CIDDC - Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

Din septembrie 2022, instituțiile de învățământ din Republica Moldova vor aplica Metodologia de prevenire și combatere a bullyingului

Reprezentanți și reprezentante de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), cadre didactice și manageriale din învățământul profesional tehnic și general, practicieni/e s-au întrunit, la 22 iunie și, anterior, la 15 iunie curent, în ședințe de lucru online și au discutat despre ce trebuie să conțină documentul pe care instituțiile de învățământ din Republica Moldova îl vor aplica pentru a proteja copiii, elevii și elevele de hărțuire: Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului.

Metodologia este parte a politicii de prevenire a violenţei faţă de copii şi adolescenți/te în instituțiile de învățământ din țară și este elaborată de MEC în parteneriat cu CIDDC și APSCF, cu suportul financiar oferit de Fundația ERIKS Development Partner.

În cadrul ședinței, participanții, participantele au analizat proiectul Metodologiei, structurat în patru capitole ce specifică noțiuni generale; organizarea instituțională în scopul prevenirii și intervenției în situațiile de bullying; organizarea activităților de prevenire a bullyingului în instituția de învățământ; intervenția/răspunsul/gestionarea situației de bullying.

Documentul definește termenii de bullying, cyberbullying (bullying cibernetic), victimă a acțiunilor de bullying, autor al acțiunilor de bullying, martor al situației de bullying și stabilește particularitățile procesului de prevenire și intervenție în cazurile de bullying, completând cadrul normativ existent:

Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014; Legea nr.140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți; Instrucțiunile privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistența și monitorizarea copiilor victime și potențiale victime ale violenței, neglijării, exploatării și traficului, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 270/2014; Procedura de organizare instituțională și de intervenție a lucrătorilor instituțiilor de învățământ în cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului, aprobată prin ordinul ministrului educației nr. 77/2013; Metodologia de aplicare a Procedurii de organizare instituțională și de intervenție a lucrătorilor instituțiilor de învățământ preuniversitar în cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului, aprobată prin ordinul ministrului educației nr. 858/2013 și Codul de etică al cadrului didactic, aprobat prin ordinul ministrului educației nr. 861/2015.

În baza acestei Metodologii, fiecare reprezentant/ă al/a personalului școlar va avea obligația să monitorizeze și situațiile de bullying, menționându-le în Raportul privind evidența sesizărilor cazurilor de abuz, bullying, neglijare, exploatare, trafic.

În context, în cadrul ședinței a fost menționată nevoia de o mai mare conștientizare atât din partea opiniei publice, cât și din partea personalului școlar de a asigura copiilor și adolescenților un mediu educațional incluziv și respectuos pentru diversitate, deci fără bullying.

„Ne dorim un document comprehensiv și ușor de aplicat.

În procesul de elaborare a Metodologiei, ministerul lucrează cu practicieni și practiciene, experte și experți din Republica Moldova și România. Suntem la etapa în care am reușit să elaborăm textul Metodologiei; el reflectă componentele de bază și răspunsurile la principalele întrebări legate de bullying. Începem să lucrăm asupra anexelor, a instrumentelor practice.

Sunt sigură că va rezulta un document bun, luând în considerare grupul de lucru care s-a implicat la elaborarea acestuia – oameni cu experiență și angajament să contribuie la dezvoltarea politicilor de protecție a copilului, a opinat Rodica Braguța, șefa Secției juridice din cadrul MEC.

„Documentul are scopul să completeze într-un mod clar și concis cadrul legal existent cu privire la protecția copilului față de violență și este rezultatul mai mutor întâlniri de lucru cu manageri, profesori și profesoare din învățământul general și profesional tehnic, cu coordonatorii și coordonatoarele Organelor Locale de Specialitate din Domeniul Învățământului (OLDSÎ) și cu MEC. CIDDC participă de fiecare dată la acest dialog continuu și oferă asistență tehnică tuturor partenerilor”, a menționat Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului.

Până să intre în vigoare, Metodologia urmează a fi prezentată la etapa de proiect și înaintată spre consultări publice, și, ulterior, publicată în Monitorul Oficial, începând cu 15 septembrie 2022.

CIDDC, organizaţie nonguvernamentală ce activează în Republica Moldova de peste 20 de ani, contribuie la realizarea drepturilor copilului, în special, prin: fortificarea sistemelor, structurilor şi mecanismelor pentru a transpune drepturile în realitate; consolidarea capacităţilor titularilor de drepturi de a-şi cere drepturile şi ale titularilor de obligaţii de a-şi îndeplini responsabilităţile; integrarea aplicării principiilor generale ale Convenției cu privire la Drepturile Copilului.

Termeni de Referinţă pentru selectarea unui/unei expert/e în vederea facilitării unui training despre ecologizarea organizației și elaborarea Politicii organizaționale cu privire la protecția mediului a CIDDC

Locul: Republica Moldova
Limba de lucru: română
Termen de implementare: 1 iulie – 31 august 2022

1. Context
CIDDC este o organizaţie nonguvernamentală, fondată în 1999. Inspirăm adulții să asculte vocea fiecărui copil și colaborăm cu copiii, familiile, autoritățile, serviciile publice și societatea civilă pentru a elabora și aplica soluții bazate pe drepturile copilului. Pentru mai multe informații, accesați https://drepturilecopilului.md/index.php/ro/. Ca urmare a evaluării capacității organizaționale a CIDDC, a fost identificată necesitatea de a elaborara și implementa în cadrul organizației Politica privind protecția mediului. Instruirea echipei și elaborarea acestei politici organizaționale vor avea loc în cadrul proiectului „ABC: ACTIONS for the Rights of the Children. BUILDING relationships based on respect and cooperation. COMMUNICATION and documentation”, finanțat de către ERIKS Development Partner.

2. Obiectiv
Obiectivul elaborării și implementării Politicii privind protecția mediului este creşterea capacităţilor organizaţiei de adoptare a unor practici de ecologizare în interiorul organizației și integrarea protecției mediului înconjurător în cadrul programelor și proiectelor implementate, în vederea creșterii gradului de conștientizare în rândul copiilor și adulților cu privire la asigurarea dreptului la un mediu sănătos.

