CIDDC - Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

Un mediu de încredere pentru actualii și viitorii tați din raioanele Strășeni și Fălești – o misiune asumată a formatorilor care facilitează Cluburile Taților din cele două regiuni

Peste 16 formatori locali și naționali implicați în programele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) facilitează activități de susținere a actualilor și viitorilor tați din raioanele Strășeni și Fălești să partajeze în mod egal cu fetele și femeile responsabilitățile casnice și să-și actualizeze viziunile legate de îngrijirea și educarea copiilor.

Aceste activități se desfășoară în cadrul a 9 Cluburi ale Taților, un proiect pilot lansat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova) și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen (UN Women Moldova), finanțat de Uniunea Europeană și realizat de cele două agenții cu suportul Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

În echipa de formatori, formatoare care facilitează Cluburile Taților își aduc contribuția cadre didactice, lucrători de tineret și psihologi. În fiecare lună, aceștia participă în cadrul unui program de formare continuă, susținute de psihologii Diana Postu-Blăjinu și Sergiu Toma, pentru a-și dezvolta capacitățile de facilitare a grupurilor de actuali și viitori tați și pentru a le asigura un mediu de încredere, în care aceștia să comunice deschis despre situațiile cu care se confruntă fie în calitate de frați, colegi de clasă, parteneri de viață, fie în calitate de (viitori) părinți.

La cea mai recentă sesiune online de formare, participanții au discutat despre cum formatorii Cluburilor pot menține, în procesul de facilitare, echilibrul dintre a oferi o stare de bine și suficient spațiu de învățare actualilor și viitorilor tați.

„Experința formatorilor locali reconfirmă nevoia de a crea un context care să-i ajute pe participanți să se deschidă, să împărtășească emoții, opinii.

Este foarte important ca facilitatorii să țină cont și de atmosferă, și de conținut, luând în considerare și dinamica activității grupului, și timpul preconizat pentru desfășurarea ei. De asemenea, este foarte important ca persoanele care facilitează activități de grup să formuleze întrebările potrivite, să fie atenți la răspunsurile pe care participanții le oferă și la felul în care o fac”, a explicat Sergiu Toma, psiholog, formator național în cadrul Cluburilor Taților.

„Rolul persoanei care facilitează o activitate de grup este de a crea un mediu de încredere. E un mediu în care persoanele au posibilitatea să-și exprime gândurile așa cum le simt ele în acel moment, iar facilitatorii/facilitatoarele le acceptă. Este important ca facilitatorii să exprime acceptarea și verbal, și nonverbal.

De asemenea, este foarte important ca facilitatorii, atunci când pun întrebări, să-și asume, pe lângă rolul de a predispune la reflecții, și rolul de a preveni diverse riscuri sau situații de conflict, care pot apărea în grup”, a completat Diana Postu-Blăjinu, psihologă, formatoare națională în cadrul Cluburilor Taților.

În timpul sesiunii de formare, majoritatea formatorilor locali au spus că rolul lor în procesul de facilitare a Cluburilor Taților este de a predispune participanții la reflecții și că este un proces de învățare reciprocă.

De exemplu, Elena Mardari, psihologă la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Fălești și coformatoare a două Cluburi ale Taților din comunitate, ne-a spus că de când este implicată în acest proiect, a depășit ea însăși stereotipuri în bază de gen și a învățat să acorde mai multă atenție reflecțiilor în proces.

„Eu însămi am observat că am început să mă schimb, reflectând asupra propriilor comportamente și întrebându-mă: Ce fac eu bine pentru a diminua stereotipurile de gen? Ce aș putea face mai bine? Vreau ca și participanții Cluburilor Taților să-și pună aceste întrebări. Deci, rolul meu este să-i inspir la reflecții despre ei înșiși”, ne-a spus ea.

Amintim că activitățile de formare pentru profesioniștii care facilitează Cluburile Taților (lansate în decembrie 2020) din cele două raioane au început în octombrie 2020 și sunt parte a programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă opinia Uniunii Europene.

Pentru prima dată, un grup de adolescenți a prezentat un studiu participativ despre cum are loc educația sexuală în școlile din Republica Moldova și ce trebuie să facă autoritățile pentru a o îmbunătăți

Elevii, părinții și profesorii văd școala ca un suport în educația sexuală a copiilor și au nevoie de (in)formare temeinică și continuă în domeniu, arată datele primului studiu participativ despre cum are loc educația sexuală în școlile din Republica Moldova.

Documentul a fost elaborat de un grup de adolescenți de la Platforma Copiilor – ghidată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), susținută de OAK Foundation, Workshop for Civic Initiatives Foundation, Suedia și Save the Children, și a fost prezentat astăzi, în cadrul mesei rotunde online live „Educația sexuală – cum o face școala și ce poate fi diferit?”.

La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC), ai Oficiului Avocatului Poporului (OAP), elevi, manageri ai instituțiilor de învățământ preuniversitar și profesional tehnic, profesori ce predau disciplinele biologie, educație pentru societate, dezvoltare personală sau alte discipline ce abordează elemente de educație sexuală, profesori care predau religia, reprezentanți ai centrelor prietenoase tinerilor, ai societății civile, psihologi, psihoterapeuți, experți în drepturile copilului/omului.

Ce idei de soluții au exprimat reprezentanții MECC, ai OAP, ai societății civile și alți titulari de obligații în cadrul sesiunii live, aflați aici.

