CIDDC - Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

Cum sunt văzuți tații în societate? Ne-au spus 12 tați din raionul Strășeni

Părerea taților contează. 12 bărbați din raionul Strășeni ne-au spus, în cadrul unui focus-grup online, cum văd ei implicarea tatălui în educarea copiilor săi. Focus-grupul a fost facilitat pe 18 octombrie 2020 de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) în cadrul programului „EU 4 Gender Equality Together Against Gender Stereotypes and Gender-Based Violence” („Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței pe bază pe gen”).

Programul este finanțat de Uniunea Europeană, implementat de CIDDC în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeilor (UN Women) în raioanele Strășeni și Fălești, în perioada octombrie 2020 – februarie 2023.

Participanții au relaționat într-un mediu sigur și prietenos, au împărtășit percepții, prejudecăți despre tați; au reflectat despre responsabilitățile lor în familie; și-au împărtășit experiența în calitate de părinte/îngrijitor.

„Când am devenit tată, mi-am zis că voi participa activ în educația copiilor mei. Am considerat indispensabil ca ei să simtă și prezența mamei, și a tatălui. Și noi, tații, avem ce să-i învățăm pe copiii noștri. Dincolo de carieră, am ales să fiu alături de copiii mei, să văd ce fac, să-i ajut când au nevoie.

La început atitudinea altor tați față de mine era un pic diferită. Dar nu asta m-a interesat. M-au interesat familia mea, copiii mei. Mă bucur foarte mult să observ că acum sunt foarte mulți tătici care se implică”, a spus Eugen.

„Cred că tatăl trebuie să se implice în educarea copiilor săi din primele lor clipe de viață. Am fost prezent la nașterea copiilor mei și mă mândresc cu asta”, a spus Ion.

De asemenea, participanții au discutat despre oportunitatea de a forma un club al taților/o școală a taților din raionul Strășeni, în care să se întrunească periodic pentru schimb de experiență, idei de soluții pentru probleme, informare și discuții informale.

„Noi, tații, avem multe întrebări. Unii dintre ei se rușinează să deschidă anumite subiecte. În cadrul acestor cluburi mă aștept să învăț bune practici de educare a copiilor și să discut cu specialiști în domeniu”, a spus Liviu.

„Sunt interesat să aflu experiența altor tați. Un club de acest gen ar ajuta tații să fie respectuoși cu copiii și receptivi la nevoile lor. Cred că fiecare discuție va fi interesantă în felul ei”, a spus Vitalie.

Diana Postu-Blajinu, psihologă, cofacilitatoare a atelierelor CIDDC, a subliniat că în cadrul clubului taților, participanții vor învăța să-și îmbunătățească relația cu copiii lor. „Mă bucur că sunteți interesați să creați un club al taților. Participarea la discuții, întâlniri de acest gen vă va ajuta să relaționați mai bine cu propriii copii, să vă gestionați mai bine emoțiile”, a spus ea.

Tatiana Bictaghirov, psihologă, șefa Serviciului asistență psihopedagogică, Direcția învățământ Strășeni, cofacilitatoare, a subliniat și ea că frecventarea școlii taților le va schimba participanților în mod calitativ relația cu propriii copii. „Vă mulțumesc că ați privit în voi înșivă cu sinceritate. Participarea voastră la acest focus-grup este un pas spre schimbare. Abia aștept să ne revedem la următoarea ședință”, a adăugat ea.

În timpul atelierului, echipa CIDDC a făcut tot posibilul pentru ca fiecare persoană, indiferent de sex, etnie, confesiune religioasă, capacități, limbă vorbită etc., să se simtă acceptată și respectată în grup.

Termeni de referință. Companie / persoană(e) fizică(e) pentru realizarea unei evaluări a necesităților în ceea ce privește sănătatea mintală și suportul psihosocial (SMSPS) ale diferitelor grupuri-țintă și dezvoltarea trainingurilor / intervențiilor

 

Termeni de referință

 Companie / persoană(e) fizică(e) pentru realizarea unei evaluări a necesităților în ceea ce privește sănătatea mintală și suportul psihosocial (SMSPS) ale diferitelor grupuri-țintă și dezvoltarea trainingurilor / intervențiilor pentru consolidarea capacităților

 I. Context  

Save the Children este principala organizație independentă pentru copii din lume. Muncim în peste 120 de țări pentru a inspira progresele în ceea ce privește modul în care lumea tratează copiii și pentru a obține schimbarea imediată și de durată a vieților lor.