3. Sarcini și responsabilități

a) Expert/ă:
- Instruire de 1-2 zile a echipei CIDDC, în vederea consolidării înțelegerii conceptului de ecologizare și a aplicării acestuia în activitatea organizației. În cadrul instruirii, în mod participativ, se va analiza măsura în care aspectele de mediu se regăsesc în activitatea CIDDC, atât în practicile și procesele interne, cât și în intervențiile organizației.
- În baza analizei privind protecția mediului, expertul/a va veni cu recomandări de îmbunătățire a practicilor organizației la toate etapele ciclului de proiect, va stabili liniile directoare și le va include în Politica organizațională privind protecția mediului.

b) CIDDC
- CIDDC va oferi sprijinul informațional și logistic necesar. CIDDC va oferi suport tehnic expertului/ei selectat/e, care ar putea include: monitorizarea progresului, asigurarea cu documente, contacte relevante și disponibile cu referire la scopul sarcinilor puse, avizarea promptă a materialelor/produselor prezentate.

4. Livrabile/servicii, termene de realizare și condiţii de plată
Politica organizațională privind protecția mediului va fi predată nu mai târziu de 31 august 2022. Plata se va efectua în 2 tranșe egale – după prezentarea raportului activității de instruire și după predarea și aprobarea de către CIDDC a versiunii finale a Politicii organizaționale privind protecția mediului.

Perioada de timp estimată

Volumul de lucru

Livrabile/servicii

01-31 iulie 2022

1 zi de pregătire, 1-2 zile de facilitare, 1 zi de raportare

Elaborarea agendei și facilitarea unei instruiri de 1-2 zile (8-16 ore) a echipei CIDDC în vederea consolidării conceptului de ecologizare și a aplicării acestuia în activitatea organizației.

01-31 august 2022

3 zile

Furnizarea recomandărilor de îmbunătățire a practicilor organizației la toate etapele ciclului de proiect, stabilirea liniilor directoare și includerea acestora în Politica privind protecția mediului.

5. Calificări și abilități
- Studii superioare în ecologie, geografie, științe ale mediului sau în alte domenii conexe.
- Experienţă de cel puțin 3 ani de analiză, cercetare și elaborare de documente de politici;
- Experiență de lucru cu instituții guvernamentale și/sau ONG-uri privind furnizarea serviciilor de expertiză în domeniul protecției mediului, inclusiv instruiri;
- Abilităţi analitice excelente, capacitatea de a sintetiza și de a prezenta cu claritate procese și aspecte complexe;
- Abilităţi excelente de scriere, capacitatea de a scrie într-un mod structurat, inteligibil și concis, fără a pierde din esenţa mesajului;
- O bună cunoaștere a limbii române;
- Profesionalism, punctualitate.

6. Procedura de selecție
Dosarele vor fi evaluate în baza următoarelor criterii: calificarea și experiența expertului/ei în furnizarea serviciilor de expertiză în domeniul protecției mediului înconjurător și al elaborării documentelor de politici, costul serviciilor.
Selectarea expertului/ei se bazează pe angajamentul nostru ferm cu privire la protecţia copilului față de toate formele de violență în cadrul proiectelor şi activităţilor CIDDC, precum și în afara organizației. CIDDC are o politică de protecţie a copilului; expertul/a selectat/ă va semna o declarație prin care se va angaja să respecte prevederile acesteia.

Dosarul candidatului/ei trebuie să conțină:
• CV-ul actualizat, incluzând date privind experiența în furnizarea serviciilor de expertiză în domeniul protecției mediului înconjurător și al elaborării documentelor de politici;
• Scrisoare de intenție;
• Oferta financiară (în lei moldovenești) – cu specificarea unui preț fix net total pentru livrabile/servicii, însoțită de o defalcare a costurilor.

Dosarul va fi trimis prin e-mail la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau depus la sediul CIDDC (Chișinău, str. Eugen Coca, 15).
Data-limită de depunere a dosarelor: 24 iunie 2022.
Dosarele incomplete nu vor fi evaluate.

Elena Gorea, formatoare la Clubul Taților: „Mă simt împlinită și motivată – contribui la promovarea egalității de gen în comunitate”

Elena Gorea este profesoară de limba și literatura română și de limba franceză la Gimnaziul din Făleștii Noi, raionul Fălești și are peste cinci ani de experiență în pedagogie. Din decembrie 2020, organizează și coordonează activități de promovare a egalității de gen și de diminuare a stereotipurilor de gen în comunitate, facilitând un club al băieților și un club al bărbaților. La aceste cluburi participă în total 28 de adolescenți și bărbați.

Responsabilitatea pe care Elenei Gorea și-a asumat-o acum mai bine de un an îi oferă o deosebită satisfacție. „Primul an de lucru în cadrul proiectului «Clubul Taților» a fost provocator, extenuant și totuși motivațional. Mă simt împlinită și motivată, deoarece contribui la promovarea egalității de gen”, ne-a spus formatoarea.

În timpul activităților, cei 13 băieți și cei 15 tați abordează teme precum: o relație sănătoasă/ relația de cuplu; rolul tatălui în satisfacerea nevoilor copilului; prietenia băiat-băiat/ băiat-fată; violența în familie și violența față de copii; bune practici de educație a copilului; metode de protecție a copilului de riscurile mediului online; importanța jocului în viața copilului și în familie.

„Stereotipurile de gen sunt prezente în toate sferele vieții. Este nevoie de timp, de informare și formare pentru a le diminua”

Atât în timpul procesului de facilitare a Cluburilor, cât și până la desfășurarea acestei activități, Elena a constatat că „stereotipurile de gen sunt prezente în toate sferele vieții. Este nevoie de timp, de informare și formare pentru a le diminua”. „Am observat stereotipuri referitor la distribuirea rolurilor în familie, gestionarea emoțiilor, activitățile din timpul liber. Unii tați acordă mai mult timp copiilor, se implică în treburile casnice”, a adăugat ea.