Studiul este o cercetare amplă realizată de Platforma Copiilor pe parcursul unui an, în cadrul căreia un grup de adolescenți cu experiență de monitorizare a drepturilor omului a consultat opinia a peste 345 de profesori și 1423 de elevi din învățământul general și profesional tehnic. Opiniile participanților au fost consultate prin intermediul a 5 interviuri de grup și a două chestionare online (unul pentru adulți, unul pentru copii). Cercetarea a fost efectuată prin metode calitative și cantitative la inițiativa grupului consultativ de adolescenți. Implicarea grupului consultativ de adolescenți a urmat principiile: Spațiu, Voce, Ascultare, Influență, așa cum sunt ele recomandate de modelul Lundy de participare și Standardele de participare a copilului.

„Vrem o mai bună înțelegere a conceptului de educație sexuală în școală”

„Am ales să cercetăm acest subiect pentru că vrem o mai bună înțelegere a conceptului de educație sexuală în școală și pentru că e dreptul nostru la educație, la informare și la participare”, a menționat Platforma Copiilor într-un video prezentat la masa rotundă.

Potrivit studiului prezentat, 91% dintre elevi, părinți și profesori sunt de acord ca subiectele legate de educație sexuală să fie abordate în cadrul școlii. Atât copiii, cât și adulții au menționat că întâmpină diferite dificultăți legate de educație sexuală și au nevoie de informare și suport în domeniu.

„Profesoara avea stereotipuri de gen și nu vorbea de la egal la egal cu noi. Nu am simțit o discuție liberă în care să ne putem exprima.” Adolescentă, ÎPT

„Noi am crescut în generația când, pur și simplu, era o rușine de a vorbi pe așa teme, iar această rușine a rămas în noi.” Părinte-mamă

„Majoritatea elevilor nu sunt deschiși cu părinții lor sau nici nu au deschis acest subiect, iar noi, diriginții, nu găsim acel punct comun prin care să le explicăm.” Profesoară, ÎPT

„Este important să se discute nu doar în școală, dar și acasă. Părinții ar trebui să aibă parte de educație sexuală și să știe cum să abordeze aceste subiecte, în funcție de vârsta copilului.” Părinte-tată

„Știu că multor colegi le este rușine să vorbească acasă cu părinții și o fac cu profesori de la școală sau chiar colegi. Știu că această informație le este foarte utilă.” Adolescent, ÎG

70% dintre profesori din învățământul profesional tehnic (ÎPT) au menționat că numărul de ore în curriculum pe teme de educație sexuală este insuficient, iar 55% dintre profesori din învățământul general (ÎG) declară același lucru.

Copiii nu sunt mulțumiți de modul în care sunt abordate temele legate de educație sexuală deoarece: numărul orelor este mic (28%), profesorul sare peste aceste teme (16%), profesorul încearcă să-și impună propria opinie (9%), profesorul este vădit stânjenit sau jenat când vorbește (9%), profesorii nu invită elevii să-și expună părerea (9%), profesorul pune întrebări personale (6%) ș.a.

Pe de altă parte, profesorii spun că sar peste aceste teme fie din lipsa materialelor didactice, fie pentru că tema nu corespunde vârstei copiilor. Profesorii de gen masculin mai menționează că nu au timp, le este rușine/nu se simt în largul lor să abordeze aceste teme, nu sunt de acord cu educația sexuală.

Ca principal obstacol în abordarea completă a acestor teme, profesorii menționează lipsa unei metodologii potrivite:

„În curriculumul pe care îl avem noi pentru Dezvoltarea personală nu se acordă atenție acestui subiect, care ține de viața sexuală a elevilor. (...) Noi punem accent mai mult pe proiectarea carierei, managementul carierei, modul de viață sănătos și mai puțin pe tema aceasta.” (Profesor, ÎPT)

Recomandări pentru autorități și alți titulari de obligații

Printre principalele recomandări formulate de echipa de cercetare în baza opiniilor elevilor, părinților și profesorilor sunt:

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării să creeze un grup de lucru asupra curriculumului la disciplina educație sexuală, acesta fiind format din reprezentați ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, psihologi, cadre didactice, reprezentanți ai CNE și CNE ÎPT; să introducă treptat disciplina Educație sexuală ca obiect de bază, dar fără sistem de evaluare și să abordeze subiecte legate de educație sexuală de la grădiniță; să dezvolte suport informațional accesibil tuturor cadrelor didactice cu privire la educație sexuală ș.a.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale să ofere suport informațional și susținere grupului de lucru pentru formarea curriculumului cu subiectele menționate mai sus; prin intermediul Centrelor de sănătate, să informeze părinții despre cum să abordeze educația sexuală cu copiii; să instruiască medicii de familie și alți lucrători medicali despre educație sexuală și despre modul în care îi pot susține pe părinți privind abordarea educației sexuale cu copiii lor.

Cadrele didactice să organizeze lecțiile într-un mod interactiv, prin prezentări, discuții libere; să creeze un spațiu sigur, în care să încurajeze elevii să vorbească deschis despre întrebările/provocările pe care le au în legătură cu educația sexuală; să respecte curriculumul în mod sistematic și să utilizeze informațiile și mesajele promovate de comunitatea științifică; să abordeze aceleași subiecte legate de educație sexuală atât cu băieții, cât și cu fetele la clasă; să ofere răspunsuri la întrebările/curiozitățile elevilor, chiar dacă nu se referă la subiectul lecției. În cazul în care nu cunosc un răspuns, să fie sinceri și să anunțe acest lucru, apoi să se informeze și revină cu un răspuns din informații veridice.

