Tentativa de a limita finanțarea din exterior a ONG-urilor pune în pericol funcționarea democrației în Republica Moldova

Legislația Republicii Moldova cu privire la organizațiile necomerciale este depășită și nu asigură o protecție suficientă a acestora împotriva abuzurilor. În primăvara anului 2016, ministrul Justiției, dl Vladimir CEBOTARI, a fost de acord cu propunerea câtorva organizații ale societății civile de a îmbunătăți legislația cu privire la organizațiile necomerciale și a creat un grup de lucru în acest sens, compus din reprezentanți ai organizațiilor necomerciale și ai Ministerului Justiției.

Grupul a lucrat mai mult de un an și a elaborat un proiect de Lege menit să înlocuiască Legea cu privire la asociațiile obștești și Legea cu privire la fundații. Acest proiect corespunde celor mai bune standarde și practici internaționale și ar reprezenta, în caz de adoptare, un pas înainte în asigurarea unui sector asociativ sustenabil și independent în Republica Moldova. Proiectul a fost expertizat de experți internaționali și supus consultărilor publice cu participarea organizațiilor necomerciale la 14 septembrie 2016, organizate de Ministerul Justiției. Pe durata activității sale, grupul de lucru s-a bucurat de independență și nu a fost supus influenței improprii din partea conducerii Ministerului Justiției sau a altor autorități. Proiectul de Lege cu privire la organizațiile necomerciale este gata pentru a fi promovat pentru adoptare.

Săptămâna trecută, reprezentanții ONG-urilor din grupul de lucru au recepționat de la reprezentanții Ministerului Justiției în grupul de lucru o propunere de completare a proiectului cu trei articole adiționale (art. 28-30), propuse de Ministrul Justiției.

Completările includ „prevederi speciale privind activitatea politică a organizațiilor necomerciale”, care în esență limitează activitatea organizațiilor neguvernamentale și stabilesc interdicții pentru finanțarea acestora, directă sau indirectă, din afara Republicii Moldova. Restricțiile se referă la organizații care contribuie la elaborarea și promovarea politicilor publice menite să influențeze procesul legislativ. Restricțiile se referă și la organizațiile care, potrivit inițiativei, pot participa sau interveni în activități politice, în campanii electorale, activități legate de programe electorale, susținere a partidelor politice, lideri a acestora sau candidați, acțiuni de promovare a acestora sau oricare acțiuni lansate de aceștia, desfășurate în comun sau separat, atât în alegeri în sensul Codului electoral sau chestiunile supuse referendumului, cât și în afara alegerilor. Aceste organizații nu vor putea accesa nici mecanismul 2%.

Ajustările, de asemenea, vizează și reguli suplimentare de transparență financiară a tuturor organizațiilor care beneficiază de finanțare din afara Republicii Moldova. Ele ar trebui să depună la Ministerul Justiției rapoarte financiare trimestriale și anuale. Asta chiar dacă aceste rapoarte se prezintă lunar și anual către organele fiscale ale Republicii Moldova. Mai mult, ONG-urile ar trebui să publice și alte rapoarte de confirmare a provenienței mijloacelor financiare și a veniturilor organizației, dar și ale membrilor organelor de conducere ale acestora.  În plus, organizațiile vor trebui să depună și o declarație scrisă privind veniturile și cheltuielile din „activități politice” la Ministerul Justiției și Comisia Electorală Centrală și să o publice pe pagina lor web.

Pentru încălcarea rigorilor de mai sus, Ministerul Justiției va aplica sancțiuni organizației necomerciale și membrilor organelor de conducere ale organizației. Printre sancțiuni se numără amenda în mărimea fondului salarial lunar sau a valorii bunurilor materiale de care organizația a beneficiat contrar legii, oricare este mai mare, precum și lichidarea organizației, ultima fiind dispusă de judecător.

Organizațiile semnatare susțin că propunerile ministrului Justiției nu pot fi susținute sub nicio formă, deoarece acestea sunt contrare standardelor internaționale și pun în pericol întregul sector asociativ și democrația în Republica Moldova.

Societatea civilă consideră că propunerile reprezintă un atac împotriva organizațiilor necomerciale care sunt active în promovarea politicilor publice sau altor activități de dezvoltare a democrației participative. Majoritatea absolută a ONG-urilor din Moldova beneficiază de fonduri susținute de partenerii de dezvoltare. Astfel de măsuri vor lipsi de finanțare majoritatea ONG-urilor active din țară, iar organizațiile și fundațiile politice străine care activează în Republica Moldova ar trebui să-și încheie activitatea. Aceasta va afecta miile de persoane care beneficiază în mod direct de pe urma activității ONG-urilor și funcționarea democrației în Republica Moldova.

Prevederile propuse sunt contrare și Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care încurajează implicarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv a organizațiilor societății civile, în elaborarea politicilor și reformelor din Republica Moldova. Societatea civlă reamintește că însăși statul Republica Moldova beneficiază de susținere financiară continuă din partea partenerilor de dezvoltare. Astfel, restricționarea finanțării din exterior pentru sectorul neguvernamental este cel puțin disproporționată.