Ca metode de învățare, formatoarea aplică observarea, studiul de caz, discuții în baza materialelor video, iar în procesul de creare a unui cadru sănătos de învățare pentru participanți/particiante, ține cont de mai multe aspecte. „Am grijă ca atmosfera din grup să fie una prietenoasă, degajată, participanții să se simtă liberi și cooperanți. De asemenea, țin cont de necesitățile/propunerile care vin din partea participanților”, a explicat Elena.

Atmosfera emoțională din timpul activităților ghidate de către Elena Gorea poate fi urmărită în acest material video.

Ea ne-a împărtășit că în urma desfășurării activităților din cadrul cluburilor, o parte dintre tați au devenit mai conștienți de rolul lor în creșterea și dezvoltare copiilor, interesându-se de activitatea școlară a acestora, iar tinerii ai căror tați sunt implicați în dezvoltarea clubului afirmă că relația copil – părinte s-a îmbunătățit.

Atât Elena, cât și colegii ei consideră că proiectul „Clubul Taților” este o experiență utilă pentru toate persoanele implicate, una ce contribuie la dezvoltarea personală și profesională atât a băieților, a taților, cât și a formatorilor, formatoarelor.

De aceea, formatoarea continuă să faciliteze aceste cluburi și să-și inspire colegii, comunitatea să participe la un proces amplu de conștientizare a beneficiilor implicării bărbaților în creșterea și îngrijirea copiilor, cu blândețe și fără prejudecăți.

Amintim că în decembrie 2020, cu suportul CIDDC, în 9 locații din raioanele Strășeni și Fălești au fost lansate Cluburi ale actualilor și viitorilor tați, pe care le facilitează 14 formatori/oare din comunitățile lor. Cluburile sunt parte a proiectului „Clubul Taților”, dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat în cele două raioane de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada 2020-2023.

Pentru a menține activitatea Cluburilor și pentru a crea participanților – actuali și viitori tați – un mediu de încredere, echipa de formatori/oare participă la un program de formare continuă, pe care CIDDC îl facilitează lunar.

Din martie 2022, ca răspuns la solicitările de a deschide cluburi și în alte comunități, CIDDC facilitează ateliere de formare continuă pentru formatori și formatoare din Chișinău, din raioanele Glodeni, Dondușeni ș.a.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod neapărat opinia Uniunii Europene.

Aproape 580 de cadre didactice din Republica Moldova și-au consolidat, în decembrie 2021 – mai 2022, competențele de prevenire a comportamentelor sexuale riscante la fete și băieți în adolescență

Aproape 580 de profesori și profesoare din 14 raioane și din Capitală și-au consolidat capacitățile de prevenire a comportamentelor sexuale riscante la fete și băieți în adolescență, în mod special sarcina, participând la stagiul de formare privind aplicarea programului „Prevenirea sarcinii în adolescență”, în perioada decembrie 2021 – mai 2022.

Programul a fost elaborat în cadrul proiectului „Un model integrat pentru asigurarea accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescente însărcinate și mame adolescente în zonele rurale dezavantajate”, finanțat de MSD și MSD for Mothers, implementat de Centrul de Informare și Documentare pentru Drepturile Copilului (CIDDC), Asociația „Sănătate pentru Tineri” și Organizația Salvați Copiii România, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

Au participat profesori, profesoare din raioanele Căușeni, Drochia, Hâncești, Cimișlia, Glodeni, Cahul, Strășeni, Șoldănești, Sângerei, Telenești, Cantemir, Orhei, Soroca, Comrat și din Chișinău.

În timpul stagiului, participanții, participantele au abordat următoarele subiecte: consimțământul în relațiile sexuale; schimbări aduse de sarcină în adolescență; metote de contracepție, informațiile și practicile fiind structurate în trei module, parcurse pe etape.

Din observațiile, concluziile echipei de facilitare a programului

Potrivit echipei de psihologi/e care a facilitat programul, participanții/tele la curs au fost interesați/te de subiectele propuse pentru discuție, s-au implicat în mod activ în reflecții, au făcut schimb de experiență.

Împreună cu facilitatorii/toarele, profesorii, profesoarele au reușit să analizeze metodele de contracepție, să identifice avantajele și dezavantajele acestora. Pentru unele cadre didactice a fost o noutate să afle varietatea metodelor de contracepție.

S-a observat tendința unor cadre didactice de a impune propriile opinii despre sarcină și contracepție elevilor/elevelor și de a aplica pedepse.

Atât băieții, cât și fetele discută mai des cu mamele despre subiectele legate de sănătatea reproductivă, tații sunt mai puțin implicați.

Au fost aduse mai multe argumente pentru a desfășura activități în comun cu fetele și băieții, deoarece ambii sunt responsabili de contracepție.

„Trebuie să abordăm astfel de subiecte în mod liber, ca și cum am discuta despre spălatul pe dinți”

De asemenea, participanții, participantele au discutat despre pașii pe care poate să-i facă un cadru didactic pentru a capta atenția elevilor și a-i include în discuție.

Printre strategiile identificate au fost: proiectarea unor filmulețe cu studii de caz, discuții în baza exemplelor aduse de către copii, adresarea întrebărilor de explorare, fără a oferi soluții.

Au specificat cât de important este exercițiul, discuția, atât pentru elevi, cât și pentru profesori. (de ex.: „a vedea ceva/a citi ceva de pe internet e una, să discuți pe viu e alta”).

Diana Postu-Blăjinu, psihologă și facilitatoare a acestui program, a spus că „mai mulți profesori, profesoare au menționat că educația sexuală este necesară în școli și discuțiile despre sarcină, consimțământ, contracepție sunt firești (ex.: trebuie să abordăm astfel de subiecte în mod liber, ca și cum am discuta despre spălatul pe dinți)”.