Părinții să creeze un spațiu deschis în care să discute și să răspundă la întrebările copiilor despre educație sexuală.

Asistenta medicală/asistentul medical din școală să informeze părinții la adunările părintești despre educație sexuală și să încurajeze părinții a aborda aceste teme cu copiii lor; să informeze elevii despre educație sexuală.

Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor să organizeze seminare informative și cu părinții despre cum să discute cu copiii despre educație sexuală.

Amintim că în mai 2020, mai mulți adolescenți de la Platforma Copiilor au creat un grup de inițiativă, iar peste o lună au început recrutarea noilor membri în echipă pentru a participa la cercetare. Pe parcursul studiului, copiii au învățat instrumente și metode de cercetare, au participat în calitate de intervievatori, facilitatori și observatori, au analizat date, au formulat și au promovat în mediul online mesaje prietenoase educației sexuale.

Copiii implicați în programele CIDDC au început să monitorizeze dreptul la educație sexuală încă din 2011. Iar în 2017, când a fost creată Platforma Copiilor, o delegație de adolescenți, susținută de CIDDC, a înaintat acest subiect la Geneva către Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului. Atunci Platforma Copiilor a prezentat un raport despre respectarea drepturilor tuturor copiilor din Republica Moldova. Drept rezultat, Comitetul a recomandat școlilor să îmbunătățească educaţia sexuală.

Constatările și recomandările studiului despre educația sexuală în școli urmează a fi promovate prin intermediul unei campanii pe rețelele de socializare. Documentul integral urmează a fi publicat în curând pe www.drepturilecopilului.md și pe www.monitor.drepturilecopilului.md.

Când regulile nescrise devin o problemă. Consiliul Elevilor din Învățământul Profesional Tehnic lansează o campanie online pe acest subiect

Aproape 70% dintre elevii din școli profesionale, colegii, centre de excelență se simt confuzi din cauza regulilor nescrise din instituție, arată datele unui studiu inițiat de Consiliul Național al Elevilor din Învățământul Profesional Tehnic (CNE ÎPT).

Documentul a fost prezentat în cadrul unui eveniment online la care au participat peste 170 de elevi, cadre didactice, directori adjuncți, psihologi din ÎPT, reprezentanți ai Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC), ai societății civile.

În procesul de elaborare a studiului, CNE ÎPT a fost ghidat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, susținut de MECC, Fundația Liechtenstein Development Service, Asociația „Educație pentru Dezvoltare” și, suportul OAK Foundation și al Workshop for Civic Initiatives Foundation, va lansa o campanie online de sensibilizare privind regulile nescrise din școli.

Studiul a fost realizat în baza unui chestionar online anonim, la care au participat circa 860 de elevi din ÎPT și urmează a fi publicat. Datele acestuia arată că din cauza regulilor nescrise elevii întâmpină diverse dificultăți emoționale, de la confuzie (circa 70%) și ironie (21%), până la tristețe (17%) și furie (11%).

Opiniile exprimate în studiu arată că, prin aplicarea regulilor nescrise în școală, elevilor le sunt încălcate mai multe nevoi și drepturi: ascultare, acceptare, empatie, informare, claritate, respect, recreere și timp liber. Iar printre recomandările lor pentru cadre didactice și administrație sunt: „Să reacționeze cu mai multă grijă și atenție”; „Să accepte opinia fiecăruia”; „Să nu mai sperie copiii cu notele mici și exmatricularea!”; „O simplă încurajare va ajuta mult. Vrem critică constructivă”.

În baza datelor studiului, participanții la eveniment au împărtășit opinii și au reflectat despre ce sunt regulile scrise și nescrise, care este menirea regulilor nescrise, ce indică faptul că ele funcționează în școală și cum se poate implica școala pentru a promova bunele practici de disciplinare.

Olga Brega, membră a CNE ÎPT: „Am monitorizat situația regulilor nescrise timp de un an. Am lucrat în mai multe etape, împreună cu psihologul Sergiu Toma, care ne-a ghidat ca să înțelegem mai bine cum funcționează aceste reguli. Iar la atelierul comun cu profesorii ne-am propus să găsim soluții împreună ca să ne simțim bine în școală și ca să dezvoltăm o campanie online.”

Dumitru Zabulica, membru al Consiliului Elevilor la Colegiul de Medicină din Orhei: „Legătura bună dintre elev și profesor se poate obține prin comunicare și implicare din ambele sensuri. Câteva exemple ar fi punerea în discuție a problemelor elevilor din instituție în cadrul Consiliului elevilor, elaborarea și adoptarea regulamentelor interne care să satisfacă nevoile elevilor.”

Svetlana Gangan-Barbu, coordonatoarea Consiliului Elevilor la Centrul de Excelență în Viticultură și Vinificație din Chișinău: „Le mulțumesc copiilor și tuturor celor care au reușit să aducă un mesaj important profesorilor. Este nevoie de o comunicare eficientă între profesori și elevi, între consilii și de o formare continuă a cadrelor didactice. Iar regulamentele trebuie elaborate astfel încât acestea să fie clare pentru toți și prezentate elevilor chiar din prima zi de școală, la prima oră de dirigenție.”

Ludmila Șchiopu, psihologă la Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”: „Ne sunt cunoscute unele opinii critice ale elevilor privind mediul școlar și le luăm în calcul pentru a îmbunătăți procesul educațional. În fiecare an consultăm opinia elevilor prin intermediul unui chestionar anonim. Rezultatele acestuia le prezentăm Consiliului profesoral. Le mulțumesc tinerilor că au sensibilizat opinia publică, cadrele didactice despre regulile nescrise.”

