Sfatul psihologului: Ca să ajungă copilul să știe la ce este bun sau mai puțin bun, întâi, trebuie consolodate aspectele pozitive. De obicei, începem pe dos și ne blocăm acolo/ VIDEO

Ajunși la maturitate, părinții vor să-și vadă copiii autonomi, responsabili, să poată lua decizii și să se descurce pe cont propriu. Acest spirit autonom și descurcăreț se dezvoltă încă din copilărie și are mare legătură cu stima de sine a copilului. Ceea ce crede copilul despre sine, îi afectează modul în care se comportă în diferite situații.

Familia și învățătorii sunt persoanele alături de care copiii își petrec cea mai mare parte a timpului și sunt cele mai importante persoane din viaţa unui om. De asta, este important ca aceste persoane să știe să-i asculte pe cei mici și să-i încurajeze în ceea ce le reușește cel mai bine. Oamenii care sunt importanţi pentru copil au un efect important în dezvoltarea stimei lor de sine.

Copiii cu stimă de sine pozitivă îşi fac prieteni mai uşor. Se implică cu entuziasm în activităţi noi. Pot fi cooperativi şi pot să respecte reguli. Știu să-și controleze comportamentul. Le place să fie creativi şi să aibă propriile idei. Sunt energici și discută cu ceilalţi copii cu mult curaj.

„Ca să avem copii cu stimă de sine și încredere în ei, trebuie să facem niște lucruri, pe care, de obicei, nu le prea facem”, a spus psihoterpeuta Diana Stănculeanu, în cadrul unui atelier de lucru cu învăţători şi părinţi, care a avut loc la Chişinău. Mai jos, vă prezentăm câteva dintre aspectele pe care, maturii ar ar fi bine să le vadă atlfel în relația cu copii: 

        • Elevi nu înseamnă doar note și doar performanță academică. Înseamnă multe alte comportamente, pe care, fie le valorizăm sau nu.
          • Cadrele didactice, în mică măsură le comunică copiilor, în formă pozitivă, potențialul lor. În mică măsură încearcă să identifice, pe lângă mintea bună pe care o au sau nu o au, celelalte resurse pe care un copil le are. În clasă, sunt atenți în mare parte la cât de mult învață copilul teoretic. Tot la aceste lucruri sunt atenți și părinții acasă. Un părinte stă liniștit dacă copilul are note bune. Dacă avem copii cu note mici, simțim că avem o nefericire, spunem că avem niște copii problematici. Copiii cu note mici la materiile academice, ar putea să aibă potențial într-o altă zonă comportamentală. Poate fi bun la sport sau poate fi înțelegător cu cei din jur. Astfel, copiii 

ajung să se definească în funcție de notele pe care le primesc. 

        • Şi copiii cu rezultate bune se definesc prin note. Dacă se întâmplă ca în carnetul lor să ajungă o notă mică, toată identitatea de sine e pusă la îndoială.
        • Suntem într-o cultură a oferirii de feedback legat doar de rezultatul final al învățării unui copil. Nu oferim feedback pentru efort, pentru străduință și încercare. Suntem atenți la rezultatul perfect sau la greșeală. În mică măsură le spunem „te-ai străduit”, „ai încercat”, „văd un progres”, „este mult mai bine ca data trecută”... De fapt, ceea ce ne dorim de la copil este ca el să verifice și să încerce din nou, să se străduie mai mult. Pentru ca un copil să înțeleagă că aceste comportamente sunt importante și că el le poate face, trebuie să-i spunem. Însă, de obicei, mesajele noastre au legătură doar cu rezultatul final. Aceste mesaje se interiorizează în gânduri precum „eu nu știu”, „nu pot”, „nu mă descurc”, nu sunt bun”. În aceste condiții, cât de interesați pot fi copiii să vină la școală şi să învețe? În situația în care școala este locul unde se întâlnește doar cu mesaje negative. Este locul în care află despre sine doar ce nu poate. Dacă maturii s-ar simți la fel la locul de muncă sau învățătorii în cancelarii, s-ar mai duce cu drag la lucru?
        • Este nevoie de întărit prin mesaje procesul de învățare, nu doar rezultatul lui. Iar după ce copilul învață despre sine că poate și că vrea, se poate de lucrat la partea cu imaginea de sine.
        • Ca să ajungă la o imagine de sine corectă și să știe despre el la ce este bun și la ce mai puțin bun, întâi trebuie consolidată prima parte - aspectele pozitive. De obicei, începem pe dos și ne blocăm acolo.
        • Puțini dintre copii pot fi premianți la orice, fruntașii clasei. Cei mai mulți au și bune și rele. E importantă să le comunicăm și acestei categorii de copii despre lucrurile bune pe care știu să le facă.
        • Să fie punctat comportamentul: „Îmi place să văd că ai făcut asta…”, „Mi-ar fi plăcut să văd asta și la alți colegi de ai tăi…” O focusare în exces pe greșeală este contra benefică și în dezacord cu ce spune școala că reprezintă stadiul de dezvoltare cognitivă a copilului, la această vârstă.
          • Ceea ce înțelege copilul din explicaţiile privind greșeala, este că el n-a făcut bine. El nu învaţă astfel 

cum ar fi trebuit să facă. Felul în care putem să-l învățăm despre alternativă este să o punctăm când o identificăm: „Aici te-ai descurcat bine” sau să reia procesul de explicație, sărind peste partea „Aici ai greșit, stai să-ți arăt cum este corect...”.

      • Este foarte important ca copii de vârstă școlară, să audă mesaje pozitive legate de competența lor, de la tata. Sunt copii care pot să nu valideze mesaje de încurajare venite din partea mamei și să le „suspecteze” pe mame că le spun lucruri drăguțe doar pentru că sunt mame. Ei au nevoie să audă lucruri de la tata. Pentru că de obicei tata le spune mai rar și pentru copil au impact pe competență. 


Fragment video din cadrul atelierului de educaţie parentală destinat părinţilor şi cadrelor didactice din învăţământul primar, susţinut de psihologul Diana Stănculeanu. Eveniment organizat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului şi UNICEF Moldova.

Contacte

Adresa: Strada E. Coca nr. 15, Chișinău, Republica Moldova, MD-2008

Tel./Fax: (+373 22) 747813, 716598, 744600

Email  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Partener media:

Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente

Ambasadorul 2%

Sustin 2%!

Top of Page