Psihologa a mai spus că majoritatea participanților/telor au dedus faptul că în cadrul relațiilor dintre adolescenți și nu doar există un teren de negociere, de discuții între parteneri în ceea ce privește alegerea metodei de contracepție, planificarea unei sarcini.

Câteva recomandări pentru cadre didactice

În baza constatărilor prezentate, Diana Postu-Blăjinu vine cu unele recomandări pentru cadre didactice pentru a crea un mediu constructiv de discuții cu adolescenții/tele despre sex și sexualitate:
- Să exerseze și să consolideze capacitatea de facilitare a discuțiilor cu adolescenții, ținând cont de specificul vârstei.
- Să-și formeze propriile competențe de explorare și să adreseze cât mai multe întrebări deschise, pentru a intra în miezul problemei.
- Să discute în mod liber, degajat, fără să judece și fără să învinuiască. - Să solicite suport, ori de câte ori simt nevoia, pentru a desfășura activități cu elevii și elevele la disciplina Dezvoltare personală.

CIDDC amintește că programul „Prevenirea sarcinii în adolescență” a fost aplicat ca răspuns la studiile recente cu privire la calitatea educației sexuale în rândul copiilor în Republica Moldova. Cercetarea realizată de Platforma Copiilor arată că mulți dintre profesori, profesoare își înțeleg rolul important în acest proces și sunt gata să și-l asume, însă menționează că nu au pregătire profesională suficientă – nu dețin informații și/sau nu știu cum să adapteze informațiile la vârsta copiilor.

Profesorii/oarele își doresc suport didactic, iar copiii își doresc discuții deschise cu adulți informați, ceea ce, actualmente, se întâmplă în puține cazuri.

Sesiunile de formare sunt parte din cea mai amplă intervenție transfrontalieră pentru sănătatea mamelor adolescente și prevenirea maternității timpurii.

Rovena Dvorschi: „Activitatea de formatoare înseamnă muncă, responsabilitate, explorare”

Pentru Rovena Dvorschi, directoare adjunctă pentru educație și profesoară de matematică la Liceul „Mihai Eminescu” din Fălești, proiectul „Clubul Taților” este o sursă de împlinire profesională. Cei 23 de ani de experiență în pedagogie, curiozitatea, responsabilitatea socială, abilitățile de comunicare au motivat-o să devină formatoare de Cluburi ale actualilor și viitorilor tați din comunitate și, astfel, să contribuie la dezvoltarea competențelor parentale ale acestora.

Din decembrie 2020, Rovena Dvorschi facilitează două Cluburi, pe care le frecventează în medie opt băieți și cinci bărbați. Cluburile sunt concepute drept spații sigure în care participanții discută despre rolul bărbaților în societate; stereotipuri; bune practici de îngrijire și educare a copiilor; valori în familie; impactul pedepselor și al recompenselor; cultivarea prieteniei; nevoile copiilor și moduri de satisfacere a acestora; bunăstare în familie; planificarea familiei ș.a.

„Activitatea de formatoare înseamnă muncă, responsabilitate, explorare”, așa descrie Rovena acest proces.

Ca metode de învățare în cadrul activităților Cluburilor, formatoarea explorează observația (urmărirea sistematică a discuțiilor a concluziilor în urma activității sesiunilor din cadrul „Clubul taților”); parcurgerea mai multor etape în timpul discuției unui subiect ales; cercetarea și descoperirea de noi idei, noi experiențe; analiza, sintetizarea, explicația.

În procesul de creare a unui unui mediu sănătos de învățare pentru participanți, formatoarea ține cont de următoarele aspecte: timp, reguli stabilite cu membrii grupului, realizarea așteptărilor, planificarea ședințelor, evaluare, colectarea feedbackului la final de sesiune.

„Mai mulți tați încep să conștientizeze rolul lor important în procesul de îngrijire a copiilor”

Formatoarea generează coeziunea de grup încurajând participanții să manifeste respect pentru diversitatea culturală, pentru diversitatea opiniilor și a experiențelor împărtășite și intervenind, atunci când apar anumite dificultăți de înțelegere, cu explicații și reamintirea regulilor de grup.

„În grupul băieților am observat curiozitatea de a explora noi subiecte, iar în grupul taților am observat sinceritatea de a aborda subiecte sensibile. Mai mulți tați încep să conștientizeze rolul lor important în procesul de îngrijire a copiilor”, a menționat formatoarea.

Rovena Dvorschi ne-a mai spus că mesajul „Se poate și altfel, fără stereotipuri” de pe peretele Liceului „Mihai Eminescu” continuă să capteze atenția atât a copiilor, cât și a adulților, provocându-i la întrebări și reflecții asupra obiceiurilor și convingerilor nesănătoase.

Îmbucurătoare este și atitudinea colegilor, colegelor din comunitatea școlară, care susțin activitatea Rovenei în acest proiect, pe care ei și ele o consideră oportună pentru a promova și imaginea instituției și pentru a realiza un parteneriat durabil între școală și părinți.

„Deci, susțin implicarea mai mulți colegi în promovarea practicilor de diminuare a stereotipurilor de gen printre elevi, părinți și cadre didactice”, a concluzionat Rovena Dvorschi.

Amintim că în decembrie 2020, cu suportul CIDDC, în 9 locații din raioanele Strășeni și Fălești au fost lansate Cluburi ale actualilor și viitorilor tați, pe care le facilitează 14 formatori/oare din comunitățile lor. Cluburile sunt parte a proiectului „Clubul Taților”, dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat în cele două raioane de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada 2020-2023.

Pentru a menține activitatea Cluburilor și pentru a crea participanților – actuali și viitori tați – un mediu de încredere, echipa de formatori/oare participă la un program de formare continuă, pe care CIDDC îl facilitează lunar.

Din martie 2022, ca răspuns la solicitările de a deschide cluburi și în alte comunități, CIDDC facilitează ateliere de formare continuă și pentru noua echipă de formatori și formatoare. Din noul grup fac parte 8 cadre didactice care activează în Chișinău, în raioanele Strășeni, Glodeni și Dondușeni.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod neapărat opinia Uniunii Europene.