Această inițiativă vine într-o perioadă în care atestăm un regres în ceea ce privește mediul de activitate al organizațiilor necomerciale, inclusiv datorită atacurilor îndreptate împotriva mai multor activiști din societatea civilă. Nu poate fi ignorată nici declarația Președintelui Igor DODON din 26 mai 2017 cu privire la oportunitatea promovării prevederilor de limitare a finanțării din exterior a ONG-urilor, similare celor din Ungaria. Am vrea să credem că acest incident nu reprezintă politica promovată de guvernare în privința ONG-urilor.

Din considerentele expuse mai sus, organizațiile semnatare solicită:

  1. ministrului Justiției să renunțe la inițiativa de limitare a finanțării activității ONG-urilor din exterior, precum și la orice alte inițiative menite să limiteze activitatea acestora și să expedieze cât de curând posibil Guvernului pentru aprobare proiectul Legii elaborat de grupul de lucru;
  2. Guvernului și Parlamentului să voteze proiectul Legii cu privire la organizațiile necomerciale elaborat de grupul de lucru fără a introduce prevederi care ar limita activitatea ONG-urilor. Orice întârziere în promovarea acestui proiect va fi tratată de noi drept o confirmare implicită a unei politici de limitare a activității sectorului asociativ;
  3. Corpului diplomatic și partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova să monitorizeze îndeaproape situația societății civile din Republica Moldova și inițiativele de suprimare a activității sectorului asociativ în Republica Moldova, și să întreprindă toate măsurile pentru a asigura că mediul de activitate al organizațiilor societății civile și a libertății presei nu se înrăutățesc.

Textul intergal al declarației este disponibil aici.

The English version of Declaration can be downloaded here.

Organizațiile semnatare:

  1. Alianța INFONET
  2. Alianța Studenților din Moldova
  3. Ambasada Drepturilor Omului (Human Rights Embassy)
  4. Amnesty International Moldova
  5. Asociatia Presei Independente (API)
  6. Asociația „Piligrim-Demo”
  7. Asociația Obștească ADR ”Habitat”
  8. Asociația Obștească „Pro-Trebujeni”
  9. Asociația Obștească „QNA Moldova”
  10. Asociaţia Obştească Adunarea Cetăţenească Helsinki din Moldova
  11. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”
  12. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
  13. Asociația pentru Politica Externă (APE)
  14. Asociația Promo-Lex
  15. Centrul „EuroPass”
  16. Centrul Analitic Independent Expert-Grup
  17. Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”
  18. Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități
  19. Centrul de Drept al Femeilor
  20. Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului (CIDO)
  21. Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova
  22. Centrul de Informații GENDERDOC-M
  23. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
  24. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”
  25. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
  26. Centrul International „La Strada”
  27. Centrul National de Drept „AD LEGEM”
  28. Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC)
  29. Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS)
  30. Clinica Juridică Universitară Bălți
  31. Comunitatea WatchDog.MD
  32. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
  33. CPR – Moldova
  34. Eco-TIRAS
  35. Fundația Est-Europeană
  36. Fundația Freedom Moldova
  37. Fundația Soros-Moldova
  38. Institutul de Politici Publice (IPP)
  39. Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)
  40. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS Viitorul)
  41. Mișcarea Ecologistă din Moldova
  42. Transparency International Moldova (TI-Moldova)

Lista semnatarilor rămâne deschisă

 

Devino membru al unui grup de adolescenți ce va cerceta cum sunt respectate drepturile copilului

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului anunță concurs de constituire a unui grup de adolescenți ce va cerceta opiniile semenilor despre cum se respectă drepturile copilului în Republica Moldova și va contribui la administrarea Platformei Copiilor.

Scopul Platformei este de a face opinia copiilor cunoscută publicului, în special profesioniștilor, autorităților și organizațiilor, etc. ce lucrează cu și pentru copii.

Printre sarcinile principale ale grupului de copii vor fi:

  • elaborarea şi utilizarea instrumentelor interactive în mediul online pentru a colecta opinii diferite de la semeni despre respectarea drepturilor
  • oferirea informațiilor accesibile tuturor copiilor despre drepturile lor.

Fiind membru al acestui grup vei învăța mai multe despre:

  • ce sunt drepturile copilului şi cine sunt responsabilii de asigurarea acestora;
  • care sunt principalele probleme/ provocări întâlnite de copii în diferite medii în Moldova;
  • ce trebuie să întreprindă profesioniștii și autoritățile pentru a îmbunătăți respectarea şi protecţia drepturilor copilului;
  • cum se realizează o cercetare;
  • cum să faci fotografii și video calitative;
  • cum să utilizezi rețelele sociale pentru a colecta informații și promova mesaje, etc.

Grupul de copii va fi constituit pentru o perioadă de 2 ani și se va convoca în timpul vacanțelor școlare în ateliere de lucru a câte 2-3 zile fiecare. În perioada dintre ateliere, participanții vor avea de realizat sarcini ce țin de informarea colegilor, studierea situației în propriile comunități, documentarea foto și video, redactarea textelor etc.

Cine poate deveni membru al grupului?