 II. Informații generale despre proiect

Proiectele “Consolidarea Organizațiilor Societății Civile Locale 2017-2021” finanțate de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (SIDA), au drept scop consolidarea organizațiilor societății civile locale și regionale, și asigurarea protecției copiilor prin crearea de sisteme de protecție a copilului receptive și prin susținerea sistemelor și mecanismelor de guvernare a drepturilor copilului.

III. Obiectiv

Save the Children Kosovo (SCK) este în căutarea unei companii / persoană (e) fizică (e) care să desfășoare o evaluare rapidă a necesităților, în scopul identificării nevoilor în ceea ce privește sănătatea mintală / suportul psihosocial, în grupurile țintă selectate – personalul organizațiilor partenere, părinții / îngrijitorii, părțile implicate și copiii, în timpul și după pandemia de COVID-19. 

Rezultatele acestei evaluări vor fi folosite de companie / persoana (ele) fizică (e) în proiectarea activităților-cheie și programelor de consolidare a capacităților tuturor grupurilor-țintă menționate mai sus, pentru a le oferi suport în a depăși provocările pe care aceștia le întâmpină ca urmare a pandemiei și carantinei. Activitatea este proiectată pentru Republica Moldova și sesiunile vor fi desfășurate online în limba română și rusă. 

IV. Sarcini, responsabilități și termene

Până la douăzeci (20) de zile lucrătoare în noiembrie 2020.

Nr.

d / o

Sarcini

Zile

Termen de livrare

1

-        Cercetare de birou / Revizuirea secundară a datelor privind efectele pandemiei și carantinei în toate grupurile-țintă spre care se orientează proiectul.

 -        Interviuri online de informare cu toate grupurile-țintă (personalul organizațiilor partenere, părțile interesate, profesori, părinți / îngrijitori și copii) pentru identificarea nevoilor lor de suport SMSPS în timpul și după pandemia de COVID-19, inclusiv revenirea în siguranță la locul de muncă, instituția de învățământ, rutina zilnică și altele.

 -        Pregătirea unui document care enumeră nevoile identificate și propune traininguri / subiecte care vor adresa aceste nevoi. Documentul ar trebui să fie aprobat de partener, în colaborare cu SCK.

Numărul va fi definit împreună cu compania / persoana (ele) fizică (e)

octombrie – noiembrie 2020

2

Proiectarea și furnizarea de traininguri / evenimente de consolidare a capacităților online, pe baza nevoilor identificate și subiectelor sugerate mai jos, pentru grupurile-țintă:

-        Cum să recunoașteți semnele stresului / arderii profesionale SSPT (sindromului de stres post-traumatic)?

-        Cum să-i fiți alături cuiva într-o situație de stres, în timp ce stabiliți limite clare?

-      Cum să protejați drepturile omului și interesul superior al femeilor, fetelor, băieților și copiilor în timpul și după pandemie?

-      Cum să asigurați includerea considerațiilor de gen?

-      Cum să protejați demnitatea și să promovați auto-eficacitatea prin participare adevărată, împuternicire și proprietate?

-      Cum să vă reglați propriile emoții și să practicați co-reglarea emoțiilor?

-      Cum să rămâneți concentrat/ă pe obiectivele Dvs. pe termen lung de parenting și predare?

-      Înțelegem cum gândesc și ce simt copiii noștri, ținând cont de vârsta și temperamentul lor, și facem tot posibilul să le oferim în permanență căldură și structură (bază)?

-      Cum evităm stigmatizarea după COVID-19?

-      Cum sprijinim copiii, părinții în procesul de revenire la școală?

Elaborarea unui raport final pe sarcina îndeplinită

Numărul va fi definit împreună cu compania / persoana (ele) fizică (e)

noiembrie 2020

 

Număr total de zile:

Până la 20

 

 Raport final: Expertul va definitiva raportul final pe baza modelului oferit de SCK

 V. Remunerare / Condiții de plată

SCK va remunera compania / persoana (ele) fizică (e) în baza unui tarif brut per zi, în EURO.

SCK va efectua plata prin intermediul unui transfer bancar in EURO pe cont în termen de șapte (7) zile lucrătoare de la data recepționării raportului final privind realizarea sarcinilor și facturii corespunzătoare.