Aurelia Clima, directoare adjunctă la Centrul de Excelență în Construcții din Chișinău: „Eu cred că e nevoie să ne concentrăm pe încurajare în relația profesor – elev. Dacă alegem componenta sancțiunii, riscăm să ne confruntăm cu situații de abandon școlar, de frustrare și revoltă împotriva sistemului. Ar fi bine ca dirigintele, școala să aibă mai mult timp să discute cu sufletul copilului. Atunci când noi, adulții, ajungem la sufletul copilului, îl facem să se simtă apreciat, respectat, responsabil și pentru regulile scrise, și pentru cele nescrise.”

Rodica Caimac, coordonatoarea CNE ÎPT, facilitatoare la CIDDC: „În fiecare an, CNE ÎPT identifică probleme din sistem și alege una sau câteva pe care să le cerceteze. Anul trecut, elevii au ales să cerceteze fenomenul de bullying, anul acesta – regulile nescrise. Studiul prezentat în cadrul evenimentului urmează a fi completat în urma discuțiilor de astăzi. În curând, vom lansa o campanie în care ne vom focusa pe nevoile elevilor și pe practicile pozitive de disciplinare. Vom adopta un hashtag comun prin care vom invita oamenii să împărtășească cu noi experiențele lor pozitive din școală.”

Sergiu Toma, psiholog: „Admir curajul tinerilor de a „scoate din bancă” subiectul regulilor nescrise. Nu este deloc ușor să vorbești în calitate de elev/ă despre el. Și îi îndemn pe profesori și alți adulți să găsească spațiu pentru discuții constructive. Subiectul te face să întredeschizi ușa relației profesor – elev. Din discuțiile cu elevii și cadrele didactice, am observat că intenția regulilor, scrise sau nescrise, este de a pedepsi, ceea ce generează frică și rușine. Însă educația nu se bazează pe pedepse, ci pe oferire de modele pozitive de comportament și pe atenționare cu privire la riscurile legate de încălcarea regulilor.

Ce ține de campania elevilor, îi îndemn pe profesori să susțină și să promoveze mesajele ei. Să o vadă ca pe o oportunitate de a reflecta asupra unor situații și NU ca pe un motiv de a moraliza, sau de a crea alte reguli nescrise ce limitează drepturile.”

Carolina Guitu, consultantă la Direcția învățâmânt profesional tehnic, MECC: „Mă bucur că la eveniment au participat reprezentanți din toate cele 91 de instituții de învățământ profesional tehnic, care împreună au analizat un subiect complex și au identificat idei de soluții pentru un climat psihologic confortabil, iar acesta asigură un proces educațional de calitate.

Rog administrațiile școlare să promoveze campania elevilor pe toate canalele instituțiilor, astfel încât mesajele acesteia să ajungă atât în clasele și în holurile școlilor, cât și în cămine. Recomand, de asemenea, ca școlile să desfășoare discuții, ateliere despre regulile nescrise, astfel încât relațiile profesor – elev să se bazeze pe empatie, respect reciproc și comunicare de la egal la egal.”

Ce am învățat de la tata și transmit mai departe copiilor mei? Reflecțiile a 3 tați participanți la Clubul Taților din Fălești

Dumitru, Nicolae și Sergiu sunt membri ai Clubului Taților din Fălești. În fiecare lună, ei împărtășesc același spațiu de comunicare despre paternitate responsabilă și partajarea în mod egal cu partenerelor lor de viață a responsabilităților casnice. Aici, la Club, ei fac schimb de experiență și bune practici de parenting, pe care le aplică în familiile lor. Mai pe scurt, se inspiră unii de la alții pentru a asigura copiilor lor un mediu sănătos.
În cadrul unei sesiuni online, Dumitru, Nicolae și Sergiu au împărtășit cu noi câteva amintiri despre tații lor, ne-au spus ce au învățat de la ei și transmit mai departe copiilor lor și ce înseamnă în viziunea lor un tată responsabil.

Dumitru Grușca, profesor de limba engleză, tatăl a doi copii – o fată și un băiat:

„Când mi s-a născut primul copil, tata mi-a arătat cum să-mi țin copilul în brațe, să-l îmbrac, să-l plimb. De la tata am învățat să mă implic fizic și emoțional în educarea copiilor mei, să comunic cu ei.

Un tată responsabil acordă atenție egală tuturor copiilor săi. Și, totodată, împarte în mod egal responsabilitățile cu partenera de viață.”

Nicolae Gheorghiță, profesor de istorie și educație civică, tatăl a doi copii – o fată și un băiat:

„Tata a fost și este alături de mine ori de câte ori am nevoie de el, de sfaturile și de sprijinul lui. De la tata am învățat să merg pe motocicletă cu două roți și tot de la el am învățat cum să construiesc o relație prietenoasă cu copiii mei. Un tată responsabil încearcă să fie mereu alături de copiii săi. Le acordă atenția, dragostea de care ei au nevoie și îi povățuiește cu blândețe. Din păcate, mulți tați, prin severitatea lor, se îndepărtează de copii.”