Fete și băieți:

  • cu vârsta cuprinsă între 13-18 ani;
  • din sat sau oraș; din sudul, nordul sau centrul Moldovei;
  • de orice naționalitate, etnie, religie și limbă vorbită;
  • cu orice reuşită şcolară;
  • din familii numeroase, cu părinți acasă, cu părinți plecați peste hotare, monoparentale sau fără părinți, etc.;
  • ce au acces la internet acasă, la școală sau la bibliotecă, etc.;
  • ce au cunoștințe și abilități de bază de utilizare a calculatorului;
  • ce sunt motivaţi să se implice voluntar.

Dacă ești interesată/interesat să faci parte din grup, completează acest formular. După încheierea etapei de înscriere, te vom contacta pentru anunțarea rezultatelor.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilulului (CIDDC) își asumă responsabilitatea de a păstra confidențialitatea datelor tale.

Data limită de înscriere este 25 iunie 2017

CIDDC este o organizație non-guvernamentală ce are o experiență de peste 15 ani în promovarea drepturilor copilului. Echipa centrului este convinsă că cei care știu cel mai bine cum se respectă drepturile copilului sunt chiar copiii.

Date de contact:
Irina Gușan, Comunicator CIDDC
Tel: (022) 747813; 716598; 744600. Mob:068 499746;
Facebook: facebook.com/platformacopiilor/
Email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Web: www.monitor.drepturilecopilului.md

Elevii și-au etalat cunoștințele în domeniul Drepturilor Omului

În perioada 12-13 mai, 17 grupuri de elevi din ciclul gimnazial și 9 din cel liceal s-au întâlnit la Chișinău în cadrul celei de-a patra etape a Turnamentului Republican în domeniul Drepturilor Copilului/ Omului.

În cadrul acestui concurs, grupurile de elevi, coordonate de un profesor, au analizat cum este respectat cel puțin un drept al copilului/omului în școala sau comunitatea lor. În cadrul orelor de educaţie civică sau cursurilor opţionale, elevii au cercetat problemele copiilor, au elaborat chestionare, au desfăşurat interviuri cu diverse surse. 

Ulterior, fiecare grup a realizat câte un raport ce conține principalele constatări şi recomandări făcute în urma procesului de monitorizare. Rapoartele au fost prezentate conducătorilor de instituții, autorităților locale, raionale sau centrale.

Pentru al doilea an consecutiv, echipa câștigătoare la nivelul ciclului liceal vine de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Hâncești. Elevii au elaborat un raport despre cât de accesibilă și calitativă este apa potabilă dintr-o localitate.  În procesul de lucru, copiii au purtat discuții cu localnicii, au intervievat reprezentanții centrului de sănătate, au studiat actele și statisticile localității și au efectuat analize asupra mai multor probe de apă. După ce au formulat concluzii și au identificat unele soluții, au mers să le prezinte primarului localității. 

Corina Lungu, consultant superior, Direcţia învăţământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educației, a menționat că turnamentul scoate în evidență punerea în aplicare a recomandărilor ce au fost oferite comunității educaționale privind promovarea drepturilor omului.

„Ministerul Educației vrea ca instituția de învățământ să reprezinte o comunitate în care elevul poate să înțeleagă ce înseamnă un drept, ce îi oferă acest drept și cum acesta este respectat.Totodată, punem accent pe modul în care elevul poate să solicite ceea ce lui i se oferă prin acest drept”, a adăugat Corina Lungu.

Milena Manic, membra grupului de elevi, spune că experiența de monitorizare a făcut-o să înțeleagă că este capabilă să lucreze într-o echipă, să gestioneze diferite situații și să intre în discuție cu reprezentanții autorităților.

„Mă bucuram mult că oamenii ne luau în serios și ne susțineau. Am discutat și cu primarul din sat. A fost o discuție de la egal la egal. Am vorbit ca între adulți”, a mărturisit Milena Manic.

Cea de-a patra ediție a turnamentului și-a extins aria geografică, după ce și în municipiul Bălți, U.T.A Găgăuzia și în Drochia au fost organizate etape raionale/municipale ale turnamentului. În total, din 12 regiuni, la faza națională au fost depuse 40 de dosare.

„În acest an, accentul monitorizării a fost pus pe grupurile de copii mai vulnerabile, care au acces mai mic la servicii de calitate bazate pe respectarea drepturilor omului. În spectrul de drepturi au apărut unele mai sensibile, mai greu de monitorizat, cum ar fi: dreptul la șanse egale pentru copii cu turberculoză, responsabilitățile părinților în creșterea și educarea copiilor, nondiscriminarea copiilor cu cerințe educaționale speciale”, explică Iosif Moldovanu, consultant, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului.

Turnamentul în domeniul Drepturilor Copilului/Omului este organizat de către Ministerul Educației al Republicii Moldova în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și cu suportul organizaţiei ERIKS Development Partner din Suedia.