 VI. Profilul companiei / persoanei (lor) fizică (e) / Expertului (ei)

Expertul ar trebui să dețină următoarele abilități și cunoștințe:

·        Diplomă de studii superioare în domeniul psihologiei sau sănătății mintale;

·        Cunoașterea drepturilor copiilor și nevoilor acestora;

·        Capacități excelente de analiză, facilitare, livrare de training-uri, scriere și comunicare;

·        Performanță anterioară: Candidații trebuie să facă dovada faptului că au suficientă experiență în realizarea de sarcini comparabile cu activitatea pentru care concurează/licitează, în ceea ce privește domeniul și complexitatea, precum și experiență demonstrată privind realizarea sarcinilor legate de efectuarea căutărilor.

 VII. Condiții de participare

 Candidații / persoanele interesate sunt încurajate să trimită dosarul de participare nu mai târziu de  28/10/2020, ora 16:00 pe adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

 a.      Oferta tehnică ar trebui să conțină următoarele detalii: înțelegerea misiunii și sarcinilor aferente, metodologia și abordarea care vor fi folosite, planul operațional cu un calendar clar, descrierea echipei care va realiza munca, inclusiv CV-urile persoanelor-cheie și descrierea clară a rolului fiecărui membru al echipei (dacă este relevant);

 b.    Oferta financiară pentru fiecare zi de lucru, suma brută. Compania / persoana (ele) fizică (e) selectată (e) are (au) responsabilitatea plății taxelor și impozitelor în țara de reședință;

c.      Curriculum Vitae;

d.      Certificat de înregistrare (pentru persoane juridice / companii).

Termeni de Referinţă pentru contractare de servicii producere spot video

TERMENI DE REFERINŢĂ pentru contractare de servicii producere spot video
Locul: Republica Moldova
Termen limită de prezentare a ofertelor: 23 octombrie 2020, ora 17.00
Termen de livrarea a produsului: 23 decembrie 2020

Context
Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) este o organizaţie nonguvernamentală, fondată în anul 1999, cu misiunea de a contribui la crearea unui mediu favorabil pentru realizarea drepturilor copilului. Pentru mai multe informații, accesați drepturilecopilului.md

În perioada octombrie 2020 – februarie 2023, în raioanele Strășeni și Fălești, CIDDC, în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeilor (UN Women) implementează programul finanțat de Uniunea Europeană “EU 4 Gender Equality: Together Against Gender Stereotypes and Gender-Based Violence” („Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței pe bază pe gen”).

Obiectivul general al programului este consolidarea de drepturi și oportunități egale pentru femei și bărbați prin schimbarea percepțiilor, a stereotipurilor de gen și participarea bărbaților la îngrijire, iar obiectivul specific la care CIDDC va contribui este sporirea implicării bărbaților în îngrijirea copiilor lor și participării la programe pentru tați.

Participanții/ grupurile țintă ale programului sunt actualii și viitorii tați.

Cea mai importantă activitate a programului va fi înființarea și pilotarea Școlii/Clubului taților în 4-5 locații – licee, Centre de Tineret, Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor și Centre de Creație și Agrement. În acest scop, am stabilit relații de colaborare cu Organele Locale de Specialitate în Domeniul Învățământului (OLSDÎ) din raioanele Strășeni și Fălești.

Una dintre primele acțiuni, realizate în colaborare cu OLSDÎ, este crearea unui grup de lucru pentru coordonarea acțiunilor din cadrul programului și în special pentru conceptualizarea și elaborarea unui Regulament-cadru al Școlilor/Cluburilor taților.

Pe durata programului, vom elabora și aplica programe de dezvoltare a capacităților participanților direcți la program și a angajaților din sectorul educație de la nivel local. Profesioniștii locali vor fi capacitați să lucreze direct cu actualii și viitorii tați pentru a putea asigura sustenabilitatea intervenției după încheierea programului. CIDDC va documenta întregul proces pentru a face posibilă replicarea acestor inițiative în alte raioane ale țării.

Intervenția CIDDC este una intersectorială, consolidând și capacitățile profesioniștilor din sectorul medical, dar și de protecție socială. În acest scop, CIDDC va colabora cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și autoritățile publice locale. În cadrul acestei activități, accentul se va pune pe încurajarea implicării taților în vizitele prenatale și în îngrijirea copiilor în primii ani de viață. O atenție deosebită se va acorda populației rurale și grupurilor vulnerabile. Vom lucra cu asistenții sociali pentru a produce schimbarea dorită în aceste grupuri.