Cadrele didactice din instituțiile de educație timpurie și preșcolară din raioanele Anenii Noi și Ștefan Vodă își consolidează capacitățile pentru cultură democratică

Cadrele didactice din instituțiile de educație timpurie și preșcolară din raioanele Anenii Noi și Ștefan Vodă participă într-un program de consolidare a capacităților pentru cultură democratică. Este pentru prima oară când un astfel de program este aplicat în grădinițele din Republica Moldova, fiind elaborat ca parte a proiectului „ABC: ACTIONS for the Rights of the Children. BUILDING relationships based on respect and cooperation. COMMUNICATION and documentation”.

Proiectul este finanțat de Organizația suedeză „#ERIKS Development Partner”, implementat de Direcția Generală Învățământ Ștefan Vodă și Direcția Educație Anenii Noi, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și CIDDC, în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2024. Scopul proiectului este crearea unui mediu de siguranță și încredere în școală, prin dezvoltarea profesională și personală a adulților, bazată pe construirea relațiilor și participarea în guvernanța democratică a școlii și procesele decizionale.

Programul a fost conceput în baza Ghidului privind Guvernanța Democratică (elaborat de Consiliul Europei) și a demarat în perioada 12-14 aprilie 2022. Programul este facilitat de psihologa Diana Postu-Blăjinu și la primele sesiuni de formare au participat aproape o sută de educatoare.

Participantele au făcut schimb de opinii, percepții despre guvernanța democratică și au reflectat asupra propriilor experiențe din copilărie în care opiniile lor au fost/nu au fost auzite de către adulți, precum și asupra propriilor experiențe în calitate de persoane adulte în care au luat în considerare opinia copilului pe parcursul activității lor profesionale.

Facilitatoarea le-a ghidat în procesul de descriere a atitudinilor și comportamentelor ce încurajează și, pe de altă parte, inhibă libertatea de exprimare a copilului.

La final, educatoarele au împărtășit ce au învățat în urma celor două zile de discuții și reflecții și ce vor aplica în procesul educațional: „Am devenit mai deschisă de a vedea aspectele pozitive ale diverselor situații, pentru starea mea de bine”, „Voi fi mai atentă la emoțiile copiilor”, „Orice opinie merită a fi auzită”, „Starea de bine a copiilor depinde de starea de bine a adulților”, „M-am simțit liberă în comunicare, mi-am exprimat liber opiniile în timpul atelierului”, „Voi fi mai atentă la nevoile copiilor”, „Voi evita etichetele în comunicarea cu copiii”.

„Noi, maturii, avem obligația să manifestăm comportamente încurajatoare, astfel încât copiii de azi, adulții de mâine, să-și amintească doar comportamentele noastre de încurajare a opiniilor lor, așa cum îmi amintesc eu de educatoarea mea dragă, care mereu manifesta blândețe. Mi-aș dori ca și de mine să-și amintească cu blândețe”, a împărtășit Lucia Costin, participantă.

„Deci, să auzim mai des copiii, să le creăm posibilitatea să-și exprime opiniile despre orice prezintă interes pentru ei. Vă mulțumesc mult pentru experiența de a participa la aceste sesiuni de formare”, a concluzionat Veronica Chihai, o altă participantă.

Diana Postu-Blăjinu a încurajat grupul să continue reflecțiile în baza celor discutate pe parcursul sesiunilor și le-a mulțumit pentru participare.

„Mă bucur că v-ați implicat în discuții și reflecții. Scopul acestor două zile de formare a fost o introducere în conceptul de guvernanță democratică și să vă încurajez să faceți schimb de bune practici despre cum fiecare dintre voi reușește să ancoreze conceptul de guvernanță democratică în procesul de interacțiune cu copiii și părinții/îngrijitorii acestora”, a menționat facilitatoarea.

Următoarele sesiuni din cadrul programului se vor desfășura în perioada 3-17 mai 2022.

Pentru prima dată, Mary Lawlor, Raportoare Specială a Organizației Națiunilor Unite (ONU) pe situația apărătorilor drepturilor omului, include pe agendă copiii apărători ai drepturilor omului

Chișinău, 14 aprilie 2022 – zi istorică pentru apărătorii drepturilor omului. Pentru prima dată, Mary Lawlor, Raportoare Specială a Organizației Națiunilor Unite (ONU) pe situația apărătorilor drepturilor omului, s-a întâlnit cu un grup de copii și tineri apărători ai drepturilor omului (CADO) din Republica Moldova, format de Platforma Copiilor, și a aflat despre dificultățile și riscurile pe care le întâmpină copiii și tinerii când acționează în baza drepturilor.

Întâlnirea a avut loc online și a fost ghidată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) cu suportul rețelei globale Child Rights Connect.

Mary Lawlor a invitat Platforma Copiilor să împărtășească experiențele CADO după ce a citit Raportul privind Copiii și Tinerii Apărători ai Drepturilor Omului din Republica Moldova, prezentat în cadrul Evaluării Periodice Universale – un mecanism creat de ONU pentru a evalua situația drepturilor omului în cele 193 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Astfel, Raportoarea a aflat că în țara noastră tot mai mulți copii (și alte grupuri) apără drepturile omului și au nevoie de recunoaștere, vizibilitate, protecție și împuternicire și, deci, se dorește elaborarea unei legi comprehensive și incluzive cu privire la Apărătorii Drepturilor Omului.

„Atât timp cât copii și tineri ca voi vor continua să acționeze în calitate de apărători ai drepturilor omului, eu sunt deschisă să ofer suport societății civile în împuternicirea CADO. [...] Sunt cu adevărat impresionată de calitatea detaliilor pe care le-ați prezentat și de eforturile pe care le depuneți în calitate de apărători ai drepturilor omului. Ați reușit să aduceți acest concept în Moldova. Eu vă îndemn să continuați să creșteți gradul de sensibilizare prin intermediul campaniilor de informare pe care le desfășurați în Moldova. Astfel, profesorii, funcționarii publici vor învăța/afla despre acest concept de la voi”, a declarat Mary Lawlor.