 

Responsabilii din educație au fost instruiți cum să prevină suicidul în rândul tinerilor

Circa 120 de coordonatori ai acțiunilor de prevenire și protecție a copiilor față de violență din cadrul organelor locale de specialitate în domeniul învățământului, școlilor profesionale, colegiilor și centrelor de excelență, au participat în perioada 30 martie-6 aprilie la un curs de seminare metodice privind intervenția în caz de tentativă de suicid la tineri și prevenirea acestui fenomen. Aceștia au fost informați despre rolul instituției de învățământ în prevenirea suicidului, intervenția în caz de tentativă de suicid și suicid la tineri, precum și dezvoltarea abilităților tinerilor de navigare sigură în mediul online.

Rodica Josanu, șefa Secției Juridice la Ministerul Educației, a menționat că acțiunile de prevenire a suicidului și siguranța online sunt părți integrante ale politicii de protecție a copilului față de abuz și neglijare, pe care toate instituțiile de învățământ trebuie să le dezvolte în scopul asigurării interesului superior al copilului.

„Obiectivul specific al Ministerului Educației este de a înțelege fenomenul suicidului în așa fel încât să putem discuta despre aceasta cu elevii și cu părinții, să oferim repere metodologice utile pentru aplicarea lor în cazuri de tentativă de suicid și, cel mai important, pentru a preveni situațiile de suicid”, a precizat Rodica Josanu.

În cadrul seminarelor metodice, Daniel Mazepa, Specialist principal din cadrul Secției prevenire a Direcției generale securitate publică a Inspectoratului General al Poliției (IGP) și Rozalina Crudu, reprezentanta Centrului pentru Combaterea Crimelor Informatice al IGP au prezentat informații cu privire la siguranța în spațiul online, metode de protecție, precum și soluții strategice de asigurare de către angajații din sectorul educație a securității online a copiilor și tinerilor.

Potrivit lui Daniel Mazepa, până în prezent, s-a reușit îmbunătățirea mecanismului de intervenție în cazurile de tentativă de suicid și comportament autodistructiv și suicid la copii și tineri.

Analizând experiența altor state în domeniul siguranței online și prevenirii autovictimizării la copii, poliția a stabilit un mecanism unic și funcțional de intervenție sistemică în asemenea cazuri, cu implicarea specialiștilor multidisciplinari (psihologi, juriști, specialiști IT). Este important ca specialiștii din educație să fie atenți la interesele tinerei generații și să se adapteze la nivelul provocărilor și trăirilor lor”, a specificat Daniel Mazepa.

În procesul de lucru, participanții au fost ghidați și de către Liuba Ceban, psiholog, fondatoarea Liniei Verde pentru Prevenire a Suicidului, care a menționat că fenomenul suicidar prin jocuri periculoase online nu prezintă pericol pentru copiii ce au relații de încredere cu părinții și îngrijitorii lor și pentru familiile în care părinții și copiii pot să comunice deschis.

„Riscurile apar atunci când relația dintre părinți și copii este complicată, când copiii trăiesc experienţe de viaţă ce le afectează dezvoltarea emoţională şi socială. Angajații instituțiilor de învățământ, înțelegând factorii ce influențează vulnerabilitatea, pot să identifice copiii în situații de risc și să intervină, în conformitate cu legislația”, a precizat aceasta.

Instruirile au fost organizate de către Ministerul Educației, în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și cu suportul Fundației LED Moldova. 

 

Instituțiile de învățământ își dezvoltă politici de protecție a copiilor față de abuz

Pe 23 martie 2017, peste 20 de coordonatori ai acțiunilor de prevenire a violenței față de copii din licee, gimnazii și grădinițe din 9 raioane și municipii au paticipat la a II-a etapă de formare privind Politica de Protecție a Copilului. În cadrul instruirii, participanții au identificat situațiile problematice și de risc în care pot ajunge copiii și au dezvoltat reguli și instrucțiuni clare ce trebuie urmate de angajații din școală/grădiniță pentru a preveni sau gestiona cazurile de abuz.

După primul atelier de lucru, unii coordonatori au reușit să inițieze elaborarea politicii. Livia Bujor, managera instituției preșcolare nr. 19 din Bălți și totodată coordonatoarea acțiunilor de prevenire a violenței față de copii, a creat o comisie internă ce a lucrat asupra politicii mai bine de două luni. „Aceasta conține reguli și instrucțiuni pentru mai multe situații: comportamentul cadrului didactic de sprijin, atunci când se află unu la unu cu copilul; vizitele persoanelor străine; excursiile copiilor cu ieșiri de pe teritoriu etc.” explică Livia Bujor.

„Și insituția noastră a început dezvoltarea politicii. Am organizat și o formare cu alți manageri din Bălți. Au fost persoane care au făcut și descoperiri. De exemplu, un lucru elementar, închiderea ușilor de la intrarea în clădire pe parcursul aflării copiilor în grădiniță... Ține de securizarea copiilor - îi protejează de persoanele străine ce intră în grădiniță. De atunci, există registru în care fiecare persoană străină ce instă în grădiniță înscrie numele, scopul și datele de contact”, povestește Maria Calistru, managera și coordonatoarea acțiunilor de prevenire a cazurilor de violență față de copii din instituția preșcolară nr. 28, Bălți.

„Lumea este tot mai conștientă că trebuie să protejeze copiii”, adaugă Maria Calistru.