Activități de comunicare menite să sensibilizeze opinia publică referitor la beneficiile implicării taților pentru ei înșiși, copiii și soțiile/partenerele acestora, și întreaga societate vor fi realizate în cele două raioane ale programului, dar și la nivel național. Materiale video, articole și altele (postere, pliante etc.) vor fi elaborate și vor fi utilizate în campaniile de sensibilizare a opiniei publice pentru combaterea stereotipurilor legate de rolurile de gen tradiționale. Bunele practici, modelele de succes vor documentate și promovate.

Obiectiv

Obiectivul elaborării spot-ului video este promovarea participării bărbaților în programe pentru tați prin frecventarea de către aceștia a Școlilor/ Cluburilor taților, ceea ce va contribui la sporirea implicării taților în îngrijirea și educația copiilor, împărțirea echitabilă a treburilor casnice, prevenirea violenței asupra copiilor și a violenței pe bază de gen.

Condiții pentru participare la concurs

  • Companii media și persoane fizice care dispun de expertiză, echipament și infrastructură necesară pentru producerea spotului video;
  • Minim 3 ani de experiență în producție video;
  • Echipament de filmare și iluminare propriu;
  • Inovație, creativitate, originalitate;
  • Respectarea termenului-limită de livrare a produselor finale.

Sarcini și responsabilități

a) Prestatorul de servicii:

‒ Prestatorul va elabora un material video cu elemente de grafică creativă, în limba română cu subtitrare în limba rusă, cu durata de până la 4 minute, cu implicarea a 2-3 actori (copii și adulți) și/sau profesioniști din domeniu și va asigura post-producția (montaj, sonorizare, procesare etc.);

‒ Prestatorul va elabora 3 fotografii cover cu secvențe relevante din materialul video care vor fi utilizate ca instrumente de promovare a spotului;

‒ Prestatorul va adapta materialul video pentru toate formatele solicitate de televiziunile din Republica Moldova (inclusiv pagini web, arhivare etc.) și rețelele de socializare și va preda toate sursele aferente realizării acestuia.

b) CIDDC

- CIDDC va oferi sprijinul informațional și logistic necesar. CIDDC va oferi suport tehnic companiei/persoanei selectate, care ar putea include: monitorizarea progresului, contacte relevante și disponibile cu referire la scopul sarcinilor puse, avizarea promptă a materialelor/produselor prezentate.

Livrabile/servicii, termene de realizare și condiţii de plată

Termen de realizare Livrabile/servicii

30 octombrie Elaborarea și consultarea scenariului spotului cu echipa CIDDC

30 noiembrie Elaborarea spotului video în limba română și subtitrarea acestuia în limba rusă

30 noiembrie Elaborare cover (fotografii realizate în timpul filmărilor)

1-15 decembrie Consultarea cu echipa CIDDC a spotului video realizat și revizuirea acestuia

23 decembrie Predarea versiunii finale a spotului video

Plata se va efectua după predarea și aprobarea spot-ului video de către CIDDC.

Procedura de selecție

Selecția companiei media/persoanei fizice se bazează pe angajamentul nostru ferm cu privire la protecţia copilului față de toate formele de violență în cadrul proiectelor şi activităţilor CIDDC, precum și în afara organizației. CIDDC are o politică de protecţie a copilului; compania media/persoana fizică selectată va semna o declarație prin care se va angaja să respecte prevederile acesteia.

Dosarul de aplicare va conține:

  • Portofoliul companiei media/persoanei fizice aplicante - CV-ul şi o listă cu referinţe (link-uri) la produsele relevante realizate;
  • Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;
  • Datele de contact ale companiei/persoanei fizice și rechizitele bancare;
  • Oferta tehnică, care va descrie viziunea aplicantului cu privire la realizarea spotului;
  • Oferta financiară totală în MDL (lei) cu TVA 0 pentru realizarea întregului spectru de sarcini conform Termenilor de referinţă.

Criterii de evaluare a ofertelor

  • Experiența de realizare a spoturilor video. Experiența de realizare a materialelor video cu conținut social și educativ va constitui un avantaj;
  • Oferta financiară;
  • Resurse și capacități tehnice și umane suficiente pentru executarea contractului în termenul limită indicat;
  • Portofoliul companiei și profesionalismul lucrărilor prezentate/utilizarea tehnologiilor avansate și actuale de producție;
  • Reputația și imaginea companiei/ persoanei fizice.