Sergiu Masoreti, inginer în telecomunicații, tatăl a trei fete:

„Am avut marele noroc să cresc într-o familie în care am primit în egală măsură sprijin din partea ambilor părinți. Și tata, și mama m-au încurajat să fac în mod liber alegerile în viață, fără ca ei să-și impună punctul de vedere. Asta încerc să transmit mai departe fiicelor mele. Un tată responsabil este atent la ceea ce spune și face în comunicarea cu copiii.”

Cluburile Taților reprezintă un proiect pilot lansat în raioanele Fălești și Strășeni, la finele anului 2020, în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”.

Programul este finanțat de Uniunea Europeană, implementat în cele două raioane de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeilor cu suportul Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în perioada 2020 – 2023.

La dezvoltarea Cluburilor contribuie atât peste 150 de actuali și viitori tați implicați, cât și psihologi, psihoterapeuți, cadre didactice, lucrători de tineret, mentori, consultanți în drepturile copilului.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă opinia Uniunii Europene.

O nouă campanie de informare pe teme de sexualitate, lansată de Platforma Copiilor: „Întrebăm Experta”

Adolescenții de la Platforma Copiilor lansează o campanie online ce promovează educația sexuală și încurajează adolescenții, tinerii să se informeze pe teme ce țin de dreptul la educație sexuală: #ÎntrebămExperta.

Campania este ghidată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), susținută de OAK Foundation, Workshop for Civic Initiatives Foundation, Suedia și Save the Children și se desfășoară în contextul unui studiu privind educația sexuală în școlile din Republica Moldova, ce urmează a fi publicat în curând.

Intimitatea emoțională, senzualitatea la fete și la băieți, gestionarea și cunoașterea propriilor emoții, prevenirea comportamentelor sexuale riscante, dar și alte subiecte vor fi abordate în următoarele două săptămâni de un grup de adolescenți, adolescente, începând cu 26 mai 2021, prin intermediul a opt videouri informative.

Campania #ÎntrebămExperta include un set de întrebări formulate de adolescenții de la Platforma Copiilor și răspunsuri oferite de Bogdana Bursuc, psihologă cliniciană și psihoterapeută, experta care îi ghidează să elaboreze un studiu despre educația sexuală în școlile din Republica Moldova.

Procesul și rezultatele studiului vor crește gradul de conștientizare a drepturilor și nevoilor copiilor legate de educația sexuală.

„Datorită studierii și promovării acestui subiect tabu, tinerii și adolescenții se pot informa. Ei pot crește fizic și emoțional”, a menționat Laura, membră a Platformei Copiilor.

„Cred că putem oferi exemple celorlalți, doar prin propriul exemplu, informându-ne”, a completat Stanislav, membru al Platformei Copiilor.

Platforma Copiilor a fost lansată în 2017 de CIDDC, organizație nonguvernamentală ce împuternicește copiii să-și facă vocea auzită, inclusiv în mediul digital, și susține cercetările copiilor cu privire la respectarea drepturilor lor.

În 2018, CIDDC, împreună cu alte ONG-uri și experți, a reușit să introducă parțial educația sexuală în programa școlară obligatorie a disciplinei școlare Dezvoltare personală.

Circa 1300 de elevi și-au monitorizat drepturile în acest an de studii, 408 dintre ei și-au făcut vocea auzită la Turnamentul republican în domeniul drepturilor omului/copilului

Aproape 1300 de elevi din 23 de regiuni ale țării au monitorizat, în acest an de studii, cum li se respectă drepturile în școală/comunitate, iar 408 dintre ei au prezentat rezultatele acestui proces la cea de-a opta ediție a Turnamentului republican în domeniul drepturilor omului/copilului, desfășurată în perioada 5-14 mai curent.

Activitatea este parte a unui program complex de abilitare a elevilor în procesul de monitorizare a drepturilor omului/copilului, implementat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), Amnesty International Moldova și susținut de Save the Children International, Suedia.

Turnamentul a cuprins 13 sesiuni online, la care au participat elevi ai claselor gimnaziale și liceale din raioanele Anenii Noi, Briceni, Cahul, Cantemir, Cimișlia, Criuleni, Chișinău, Drochia, Dondușeni, Dubăsari, Florești, Glodeni, Hîncești, Leova, Nisporeni, Orhei, Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Strășeni, Taraclia, Telenești, Ștefan Vodă.

În total, s-au implicat grupuri de elevi din 102 instituții (23 de licee și 79 de gimnazii), fiind ghidați în procesul de monitorizare de 89 de cadre didactice.

Adolescenții au reflectat în urma cercetărilor, realizate de ei pe parcursul unui an școlar, în cadrul orelor de Educație pentru societate și Educație civică, despre cum se respectă drepturile omului/copilului în școala și/ sau comunitatea lor.

Ei au discutat despre drepturile la participare, dreptul la sănătate, dreptul la educație, dreptul la timp liber și joacă ș.a. Pentru prima dată, elevii au monitorizat aspecte ca: accesul tuturor elevilor la învățământul la distanță; sănătatea mintală a elevilor și bunăstarea acestora în perioada pandemiei; igiena personală în timpul școlii în perioada mentruației.

Totodată, copiii s-au simțit liberi să-și exprime opiniile, au prezentat constatări și recomandări pentru factorii decizionali din școală sau comunitate.

„M-am simțit foarte bine în timpul cercetării. Dacă anul trecut am ales tema bullyingului, în acest an am ales, împreună cu alți 16 colegi, să cercetăm accesul la internet în școală. În timpul monitorizării, mi-au plăcut mai ales momentele în care citeam opiniile altor copii, participanți la chestionarele noastre”, a spus o elevă.