Și Diana Gherman, de la Centrul Republican pentru Asistență Psihopedagogică, susține că o politică de protecție a copiilor este un instrument ce permite prevenirea și gestionarea cazurilor de abuz într-un mod mai eficient.

„Avem foarte multe provocări în societate, foarte multe cazuri de abuz și exploatări ale copiilor. Din acest motiv, avem nevoie de instrumente concrete, practice ca să protejăm viața copilului în diferite situații și să fim mai informați despre cum trebuie să procedăm. Era nevoie mult mai devreme de făcut acest document... Această politică este detaliată și flexibilă, fiecare instituție poate s-o adapteze la propriul context”, menționează Diana Gherman.

Până la următoarea fază de formare, participanții vor avea sarcina de a iniția sau îmbunătăți o politică a instituției de învățămând de protecție a copilului.

Instruirile sunt organizate de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în parteneriat cu Ministerul Educației și Alianța ONG-urilor active în domeniul protecției sociale a copilului și familei.  

 

Galerie foto: http://bit.ly/2o8ZfpL

 

Persoană de contact:

Irina Gușan, Coordonoatoare comunicare, CIDDC

tel: +373 068499746

email:  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.  

CONCURS//Selectarea noii componențe a Consiliului Național al Elevilor din colegii și școli profesionale

Elevii din colegii și școli profesionale sunt invitați să participe în concursul de selectare a noii componențe a Consiliului Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic (CNE ÎPT), ce va activa pe durata anului de studii 2017-2018.

Ministerul Educației îndeamnă Consiliile Elevilor din instituțiile de învățământ să desfășoare concursul intern de selectare a candidaților în perioada 7 martie – 20 mai 2017 și să transmită dosarul acestora până pe 31 mai 2017 la adresa  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. .

Dosarul candidaților la concurs va include următoarele acte:

- CV-ul candidatului;

- acordul informat al părintelui/îngrijitorului pentru candidații ce au sub 18 ani;

- o scrisoare de motivaţie din partea candidatului;

- procesul-verbal al şedinţei organului de autoconducere al elevilor din instituţia de învăţământ.

Membrii CNE ÎPT vor fi aleşi pentru un an școlar și se vor convoca trimestrial, pentru a discuta cu angajaţii şi conducerea Ministerului Educației, precum și cu reprezentanți ai altor structuri de stat, despre problemele care îi preocupă, în special cele ce ţin de relevanța şi calitatea educaţiei.

Concursul de selectare a membrilor Consiliul Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic are loc anual, începând cu 2014. Activitatea consiliului are loc pe lângă Ministerul Educației și este susținută Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

Scopul consiliului este de a asigura dreptul la opinie și libera exprimare a elevilor. Astfel, Ministerul Educației are posibilitatea să obțină informații din prima sursă despre problemele cu care se confruntă sistemul educațional. În același timp, consiliul constituie o platformă prin care elevii pot să-și facă vocea auzită referitor la toate aspectele ce țin de activitatea instituțiilor de învățământ, precum și un mecanism prin care conducerea ministerului consultă opinia lor în elaborarea politicilor educaționale.

Un consiliu similar există și pentru elevii din gimnazii și licee.

 

 

 

Direcționează 2% din impozit pentru ca fiecare copil să fie protejat, respectat și ascultat

Până pe 30 aprilie 2017, persoanele fizice, plătitoare de impozite, pot selecta o organizație necomercială spre care pot direcționa 2 procente din impozitul pe venitul calculat pentru anul 2016.

Procedura are loc odată cu depunerea Declarației cu privire la impozitul pe venit. Aceasta oferă contribuabililor posibilitatea de a decide în ce scop să fie utilizate două procente din impozitul lor și nu înseamnă calcularea unui impozit suplimentar.

Aproape 500 de organizaţii necomerciale și culte religioase au fost incluse în Lista beneficiarilor de mecanismul prevăzut în „Legea 2%”. Organizațiile selectate au depus cererea de înregistrare în perioada 5-29 decembrie 2016 și au prezentat informațiile necesare pentru a demonstra eligibilitatea. Solicitanții au demonstrat că activează cel puţin un an, nu au datorii la bugetul public naţional pentru perioadele fiscale anterioare şi desfăşoară activităţi de utilitate publică sociale, morale, culturale sau de caritate.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) este înregistrat în Lista beneficiarilor sub numărul 155.

CIDDC este o organizație ce ajută responsabilii de bunăstarea copiilor să-și dezvolte capacitățile pentru a asigura respectarea drepturilor copilului. De asemenea, centrul susține copiii și părinții lor să-și ceară drepturile.

Pentru a desemna cele 2% din impozitul său pe venit, persoana fizică trebuie să selecteze o singură organizație din lista beneficiarilor, să noteze Numărul de identificare de stat (IDNO) al ei; să completeze Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formular CET 15) și să introducă INDO-ul beneficiarului selectat în secțiunea „Desemnare procentuală”; până pe 30 aprilie 2017 să prezinte declarația organului fiscal.

Persoanele ce doresc să direcționeze 2 procente din impozit pentru CIDDC, trebuie să noteze IDNO 1010620007454 înîn secțiunea „Desemnare procentuală” din Declarația pe venit.