Dosarul va fi trimis prin email la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau depus la sediul CIDDC (Chișinău, str. Eugen Coca, 15).
Dosarele incomplete nu vor fi evaluate.
Persoană de contact - Vasile Coroi, 060931284.


CIDDC prelucrează datele cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Prin expedierea dosarului, vă exprimați acordul pentru utilizarea datelor Dvs. personale în procesul de selectare. Documentele ce conțin date cu caracter personal se vor păstra doar pentru perioada de selectare.

Orice adult, atunci când ia decizii referitoare la copii, este obligat să respecte Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CDC)

Orice adult, indiferent că este părinte/alt membru de familie, profesionist în educație, medicină, artă sau în orice alt domeniu de activitate, în orice acțiune ce ține de copii, este obligat să se ghideze de prevederile CDC.

Constatăm cu regret că principiile și prevederile CDC sunt insuficient cunoscute în Republica Moldova. Cea mai recentă dovadă o constituie producerea și postarea pe o rețea de socializare de imagini de nuditate infantilă, dar și multitudinea de aprecieri pozitive primite de această postare. Astfel de imagini, indiferent dacă sunt realizate și publicate cu acordul părinților, încalcă un șir de drepturi ale copilului, printre care dreptul la viață privată, dezvoltare, participare, educație și protecție față de orice formă de violență.

Cum să relatăm despre problemele copiilor fără a-i expune la riscuri: provocări și soluții pentru jurnaliști, jurnaliste

De ce este Important ca jurnaliștii, jurnalistele să înțeleagă mai bine nevoile copilului pentru a relata subiecte cu și despre copii?

Cine? Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), organizație neguvernamentală fondată în 1999, invită reprezentanții și reprezentantele din mass-media la atelierul de formare: „Între a relata despre copii și a le proteja drepturile: provocări și soluții pentru jurnaliști, jurnaliste”.

Când? Unde? Pe 16 octombrie 2020, ora 15:00, pe platforma Zoom.

Durată: 2 ore.

Detalii. Participanții au ocazia să pună întrebări specialiștilor în psihologia și protecția copilului, să înțeleagă aspectele psihologice ale propriilor comportamente, cât și ale altor persoane, să conștientizeze noi abordări pentru materialele cu și despre copii.

Termen de înscriere: 15 octombrie inclusiv. Formularul poate fi completat aici.

Context: Discuțiile cu jurnaliștii despre protecția drepturilor copilului au început în luna septembrie, în cadrul unei mese rotunde virtuale despre cum este tratat copilul în mass-media și vor continua, în formatul diferitor întrevederi online, până la finele anului 2020.

De ce? CIDDC pledează pentru o presă mai conștientă de rolul său în protecția drepturilor copilului, o presă conectată cu nevoile copilului și deschisă să-și lărgească abordarea cazurilor cu și despre copii.

Finanțatori: Fundația Save the Children, Suedia.

În raioanele Anenii Noi și Călărași, mai multe familii cu copii afectate de pandemia de COVID-19 vor beneficia de ajutor de primă necesitate

Reprezentanții Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) s-au întâlnit, vineri, 25 septembrie, cu reprezentanții Direcției Educație Anenii Noi și ai Direcției Învățământ, Tineret și Sport Călărași pentru a preda produse alimentare și igienice în valoare de aproximativ 90 000 de lei (MDL). Produsele au fost achiziționate din fonduri oferite de Fundația Kids First din Statele Unite ale Americii și vor fi distribuite familiilor cu copii afectate de criza pandemică din cele două raioane.

Familiile beneficiare vor fi selectate împreună cu reprezentanții autorităților publice partenere – 70 de familii din raionul Anenii Noi și 70 de familii din raionul Călărași.

„Pentru multe familii, în lipsa mijloacelor financiare necesare acoperirii nevoilor de bază ale copiilor, de hrană în primul rând, dar și asigurării unei igiene corespunzătoare pentru prevenirea infectării cu COVID-19, educația copiilor nu mai poate constitui o prioritate. Iar acest sprijin va contribui la o asigurare mai bună a dreptului copiilor din cele două raioane la sănătate, supraviețuire și dezvoltare și, respectiv, a tuturor celorlalte drepturi prevăzute în Convenția cu privire la Drepturile Copilului, inclusiv a dreptului la educație”, a menționat Vasile Coroi, directorul executiv al CIDDC.