„Particip pentru prima oară la Turnament. Împreună cu grupul de lucru, am ales să monitorizăm cum se respectă dreptul elevilor la o alimentație sănătoasă. În școala noastră, mâncarea de la cantină este gustoasă, însă nu toți elevii din gimnaziu și liceu au acces la ea. Chiar din prima lună de cercetare, am comunicat constatările noastre către administrația școlii și Consiliul local”, a menționat un elev.

„În urma unui chestionar, am aflat că unii părinți nu iau în considerare cuvântul copilului. Ei nu văd necesitatea de a consulta opinia copilului în luarea anumitor decizii”, a adăugat un alt elev.

„În timpul cercetării, am depistat că în liceu există o boxă a propunerilor elevilor, dar nu observăm ca acestea să fie luate în considerare”, a completat o elevă.

Cât de fericiți am fi noi, elevii, și profesorii la fel, dacă am avea în instituție un spațiu amenajat pentru curățarea încălțămintei pe timp de ploaie. Și doamna care face curățenie ar fi fericită. Parcă e o problemă mică, dar creează multe emoții negative. Am anunțat administrația despre această problemă și așteptăm acțiuni”, a menționat un elev.

„Din chestionare, discuții și observațiile personale făcute de grupul nostru, am constatat că instituția noastră nu este asigurată cu condiții elementare pentru practicarea igienei personale a fetelor în perioada menstruației. Blocul sanitar este amplasat în afara instituției și nu este dotat cu hârtie, săpun sau cu apă caldă”, a spus o altă elevă.

Sunt atât de fericit și mândru de noi când traversez strada de lângă școală și văd indicatorii rutieri, deoarece știu că datorită nouă au fost puși, imediat după ce am trimis demersul la administrația publică locală”, a spus un elev.

O altă elevă a recomandat ca „instituțiile de învățământ să elaboreze un plan strategic de promovare a drepturilor copiilor, iar administrațiile școlare să elaboreze o procedură de consultare permanentă a opiniilor elevilor”.

„Orele de Educație civică și Dirigenție sunt insuficiente pentru promovarea drepturilor copilului. Este nevoie de studierea aprofundată a subiectelor legate de participarea copilului în procesul decizional”, a completat un elev.

Corina Lungu, consultant principal la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a menționat: „Sunt impresionată de profunzimea discuțiilor între adolescenți. Constatăm cu bucurie, de la o ediție la alta, că procesul de cercetare a respectării drepturilor omului este mai autentic și mai relevant pentru dezvoltarea elevilor și a comunității educaționale în general. Împărtășeșc propunerile elevilor în legătură cu promovarea drepturilor omului în școală, care trebuie trăite cu adevărat în toate procesele educaționale. Sunt inspirată și optimistă în legătură cu acest proces care denotă, o dată în plus, că doar printr-o abordare sistemică se pot forma competențele pentru cultura democratică a tuturor elevilor și elevelor.”

Potrivit Olesei Cotiujanu, coordonatoarea programului Educație pentru drepturile omului din cadrul CIDDC, participanții au deschis discuții valoroase, cu reflecții critice.

„Mă bucur că monitorizați drepturile în școala voastră, că utilizați diverse instrumente de cercetare, metode de colectare a datelor, precum chestionare, studii de caz, și că studiați legile în acest proces. Vă încurajez să continuați și să observați cum titularii de obligații răspund și acționează în urma constatărilor voastre”, a menționat coordonatoarea.

Turnamenul în domeniul Drepturilor Omului/Copilului se organizează în fiecare an, la etapa școlară, raională/ municipală și națională, și este un spațiu sigur de comunicare în care copiii își exprimă opiniile despre cum școala, comunitatea respectă drepturile omului/copilului și ce ar trebui să întreprindă acestea pentru respectarea, protecția și asigurarea lor.

CIDDC susține copiii apărători ai drepturilor omului și le oferă suport în procesul de monitorizare a propriilor drepturi, îi încurajează să-și exprime opinia cu privire la orice subiect ceprezintă interes pentru ei, iar pe adulți îi încurajează să țină cont de această opinie și să ia decizii în interesul superior al copilului.

Colaborare bilaterală DGETS – CIDDC

Astăzi, 14 mai 2021, în ajunul Zilei Internaționale a Familiei, Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chișinău (DGETS), reprezentată de Andrei PAVALOI, șef adjunct, şi Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC), reprezentată de Vasile COROI, președinte, au semnat un Memorandum de Colaborare.

Scopul acestuia este stabilirea unui parteneriat reciproc avantajos pe segmentul educaţional în vederea respectării, protecției și asigurării drepturilor copilului.

Prin intermediul prezentului Memorandum se propune crearea unui mediu sigur, prietenos, în care toți copiii să se simtă protejați de orice formă de abuz și neglijare, aceasta fiind prioritatea sistemului educațional municipal.

Totodată, educaţia pentru drepturi este o strategie eficientă de prevenire a discriminării și excluderii, abuzurilor şi relelor tratamente la adresa oamenilor, relevanţa acestor competenţe fiind cu atât mai mare în cazul copiilor. Persoanele care îşi cunosc drepturile şi dispun de abilităţi pentru revendicarea şi negocierea acestora în funcţie de context, sunt mai protejate faţă de diverse riscuri.

În acest sens, mecanismele de consultare a copiilor necesită șă fie instituționalizate, iar factorii de decizie trebuie să fie instruiți pentru a facilita participarea copiilor.