 

 

Odată ajunse la beneficiari, sumele obținute în urma desemnării procentuale urmează să fie utilizate în următoarele scopuri:

 1. pentru susținerea activităților de utilitate publică a organizațiilor necomerciale, sau a activităților sociale, morale, culturale sau de caritate ale entităților religioase;

 2. pentru acoperirea cheltuielilor administrative în mărime de:

     ·50% dacă suma obținută este de până la 50 000 lei inclusiv,

     ·40% dacă suma obținută este mai mare 50 000 și nu depășește 100 000 lei;

     ·30% dacă suma obținută este mai mare de 100 000 și nu depășește 500 000 lei;

     ·25% dacă suma obținută este mai mare de 500 000 lei, însă nu mai mult de 250 000 lei.

Pentru a asigura transparența cheltuirii banilor publici, Guvernul va institui un mecanism de control prin care beneficiarii desemnărilor procentuale vor prezenta rapoarte privind modul de utilizare a mijloacelor obținute în urma desemnării procentuale.

 

Copiii din Moldova, despre cum li se respectă dreptul la educație

49 de copii, susținuți de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, au elaborat un raport despre cum se respectă drepturile copilului în Republica Moldova. După ce a fost lansat la Chișinău pe 27 ianuarie, în cadrul unui club de presă organizat în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice, în februarie 2017, tinerii vor merge la Geneva pentru a prezenta documentul Comitetului ONU pentru drepturile copilului.

Raportul Respectarea drepturilor copilului conține studii de caz, fotografii, constatări și recomandări  privind respectarea drepturilor copilului la: educație; protecție față de violență, abuz și neglijare; sănătate; protecție față de exploatare prin muncă; mediu familial.

Referindu-se la dreptul la educație, copiii au formulat mai multe concluzii ce se referă la accesibilitatea școlii, resursle financiare, materiale și umane ale instituțiilor de învățământ, dar și modul în școala ține cont de nevoile copiilor și îi pregătește pentru viața de adult.

În opinia elevilor, școala oferă puțin spațiu pentru a discuta subiecte și a practica activități pe care copiii le consideră importante pentru dezvoltarea lor multilaterală, de exemplu: abilități de comunicare, sănătatea reproductivă, orientarea profesională și drepturile omului.

„În plus, programul școlar este supraîncărcat. De exemplu, liceenilor le ia in jur de 6 ore să-și facă temele. Elevilor din clasele primare le ia și până la 4 ore, ceea ce este prea mult pentru un copil de 8 ani. Ei nu reușesc să se implice în activitățile extrașcolare și nu au timp liber pentru a înțelege tot volumul de informație primit la școală”, menționează Daria, membră a grupului de copii ce a lucrat asupra raportului.

Deși statul este obligat să asigure accesul tuturor copiilor la educație, sunt grupuri de copii care au acces limitat la școală, spun tinerii.

„Este cunoscut faptul că în unele școli se colectează taxe. Sunt părinți ce nu au posibilitatea să le achite. Unii nu pot achita nici măcar chiria manualelor sau nu pot procura rechizite școlare. În alte cazuri, școlile nu sunt adaptate pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, copiii cu dizabilități locomotorii”, explică Daria.

Cu toate că în fiecare școală trebuie să existe un consiliu al elevilor și deciziile, inclusiv cele ce țin de buget, trebuie să fie luate cu participarea elevilor, implicarea copiilor este formală, iar opinia lor nu este luată în considerare de cele mai multe ori, arată raportul copiilor. În același timp, membrii consiliului de elevi sunt constrânși să îndeplinească unele responsabilități ale diriginților sau altor adulți din școală, mai spune tânăra:

„Sunt atestate cazuri în care membrii consiliului sunt impuși de adulți să meargă acasă la copiii ce nu frecventează școala, să afle situația existentă și să convingă părinții să lase copiii să frecventeze școala. O altă idee este că opinia elevilor despre modul în care sunt organizate lecțiile la fel nu este luată în considerare. Profesorii predau strict după curriculum, nu țin cont de capacitățile și doleanțele elevilor și nici nu cer un feedback”.

Grupul de adolescenți a colectat punctele de vedere a peste 900 de copii: fete și băieți, din sate și orașe, care locuiesc cu părinți și care au părinți plecați la muncă peste hotare, din familii numeroase, în contact cu legea, mame adolescente, de etnii diferite etc., din circa 20 de localități ale Republicii Moldova.

Pentru a colecta opiniile a mai multor semeni și pentru a disemina informații accesibile pentru toți copiii despre drepturile lor, adolescenții au decis să creeze o platformă online – Platforma Copiilor, unde fiecare copil s-ar simți în siguranță să vorbească despre cum îi sunt respectate drepturile. Prin intermediul acestui mecanism, copiii vor disemina raportul lor, precum și Observațiile finale ale Comitetului.