Sprijinul este oferit în baza acordului de colaborare semnat în 2018 de CIDDC și organele locale de specialitate în domeniul învățământului (OLSDÎ), prin care părțile semnatare și-au asumat angajamentul să contribuie la consolidarea capacităților deținătorilor de obligații din raion, în vederea realizării drepturilor copilului la și în educație.

CIDDC este o organizaţie neguvernamentală, fondată în anul 1999, și contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru ca fiecare copil să fie recunoscut ca o ființă umană cu drepturi depline. Dezvoltarea capacităților adulților (profesori, directori școlari, părinți) de a respecta, proteja și asigura drepturile copilului; împuternicirea copiilor de către adulți să-și exprime opinia și respectarea de către ei a acestei opinii; acordarea suportului direct familiilor aflate în situații de vulnerabilitate – aceste aspecte definesc abordarea bazată pe drepturile copilului, de care se ghidează CIDDC în activitatea sa.

Galerie foto:

Putem avea jurnalism pentru drepturile copilului?

Ne dorim o presă mai conștientă de rolul său în protecția drepturilor copilului, o presă conectată cu nevoile copilului și deschisă să-și lărgească abordarea cazurilor cu și despre copii. În acest scop, am desfășurat în format online o masă rotundă cu și pentru jurnaliști, jurnaliste despre cum este tratat copilul în mass-media.

Participantele au reflectat asupra câtorva cazuri-cheie din copilăria lor, despre care consideră că ar fi fost util să se discute în mass-media, precum și asupra cazurilor cu și despre copii relatate pe parcursul carierei profesionale. De asemenea, acestea au analizat o serie de aspecte prin care societatea ar putea să fie mai bine informată cu privire la drepturile copilului.

Facilitare: Victoria Coroban, jurnalistă la Radio România Chișinău, antrenoare de dezvoltare personală

Participare: Veronica Oțel, jurnalistă la Radio Noroc; Cristina Leu, studentă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, responsabilă de rețele sociale la CIDDC

Coordonare: Iulia Drozdov, psihologă, coordonatoare de program Protecția copilului, CIDDC

Documentare: Tatiana Corcebaș-Onica, jurnalistă, responsabilă de comunicare, CIDDC

Victoria Coroban: Ce vă motivează să alegeți un subiect sau altul? De unde vine această motivație?

Cristina Leu: Pe mine personal, când particip la diferite activități cu copiii sau cu elevii, anume ei sunt inspirația. Căci ei pornesc discuții pe diferite teme, din care pot să elaborez un subiect de articol sau de postare pe Facebook și Instagram. Ei și experiențele lor sunt motivația și inspirația mea. Îi consult, în cazul în care vine un subiect din partea lor și cu implicarea lor. Le cer opinia, mai ales dacă ei sunt vizați.

Veronica Oțel: Amintindu-mi de multe cazuri din propria copilărie, din copilăria colegilor, îmi dau seama câte riscuri există pentru copii. Dacă ar fi să fac o legătură între cele două întrebări, cred că vorba despre siguranța copiilor. Asta înseamnă ca adulții să le ofere mediul în care ei să se poată dezvolta în afara oricărui pericol. Mă refer și la siguranța emoțională, și la libertatea de exprimare a copilului. Anume nevoia de siguranță a fiecărui copil mă motivează să scriu despre copii.

V.C.: În ce măsură experiențele personale din copilărie sau relația cu copiii voștri (dacă sunteți părinți), vă determină deciziile profesionale?

V. O.: Experiențele personale influențează deciziile profesionale. Cred că asta se întâmplă în mod inconștient.

V. C.: De acord, Veronica. Acest gen de motivație apare de foarte multe ori în mod inconștient. Prin această discuție aducem conexiunile mai mult sau mai puțin inconștiente în plan conștient. Cele mai puternice motivații sunt cele interioare, bazate pe trăiri personale. Uneori, ele exprimă o modalitate de a gestiona emoții pe care în copilărie nu am reușit să le gestionăm; nu a fost nimeni în preajmă ca să ne ghideze, să ne spună cum să procedăm. Când suntem copii, nu avem capacitatea să înțelegem aceste lucruri și, maturi fiind, ajungem să facem tot felul de chestii, ca și artiștii care, de exemplu, pictează tot timpul pe un anumit subiect. Nu neapărat sunt conștienți de ce acel subiect îi preocupă, dar e ceva acolo, în subconștient, de netezit, de îmbrățișat. La fel se întâmplă și în cazul persoanelor care decid, de exemplu, să devină oncologi, cardiologi. E o motivație foarte personală. Și am vrut să facem această conexiune pentru a înțelege energii puternice care vin din interior. Conștientizându-le, putem să ne lărgim orizontul și să pășim dincolo de ele. Adică, pe lângă subiectele ce ne-au marcat în copilărie, să ne conectăm și la altele și să le abordăm.