De asemenea, raportoarea a îndemnat CADO și tinerii ADO să raporteze anonim direct ei sau echipei sale (fără a indica nume sau instituții) despre dificultățile sau situațiile de abuz la care sunt supuși copiii în calitate de apărători ai drepturilor omului și le-a comunicat că este deschisă să-i susțină în continuare.

„Noi putem să asigurăm comunicarea cu ambasadorii moldoveni în Geneva și să analizăm dificultățile care creează mai multe probleme în calitate de CADO. Sunt deschisă să vă ajut în legătură cu introducerea conceptului CADO în proiectul de lege cu privire la apărătorii drepturilor omului în Republica Moldova”, a completat experta ONU.

Rodica Caimac, coordonatoare de proiect în cadrul CIDDC, a vorbit despre conceptul de lege privind apărătorii drepturilor omului și despre contribuția societății civile la introducerea conceptului CADO în proiectul inițiativei legislative:

„CADO este un concept total nou pentru Republica Moldova. CIDDC, în colaborare cu alte organizații, contribuie la promovarea acestuia la nivel național. În acest sens, am susținut inițiativa Avocatei Poporului privind drepturile copilului de a include în conceptul de lege cu privire la apărătorii drepturilor omului un capitol referitor la conceptul CADO.

În general, în Moldova avem nevoie de susținere în prevenirea riscurilor și împuternicirea copiilor care acționează în calitate de apărători ai drepturilor omului. Este foarte important să susținem CADO atât noi, ca societate civilă, Ombudsmanul în calitate de autoritate publică, cât și să primim suportul organizațiilor internaționale.”

„Republica Moldova încă nu este suficient de pregătită pentru ca să implice copiii în activități sociale în țară. Odată ce copiii și tinerii sunt viitorul acestei țări și avem acces liber la informație, am putea schimba foarte multe în țară, dacă ni s-ar permite să ne implicăm mai mult și să acționăm. Din păcate, acest orizont de idei este nou pentru o parte din populație, care încă trăiește cu ideile învechite. Aceste idei împiedică procesul de dezvoltare și acceptare a noilor concepte, precum este și conceptul CADO. Respectiv, asta creează dificultăți și copiilor, fiindcă adulții nu îi susțin ca să meargă înainte”, a concluzionat Natalia Pîrciu, membră a grupului CADO din cadrul Platformei Copiilor.

Includerea drepturilor CADO pe agendă de către Raportorul special pentru ADO va crește gradul de siguranță că Declarația cu privire la ADO este cunoscută și pusă în practică pentru toți apărătorii, inclusiv copiii și va contribui la crearea unei platforme incluzive pentru ADO pentru a-și putea împărtăși experiențele la nivelul ONU (un spațiu care, de obicei, este rezervat adulților) și pentru a căuta asistență/suport.

Mary Lawlor este o expertă independentă, selectată de ONU pentru a cerceta și a recomanda soluții pentru probleme specifice ale apărătorilor drepturilor omului. În special, ea este interesată de situația apărătorilor drepturilor comunității LGBTIQ, a persoanelor cu dizabilități sau a copiilor apărători ai drepturilor omului.

Pentru prima dată în acest mandat, Mary Lawlor consultă un grup de copii/tineri apărători ai drepturilor omului.

Amintim că până la acest eveniment, ultima vizită a Raportorului Special al ONU în Republica Moldova a avut loc în 2018.

Un grup de copii și tineri apărători ai drepturilor omului din Republica Moldova a discutat cu Maia Bănărescu, Avocata poporului pentru drepturile copilului, despre participarea copiilor în elaborarea legii cu privire la apărătorii drepturilor omului

Un grup de copii și tineri apărători ai drepturilor omului (CADO) din Republica Moldova a discutat joi, 7 aprilie curent, cu Maia Bănărescu, Avocata poporului pentru drepturile copilului, despre conținutul legii cu privire la apărătorii drepturilor omului (ADO) ce va fi dedicat copiilor apărători ai drepturilor omului și despre participarea copiilor în elaborarea acestuia. Întâlnilrea a avut loc online și a fost organizată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) la inițiativa Platformei Copiilor.

În cadrul întrunirii, copiii și tinerii au vorbit despre experiențele lor în calitate de apărători ai drepturilor omului, despre dificultățile pe care le întâmpină copiii atunci când acționează în baza drepturilor și despre nevoia lor de a beneficia de mecanisme clare de prevenire a riscurilor și de protecție din partea statului, a autorităților.
Astfel, copiii și tinerii au menționat că este necesar ca statul să recunoască prin lege copiii în calitate de apărători ai drepturilor omului, fapt care ar încuraja mai mulți copii să ceară respectarea drepturilor acestora. Totodată, ei au menționat că este necesar ca statul, autoritățile să pună accent pe informarea copiilor despre drepturile lor atunci când realizează acțiuni de apărare a drepturilor omului și pe prevenirea riscurilor față de CADO.

Principalele aspecte discutate în cadrul întrunirii, cu referire la viitoarea lege:

Libertatea CADO de a acționa individual, nu neapărat ca parte a unei organizații.
Modul prin care Avocatul poporului poate oferi protecție CADO.
Consultarea CADO în procesul de elaborare a noii legi cu privire la ADO.
Elaborarea acestei legi în baza experiențelor împărtășite de CADO.
Metode de prevenire și soluționare a riscurilor pentru CADO.
Specificări clare cine sunt persoanele/instituțiile responsabile de implementarea legii, la fiecare nivel local, regional, național.

În context, Maia Bănărescu a menționat că susține CADO și recunoașterea statutului de CADO prin lege.

„Mulțumim Platformei Copiilor și CIDDC că au venit cu propunerea de a îmbunătăți conceptul de lege pe care l-am lansat la începutul acestui an, prin elaborarea unui capitol separat dedicat copiilor apărători ai drepturilor omului, pentru a atribui un statut legal CADO. Propunerile voastre vor fi incluse. Despre viitorul acestei legi, urmează să desfășurăm noi ședințe de consultare cu mai multe ONG-uri și cu copiii”, a spus Maia Bănărescu.