De ce copiii au elaborat acest raport

Odată cu ratificarea Convenţiei privind  Drepturile Copilului, în decembrie 1990, Republica Moldova și-a asumat obligația de a raporta o dată la 5 ani în fața Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului cum sunt respectate drepturile copilului în stat. Pe lângă raportul Guvernului, Comitetul examinează și un raport prezentat de societatea civilă, ce îl completează pe cel guvernamental. De obicei, din acest raport face parte și raportul elaborat de copii.

În baza acestor premise, începând cu 1 iulie 2014, un grup de copii, denumit Grupul de Reflecție (GR), susținut de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), și-a început activitatea de compilare a raportului privind respectarea drepturilor copiilor în Republica Moldova. Raportul grupului a fost expediat Comitetului în octombrie 2016, iar în februarie 2017 reprezentanții GR vor merge la Geneva pentru a-l prezenta membrilor Comitetului.

Din Grupul de Reflecție fac parte 49 de copii și tineri din 21 de regiuni ale țării, inclusiv Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și raioanele din stânga Nistrului, care au vârsta cuprinsă între 12-18 ani. Aceştia, la rândul lor, reprezintă diferite grupuri de lucru ale copiilor şi consilii consultative de la nivel local, raional și național, inclusiv copii cu necesităţi speciale, copii de etnie romă, beneficiari ai serviciilor de îngrijire rezidențială, membri ai Consiliilor Naționale ale Elevilor din învățământul general și din cel profesional tehnic, participanți la Turnamentul Național în domeniul Drepturilor Copilului/ Omului, membri ai rețelei de Educatori de la Egal la Egal Y-Peer.

 

Persoană de contact:

Irina Gușan, Coordonoatoare comunicare, CIDDC

tel: +373 068499746

email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

 

Copiii din Moldova, despre dreptul la protecție față de violență, abuz și neglijare

În școală, în familie, în societate copiii nu sunt învățați cum să rezolve conflictele pe cale pașnică, fără violență; cum să identifice și unde să se adreseze în cazul în care sunt martori sau victime ale violenței. Este una din constatările regăsite în raportul Respectarea drepturilor copilului. Documentul a fost elaborat de copii și descrie modul în care sunt recpectate drepturile copilului în Republica Moldova, iar în februarie 2017 va fi prezentat Comitetului ONU pentru drepturile copilului.

Fiind susținuți de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, grupul de adolescenți a colectat punctele de vedere a peste 900 de copii: fete și băieți, din sate și orașe, care locuiesc cu părinți și care au părinți plecați la muncă peste hotare, din familii numeroase, în contact cu legea, mame adolescente, de etnii diferite etc., din circa 20 de localități ale Republicii Moldova.

Raportul conține studii de caz, fotografii, constatări și recomandări privind respectarea drepturilor copilului la: educație; protecție față de violență, abuz și neglijare; sănătate; protecție față de exploatare prin muncă; mediu familial.

În opinia tinerilor, violența fizică este o metodă prin care adulții educă și disciplinează copiii. „De exemplu, un profesor poate să tragă de urechi sau de păr un elev, pentru a-l disciplina”, explică Vlad, unul dintre membrii grupului ce a lurcat asupra raportului.

Totodată, acțiunile violente din partea adulților devin exemple de urmat pentru copii. Iar adulții fie nu sunt conștienți de acest fapt, fie sunt cei ce susțin copiii să lovească în alți copii.

„Profesorii de foarte multe ori tachinează elevii, îi numesc cu cuvinte jignitoare. Copiii preiau acest comportament și îl aplică în continuare... De foarte multe ori, adulții sunt cei care încurajează copiii să aplice violență pentru soluționarea unor conflicte. Probabil știți și voi mult renumita frază „dăi înapoi””, adaugă Vlad.

Un alt tip de violență despre care tinerii au vorbit în raport este violența sexuală. Copiii spun că deși acest subiect este des întâlnit în societate, despre el, totuși, se vorbește puțin.

„Violența sexuală este un subiect tabu. Adulții, printre care chiar și părinții și profesorii, nu sunt pregătiți să discute pe acest subiect, se rușinează și deja și copiilor le este rușine să vorbească cu adulții pe acest subiect. Totodată, dacă se întâmplă un caz de violență sexuală, copilul se face vinovat de acest fapt. Adulții înaintând versiunea că el s-a îmbrăcat așa provocator sau comportamentul lui provocator a generat aceste acțiuni”, explică tânărul.

Referidu-se la prevenirea tuturor tipurilor de violență, tinerii spun că în „localități nu există un mecanism eficient și, cel mai importat – confidențial, de raportare a cazurilor de violență. Copiii se tem să spună care este problema lor pentru că le e frică că această problemă va ieși la iveală și ei vor fi blamați”.

Pe lângă problemele identificate, tinerii au inclus în raportul lor un set de recomandări adresate autorităților ce sunt responsabile să asigure respectarea drepturilor copilului.

Pentru a colecta opiniile a mai multor semeni și pentru a disemina informații accesibile pentru toți copiii despre drepturile lor, adolescenții au decis să creeze o platformă online – Platforma Copiilor, unde fiecare copil s-ar simți în siguranță să vorbească despre cum îi sunt respectate drepturile. Prin intermediul acestui mecanism, copiii vor disemina raportul lor, precum și Observațiile finale ale Comitetului.