Noua colaborare între DGETS și CIDDC presupune, de asemenea, organizarea unei colaborări eficiente interinstituţionale, în limitele atribuţiilor şi competenţelor fiecărei părţi, pentru consolidarea capacităților sistemului și personalului din sistemul educaţional în vederea respectării, protecției și asigurării drepturilor copilului.

Menționăm că, în vederea realizării prevederilor Memorandumului de Colaborare, părţile se vor ghida de principiile participării, transparenţei, eficienţei şi responsabilităţii.

„Rolul tatălui este la fel ca și al mamei: să fie alături de copiii săi în orice situație”. Reflecțiile unui adolescent participant la Clubul Taților

Ionuț Chintea are 17 ani și, de la vârsta de 11 ani, se implică în diverse acțiuni de voluntariat legate de dezvoltarea comunității, promovarea egalității de gen și a sănătății tinerilor.

Își face studiile la Liceul „Ion Vatamanu” din Strășeni, este voluntar la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor „Pro-Salva”, la Centrul Raional de Tineret Strășeni, membru al Consiliului Local al Tinerilor din Pănășești și, mai nou, participant la Clubul Taților din Strășeni.

În fiecare lună, Ionuț participă la Clubul Taților din comunitatea sa. Aici, spune el, se simte foarte bine, este ascultat, se dezvoltă personal, învață cum să deosebească deprinderile sănătoase de stereotipuri și să afle mai multe despre paternitatea cu blândețe.

„Acest Club mă ajută să devin o persoană mai bună, Aici învăț multe lucruri utile. Iar când voi deveni tată, voi fi cât mai bun cu copiii mei, ca și ei să fie cât mai buni. Voi petrece timpul cu ei, le voi spune «te iubesc», voi face parte din viața lor.

Rolul tatălui este la fel ca și al mamei: să-și educe copiii și să le fie alături în orice situație”, a menționat el.

Împreună cu alți adolescenți care participă la Clubul Viitorilor Tați, Ionuț contribuie la diminuarea stereotipurilor în bază de gen. Totuși, spune el, „este nevoie să treacă vreo 20 de ani ca să putem trăi într-o societate cu mai puține stereotipuri și este nevoie ca adolescenții, copiii să fie încurajați să participe în astfel de activități.”

Reamintim că, în cadrul unui eveniment cu participarea reprezentanților Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, a fost discutată posibilitatea dezvoltării, prin intermediul Cluburilor Taților, a unui suport de curs pentru ore opționale de Educație parentală în școli, atât pentru adolescenții de la treapta liceală, școli profesionale, cât și pentru cei care frecventează instituțiile de educație nonformală, inclusiv centrele de tineret.

Deci, Cluburile Taților pot fi o resursă utilă pentru modernizarea curriculumului școlar național.

Cluburile Taților au fost lansate la finele anului 2020 în raioanele Strășeni și Fălești în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”.

Programul este finanțat de Uniunea Europeană, implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova) și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeilor (UN Women Moldova) cu suportul Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în perioada 2020 – 2023. În prezent activează 9 cluburi cu actuali și viitori tați.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă opinia Uniunii Europene.

TERMEN EXTINS: Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova angajează comunicator/comunicatoare

Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) anunță concurs pentru suplinirea postului vacant de comunicator/-oare în cadrul proiectului „Educația pentru democrație în Republica Moldova”, finanțat de Oficiul Consiliului Europei în Moldova.

CIDDC este o organizaţie nonguvernamentală, fondată în anul 1999, misiunea căreia este de a colabora cu copiii, familiile, autoritățile, serviciile publice și societatea civilă pentru a găsi soluții bazate pe drepturile copilului și pentru a-i inspira pe adulți să audă și să asculte vocea fiecărui copil. Împreună contribuim la o societate cu mai multă grijă, înțelegere și respect pentru fiecare ființă umană. Pentru mai multe informații, accesați drepturilecopilului.md.

Proiectul „Educația pentru democrație în Republica Moldova” are drept scop dezvoltarea competențelor pentru cultura democratică în sistemul educațional prin pilotarea, în 50 de instituții de învățământ, a Ghidului privind guvernanța democratică a școlii. Proiectul este implementat în perioada aprilie 2021 – noiembrie 2022.

Perioada de angajare: 19 luni (cu posibilitate de extindere)
Perioada de probă: 2 luni
Locul de muncă: Chişinău

Responsabilități:

  • Participarea la procesul de planificare, monitorizare şi evaluare a activităţilor proiectului;
  • Colaborarea cu coordonatoarea și asistentul/-a proiectului în vederea coordonării acțiunilor de comunicare;
  • Asigurarea vizibilității activităților proiectului prin intermediul paginii web și de Facebook a CIDDC și mass-media;
  • Participarea în elaborarea publicațiilor și materialelor informative (rapoarte, broșuri, ghiduri etc.);
  • Planificarea și raportarea lunară a acțiunilor de comunicare;
  • Participarea în cadrul atelierelor de lucru cu școlile partenere;
  • Diseminarea și promovarea pilotării Ghidului privind Guvernanța Democratică a școlii în Republica Moldova în cadrul comunității mai largi și a părților interesate cheie în educație.