La rândul său, Irina Gușan, coordonatoarea Programului participarea copilului din cadrul CIDDC, a venit cu un mesaj de mulțumire.

„Mulțumim Oficiului Avocatului Poporului pentru că susține inițiativele CADO, ale Platformei Copiilor și acțiunile CIDDC de a împuternici și proteja copiii apărători ai drepturilor omului. Urmează să gândim împreună următorii pași pentru obiectivele noastre comune”, a menționat Irina Gușan.

Amintim că în iunie 2021, CIDDC și un grup de ONG-uri au inițiat discuțiile despre situația copiilor apărători ai drepturilor omului în Republica Moldova. Ei s-au întrunit în mai multe sesiuni de lucru în care s-au familiarizat cu conceptul de copil apărător al drepturilor omului; cu modul în care acționează CADO; au abordat drepturile civile și politice, precum și oportunitățile și dificultățile pe care le întâmpină copiii apărători ai drepturilor omului în țara noastră. O parte dintre aceste ONG-uri și un grup de inițiativă de tineri din cadrul Platformei Copiilor au contribuit în același timp la realizarea Raportului privind Copiii Apărători ai Drepturilor Omului în cadrul Evaluării Periodice Universale.

În ianuarie 2022, Oficiul Avocatului Poporului a lansat spre dezbateri publice conceptul Legii cu privire la apărătorii drepturilor omului, iar CIDDC și un grup de organizații cu un angajament pe termen lung față de drepturile copiilor au solicitat de a integra drepturile copiilor apărători ai drepturilor omului într-o lege, astfel încât statul Republica Moldova să recunoască și să protejeze copiii apărători ai drepturilor omului. Comentariul comun a fost consultat cu tinerii apărători ai drepturilor omului și include sugestiile acestora.

Pentru a sensibiliza societatea cu privire la riscurile pe care le întâmpină CADO, Platforma Copiilor, ghidată de CIDDC, a lansat, în februarie 2022, campania de conștientizare „Un mediu sigur pentru copiii apărători ai drepturilor omului”. Inițiativa CADO a fost susținută de societatea civilă națională și internațională, precum și de peste 200 de profesori și profesoare.

Recunoașterea drepturilor CADO în Legea cu privire la ADO va ajuta la abordarea principalelor probleme și la îmbunătățirea situației acestora.

Maria Colac: „Este o idee bună ca proiectul «Clubul Taților» să fie extins, astfel încât mai multe persoane să lucreze asupra viziunii lor cu privire la egalitatea de gen”

După mai bine de un an de realizări, succese și nereușite în calitate de formatoare a Clubului viitorilor tați din Strășeni, Maria Colac ne-a spus că se simte deschisă și pregătită să exploreze un nou spațiu de învățare în cadrul proiectului „Clubul Taților” în 2022, valorificând cei 35 de ani de experiență proprie în calitate de profesoară, precum și responsabilitatea de directoare adjunctă pentru educație în Liceul „Ion Vatamanu” din Strășeni.

La Clubul pe care îl facilitează Maria Colac participă peste 12 adolescenți. În fiecare lună, membrii Clubului își dau întâlnire ca să discute și să reflecteze împreună despre subiecte precum asemănările dintre fete și băieți, partajarea în mod egal a responsabilităților între băieți și fete, rolul tatălui și rolul mamei în familie ș.a.

Formatoarea desfășoară activitățile Clubului inspirându-se în mod special din Ghidul pentru Școala Taților – un manual pentru specialiștii, specialistele care creează și facilitează Cluburi ale Taților/Viitorilor Tați. Ghidul îi/le ajută să comunice cu băieții și bărbații pentru a explora și pune la îndoială normele de gen restrictive și a-i încuraja să devină tați și parteneri mai implicați.

„Treptat, participanții devin conștienți că au stereotipuri de gen și își doresc să lucreze asupra propriilor atitudini și comportamente”

În calitate de formatoare, în timpul procesului de lucru Maria Colac a observat că adolescenții manifestă un interes sporit pentru subiectele abordate în cadrul Clubului și, cu fiecare întâlnire, observă o deschidere din ce în ce mai mare din partea lor față de egalitatea de gen. „Treptat, participanții devin conștienți că au stereotipuri de gen și își doresc să lucreze asupra propriilor atitudini și comportamente pentru a diminua aceste stereotipuri. Deci, ei înțeleg beneficiul de a participa la Clubul viitorilor tați”, a menționat Maria Colac.

Timpul și spațiul potrivite, atmosfera prietenoasă sunt aspecte esențiale în viziunea formatoarei, datorită cărora se obțin rezultatele scontate. Iar regulile de grup pe care ea și membrii Clubului le-au stabilit de la început și pe care fiecare persoană le respectă asigură claritate și coeziune în timpul activităților.

Rezultatele, consideră Maria Colac, deja se simt în comunitatea școlară. „Am observat că băieții încep să manifeste mai mult respect față colegele lor. Iar colegii mei și colegele mele sunt impresionați/te de proiectul «Clubul Taților» și vor să afle mai multe despre el. De aceea, cred că este o idee bună ca acest proiect să fie extins, astfel încât mai multe persoane să lucreze asupra viziunii lor cu privire la egalitatea de gen”, a opinat Maria Colac.

Amintim că în decembrie 2020, cu suportul CIDDC, în 9 locații din raioanele Strășeni și Fălești au fost lansate Cluburi ale actualilor și viitorilor tați, pe care le facilitează 14 formatori/oare din comunitățile lor. Cluburile sunt parte a proiectului „Clubul Taților”, dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat în cele două raioane de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada 2020-2023.

Pentru a menține activitatea Cluburilor și pentru a crea participanților – actuali și viitori tați – un mediu de încredere, echipa de formatori/oare participă la un program de formare continuă, pe care CIDDC îl facilitează lunar.