Context:

Odată cu ratificarea Convenţiei privind  Drepturile Copilului, în decembrie 1990, Republica Moldova și-a asumat obligația de a raporta o dată la 5 ani în fața Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului cum sunt respectate drepturile copilului în stat. Pe lângă raportul Guvernului, Comitetul examinează și un raport prezentat de societatea civilă, ce îl completează pe cel guvernamental. De obicei, din acest raport face parte și raportul elaborat de copii.

În baza acestor premise, începând cu 1 iulie 2014, un grup de copii, denumit Grupul de Reflecție (GR), susținut de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), și-a început activitatea de compilare a raportului privind respectarea drepturilor copiilor în Republica Moldova. Raportul grupului a fost expediat Comitetului în octombrie 2016, iar în februarie 2017 reprezentanții GR vor merge la Geneva pentru a-l prezenta membrilor Comitetului.

Din Grupul de Reflecție fac parte 49 de copii și tineri din 21 de regiuni ale țării, inclusiv Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și raioanele din stânga Nistrului, care au vârsta cuprinsă între 12-18 ani. Aceştia, la rândul lor, reprezintă diferite grupuri de lucru ale copiilor şi consilii consultative de la nivel local, raional și național, inclusiv copii cu necesităţi speciale, copii de etnie romă, beneficiari ai serviciilor de îngrijire rezidențială, membri ai Consiliilor Naționale ale Elevilor din învățământul general și din cel profesional tehnic, participanți la Turnamentul Național în domeniul Drepturilor Copilului/ Omului, membri ai rețelei de Educatori de la Egal la Egal Y-Peer.

 

Persoană de contact:

Irina Gușan, Coordonoatoare comunicare, CIDDC

tel: 068499746

email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

 

 

Invitație. Lansarea raportului Respectarea drepturilor copilului în Republica Moldova

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice invită reprezentanții mass-media la Prezentarea raportului copiilor din Moldova pentru Comitetul ONU privind Drepturile Copiilor.  Raportul va fi examinat de către comitetul ONU, în luna februarie 2017, la Geneva.

Raportul reflectă punctele de vedere a peste 900 de copii: fete și băieți, din sate și orașe, care locuiesc cu părinți și care au părinți plecați la muncă peste hotare, din familii numeroase, în contact cu legea, mame adolescente, de etnii diferite etc., din circa 20 de localități ale Republicii Moldova.

În cadrul evenimentului câțiva copii, reprezentanți ai Grupului de Reflecție, vor prezenta constatările și recomandările lor privind respectarea drepturilor copilului la: educație; protecție față de violență, abuz și neglijare; sănătate; protecție față de exploatare prin muncă; mediu familial.

În cadrul aceluiași eveniment va avea loc lansarea și prezentarea Platformei Copiilor de monitorizare a respectării Convenției ONU pentru Drepturile Copilului.

Evenimentul va avea loc vineri, 27 ianuarie, cu începere de la ora 11.00, la sediul Centrului de Investigații Jurnalistice, str. Mihail Kogălniceanu 66, etajul IV, Chișinău.      

Context:

Odată cu ratificarea Convenţiei privind  Drepturile Copilului, în decembrie 1990, Republica Moldova și-a asumat obligația de a raporta o dată la 5 ani în fața Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului cum sunt respectate drepturile copilului în stat. Pe lângă raportul Guvernului, Comitetul examinează și un raport prezentat de societatea civilă, ce îl completează pe cel guvernamental. De obicei, din acest raport face parte și raportul elaborat de copii.

În baza acestor premise, începând cu 1 iulie 2014, un grup de copii, denumit Grupul de Reflecție (GR), susținut de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), și-a început activitatea de compilare a raportului privind respectarea drepturilor copiilor în Republica Moldova. Raportul grupului a fost expediat Comitetului în octombrie 2016, iar în februarie 2017 reprezentanții GR vor merge la Geneva pentru a-l prezenta membrilor Comitetului.

Din Grupul de Reflecție fac parte 49 de copii și tineri din 21 de regiuni ale țării, inclusiv Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și raioanele din stânga Nistrului, care au vârsta cuprinsă între 12-18 ani. Aceştia, la rândul lor, reprezintă diferite grupuri de lucru ale copiilor şi consilii consultative de la nivel local, raional și național, inclusiv copii cu necesităţi speciale, copii de etnie romă, beneficiari ai serviciilor de îngrijire rezidențială, membri ai Consiliilor Naționale ale Elevilor din învățământul general și din cel profesional tehnic, participanți la Turnamentul Național în domeniul Drepturilor Copilului/ Omului, membri ai rețelei de Educatori de la Egal la Egal Y-Peer.

 

Irina Gușan, Coordonoatoare comunicare, CIDDC

tel: 068499746

email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

 

 

 

Subscribe to this RSS feed

Contacte

Adresa: Strada E. Coca nr. 15, Chișinău, Republica Moldova, MD-2008

Tel./Fax: (+373 22) 747813, 716598, 744600

Email  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Partener media:

Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente

Ambasadorul 2%

Sustin 2%!

Top of Page