Cerinţe faţă de candidat/-ă:

  • Studii superioare în domenii relevante;
  • Experiență și abilități în management de site, conținut web și design grafic. Experienţa de muncă în domeniul drepturilor omului/ drepturilor copilului va constitui un avantaj;
  • Copywriting și comunicare la nivel avansat în limba română;
  • Realizarea de fotografii și video, inclusiv la telefonul mobil;
  • Gestionarea aplicaţiilor/programelor de editare a fotografiilor, ilustrațiilor și video-urilor;
  • Experiență în gestionarea campaniilor de sensibilizare online;
  • Competențe pentru cultura democartică;
  • Capacitatea de a finaliza la termen sarcinile cu dead-linuri strânse;
  • Cunoașterea programelor Microsoft Office (Word, Excel, Power Point), Internet;
  • Cunoașterea limbilor română (excelent) și rusă (excelent, mediu).

Ce oferim:

  • lucru într-o echipă dedicată de profesioniști cu experiență în diverse domenii (drept, educație, psihologie, asistență socială, sociologie, comunicare etc.), pentru care procesul este la fel de valoros ca și realizarea obiectivelor unui program/proiect și/ sau unei activități;
  • oportunități de învățare continuă în domeniul drepturilor omului/copilului, inclusiv relaționarea atât cu autoritățile publice centrale și locale, cât și cu instituții și ONG-uri care lucrează în acest domeniu.

Procedura de recrutare a CIDDC se bazează pe angajamentul nostru ferm cu privire la protecţia copilului față de toate formele de violență în cadrul proiectelor şi activităţilor noastre, precum și în afara organizației. CIDDC are o politică de protecţie a copilului; candidatul/a selectat/ă va semna o declarație prin care se va angaja să respecte această politică.

Dosarul candidatului/-ei va include:

  • CV-ul candidatului/-ei;
  • Scrisoare de intenție, maximum o pagină.

Persoanele interesate vor transmite CV-ul și scrisoarea de intenție la adresa de e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
Data limită de depunere a dosarelor: 1 iunie (TERMEN EXTINS)
Numai persoanele selectate pentru interviu vor fi contactate.

Actualii și viitorii tați din raioanele Strășeni și Fălești contribuie la dezvoltarea și promovarea paternității cu blândețe

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) susține actualii și viitorii tați din raioanele Strășeni și Fălești să-și dezvolte competențele parentale și să partajeze responsabilitățile legate de casă și familie în mod egal cu femeile.

Ei participă la Clubul Taților din comunitatea lor, un proiect pilot dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”.

Programul este finanțat de Uniunea Europeană, implementat în cele două raioane de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova) și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeilor (UN Women Moldova) cu suportul CIDDC, în perioada 2020 – 2023.

Clubul Taților înseamnă un spațiu dedicat actualilor și viitorilor tați, unde aceștia primesc sprijin și resurse pentru a se implica activ în creșterea și educarea cu blândețe a copiilor, dar și în activitățile considerate în mod tradițional ca fiind doar pentru femei.

În fiecare lună, băieții și bărbații din raioanele Strășeni și Fălești se întâlnesc, online sau offline, pentru a se cunoaște mai bine, pentru a împărtăși bune practici de educație a copiilor, pentru a-și îmbunătăți relația cu ei și pentru a promova paternitatea cu blândețe.

Dumitru Grușca, profesor de limba engleză și membru al Clubului Taților din Fălești, se implică fizic și emoțional în educarea fiului și a fiicei sale. „Le acord atenție egală ambilor copii. De asemenea, eu și soția împărțim în mod egal responsabilitățile casnice. Astfel, copiii, pe măsură ce cresc, ne urmează exemplul”, a spus el.

Ionuț Chintea, elev și membru al Clubului Taților din Strășeni, și-a reconfirmat faptul că va fi un părinte implicat în viața copiilor săi. „Când voi deveni tată, voi fi cât mai bun cu copiii mei, ca și ei să fie cât mai buni. Voi petrece timpul cu copiii mei, le voi spune «te iubesc» și voi face parte din viața lor”, a adăugat el.

La dezvoltarea acestor cluburi contribuie atât actuali și viitori tați, cât și psihologi, psihoterapeuți, cadre didactice, lucrători de tineret, mentori, consultanți în drepturile copilului.

Diana Postu-Blăjinu, psihologă și formatoare națională a programului regional, documentează procesele de participare la Cluburile Taților. „Mă bucur că, în timpul întâlnirilor la aceste Cluburi, actualii și viitorii tați au curajul să vorbească despre emoțiile lor”, a menționat ea.

În program, formator național este și psihologul Sergiu Toma. El consideră că bărbații ar avea mai mult curaj să-și exprime emoțiile, dacă stereotipurile despre acest subiect ar fi mai puține. Deci, „este nevoie ca în familie, la școală, în societate să fie promovată o cultură a emoțiilor sensibilă la gen.”

Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului, susține activități de mentorat în cadrul programului. În opinia lui, „prin intermediul Cluburilor Taților, îi ajutăm pe actualii și viitori tați să se conecteze mai întâi cu ei înșiși, să-și cunoască propriile nevoi, apoi să se conecteze emoțional cu copiii lor și să conștientizeze nevoile acestora.”

Cluburile Taților, numite, în timpul unui eveniment important, o resursă utilă pentru modernizarea curriculumului școlar național, au fost lansate la finele anului 2020. În prezent, în raioanele Strășeni și Fălești activează 9 cluburi cu actuali și viitori tați.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă opinia Uniunii Europene.

Subscribe to this RSS feed

Contacts

Address: 15, E. Coca street, Chisinau, Republic of Moldova, MD-2008

Phone./Fax: (+373 22) 747813, 716598, 744600

Email  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Media partner:

Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente

Ambasadorul 2%

Sustin 2%!

Top of Page