Din martie 2022, ca răspuns la solicitările de a deschide cluburi și în alte comunități, CIDDC facilitează ateliere de formare continuă și pentru noua echipă de formatori și formatoare. Din noul grup fac parte 8 cadre didactice care activează în Chișinău, în raioanele Strășeni, Glodeni și Dondușeni.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod neapărat opinia Uniunii Europene.

Peste 70 de cadre didactice din raionul Anenii Noi au aflat, în cadrul unui atelier, cum pot ajuta copiii să facă față stresului

Viorica Adăscăliță, doctoră în psihologie, conferențiară, a susținut pentru cadrele didactice din raionul Anenii Noi un atelier practic cu metode și tehnici prin care adulții, părinții și profesorii în mod special pot ajuta copiii să facă față situațiilor de stres.
Atelierul s-a desfășurat pe 18 martie 2022, a fost organizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) ca parte a proiectului ABC.
Proiectul este implementat de CIDDC în parteneriat cu Direcția Educație Anenii Noi (DEAN) și Direcția Generală Educație Ștefan Vodă (DGEȘV), cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (UPSC) din Chișinău, cu suportul financiar al organizației suedeze „ERIKS Development Partner”, în perioada 2022 – 2024.

Viorica Adăscăliță a menționat că, „în general, toți copiii au capacitatea de a face față unor situații neplăcute, iar sarcina noastră, a adulților, este să îi ajutăm pe copii să își identifice acele puncte forte care vor contribui la o mai mare reziliență – la fel cum se călește metalul pentru a deveni mai rezistent”.

În cele ce urmează, vă prezentăm recomandările și tehnicile specialistei pentru adulți de a calma copiii și de a-i învăța despre reziliență.

Cunoașteți pe cineva care reușește să rămână calm în situații de stres? Explicați, din observațiile Dvs, ce face acea persoană pentru a-și păstra calmul în orice situație.

Ar fi util să întrebați copilul dacă cunoaște pe cineva care reușește să rămână calm în situații de stres și să îl rugați să explice, din observațiile lui, ce face acea persoană pentru a-și păstra calmul în orice situație.

Explicați că în unele familii se întâmplă că membrilor le este dificil să facă față stresului și aceștia încep să-și manifeste supărarea prin certuri sau strigăte, ceea ce ar putea fi și din cauza că ei nu au învățat alte modalități de a depăși stările de stres și că sarcina dvs. constă inclusiv în a sprijini astfel de persoane în a identifica căi alternative de gestionare a stresului.

Încurajați copilul să-și imagineze că este un leu, tigru sau alt animal preferat, să simtă „energia leului” cum se revarsă prin tot corpul și să exprime acea forță și vigoare printr-un „urlet de leu”, făcând apoi liniște. Asta îl poate ajuta să înțeleagă că are control asupra situației.

Apoi, copilul se poate întinde într-o poziție relaxată, să respire profund și lent, așa cum ar respira un „leu calm și relaxat”.

Rugați copilul să deseneze un „Termometru al stării” cu scara de la 1 la 10. Dacă copilului îi este dificil să facă asta, ajutați-l! În funcție de problema pe care o are copilul, acesta poate fi un termometru al fericirii (tulburări de dispoziție), al îngrijorărilor (tulburări de anxietate) sau un termometru al tristeții (tulburări legate de traumă).

Încurajați copilul să fie „Detectivul emoțiilor”: să caute indicii pentru a construi un tablou al emoțiilor, trăirilor pe care le simte. Să-și privească propriul corp, fața, mâinile; să-și analizeze poziția corpului; să-și asculte vocea, tonul și volumul acesteia în timpul vorbirii; să-și analizeze senzațiile din cap, stomac, piept, gât, umeri; să observe propriile emoții și semnele legate de acestea ca să poată identifica, în baza unor indicii similare, și emoțiile altor persoane

O altă versiune a tehnicii „Detectivul emoțiilor”: Ați putea să folosiți o hartă a corpului pe care copilul să indice zonele afectate și să descrie ce anume se întâmplă în acele zone ale corpului. Această activitate poate fi, de asemenea, realizată astfel:
- examinarea imaginilor din reviste sau cărți, identificând ce simte sau ce emoții au personajele prin citirea indiciilor precum expresia feței sau poziția corpului;
- modelarea/simularea anumitor emoții prin adresarea unor întrebări de tip deschis – de exemplu, cum arată un băiat întristat din cauza că...;
- joc de roluri cu copilul privind emoțiile și stările de dispoziție;
- citirea unor fraze în diverse modalități – de exemplu, cu o voce supărată, cu o voce tristă etc.;
- stabilirea împreună cu copilul cât de frecvent acesta are anumite stări și emoții, stabilirea când anume și în ce context acesta se simte trist, înfuriat sau fericit, construind imagini vizuale pentru descrierea senzațiilor fizice, de exemplu, „fluturi în stomac”;
- descrierea anumitor senzații fizice, identificarea stărilor de spirit, ajutorarea copilului în a identifica senzațiile somatice aferente anumitor emoții proprii.

Totodată, profesoarele și profesorii au exersat în timpul atelierului și practici de relaxare pentru adulți, specialista subliniind importanta propriei stări de bine.
„Este important să descrieți și să monitorizați atât starea elevilor, cât și să vă conectați cu propria stare. Doar conștientizând propria stare puteți să cunoașteți stările altora. De exemplu, eu pot regla și controla doar ceea ce conștientizez. Acest aspect e foarte important pentru a crea propriul spațiu sigur și favorabil de cunoaștere și învățare. Deci, dacă mă înțeleg pe mine, îi pot înțelege pe alții”, a concluzionat Viorica Adăscăliță.

Subscribe to this RSS feed

Contacts

Address: 15, E. Coca street, Chisinau, Republic of Moldova, MD-2008

Phone./Fax: (+373 22) 747813, 716598, 744600

Email  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Media partner:

Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente

Ambasadorul 2%

Sustin 2%!

Top of Page