De ce simțiți voi că ar fi nevoie să se relateze despre copii în general? Cum, din punctul vostru de vedere, s-ar schimba lumea datorită faptului că relatați despre copii?

V. O.: Eu cred că societatea noastră depinde de cum îi educăm acum pe copii.

C. L.: Contează faptul că ei sunt copii cu nevoi speciale, vulnerabilități pe care noi ca adulți trebuie să le protejăm. Respectiv, copiii trebuie să cunoască faptul că au dreptul la o protecție maispecială decât adulții. Iar adulții, la rândul lor, au obligația de a le asigura aceste drepturi.

V. O.: Exact. Dacă lor le vor fi respectate drepturile, și ei la rândul lor, în prezent, dar și când vor deveni adulți, vor respecta drepturile copilului. Și vom avea o societate mai bună.

V. C.: În cazurile în care ați relatat despre copii, ce dificultăți ați întâmpinat?

C. L.: Am avut întrebări legate de identitatea sau datele personale ale copiilor despre care am relatat. Uneori nu-mi dădeam seama că divulgarea anumitor date ar putea cumva să-i afecteze.

V.O.: Pentru mine, atunci când relatez despre copii, o problemă este îngrijorarea că aș putea să supăr pe cineva. De exemplu, dacă eu relatez despre relația părinte – copil, prezint activitățile prin care această relație ar putea fi îmbunătățită. O altă dificultate ar fi relevanța informațiilor pentru orice copil. De exemplu, nu toți copiii din Moldova au acces la educație online, dar în presă se relatează atât de mult despre acest tip de educație. În multe sate oamenii nici nu au auzit despre astfel de activități.

O altă dificultate este legată de unghiul de abordare. Încerc să relatez despre copii fără să acuz/învinuiesc copiii, părinții sau profesorii. În schimb, încerc să ofer bune practici.

V. C.: Eu, ca și voi, am aceleași dileme legate de protecția datelor și grija să nu-mi scape ceva. Sunt foarte atentă și la tonul în care mă adresez părinților, astfel încât comunicarea să fie de la egal la egal. Și eu sunt, ca orice om, ca orice părinte, într-un proces de învățare continuă. E foarte important, atunci când alegem un subiect despre un copil, să ne întrebăm: Ce i se va întâmpla copilului, părinților? Cum mediatizarea acestui subiect va afecta relațiile dintre ei? Oare acel copil, în urma relatării despre el, va avea o viață mai bună sau va fi și mai mult abuzat? Mi-ar plăcea să discut aceste aspecte și cu alți colegi, să găsim soluții împreună pentru a relata astfel de cazuri așa încât copilul să rămână protejat.

Voi despre ce aspecte ați vrea să aflați mai multe, ca să puteți relata despre copii cu mai multă încredere și deschidere?

V. O.: Aș vrea să cunosc mai multe despre modul de relatare despre copii din punct de vedere psihologic. Cum să relatez interesant despre aspectele psihologice.

C. L.: Mi-aș dori să aflu mai multe cum putem noi, jurnaliștii, să relatăm despre copii în situații sensibile fără a-i pune în pericol, ce declarații putem să publicăm, ce date despre copil putem să mediatizăm și cum îl protejăm pe copilul care și-a exprimat opinia.

Tatiana Corcebaș-Onica: Pentru mine este interesant cum în practica jurnalistică poate fi dezvoltată o conexiune puternică între politica editorială și politica de protecție a copilului. Este un proces prin care jurnaliștii, în colaborare cu specialiști în protecția copilului, ar putea să contribuie la dezvoltarea unei societăți mai bine informate și mai educate cu privire la drepturile copilului.

Iulia Drozdov: În acest context, e bine să ne întrebăm: Există aceste politici în general? În care instituții? Iar dacă există, cât de funcționale sunt ele?

V. C.: Pentru mine ar fi interesant să particip la ateliere pentru jurnaliști cu participarea psihologilor și/ sau a specialiștilor în protecția copilului, ca să avem un schimb de experiență reciproc. Există aspecte sensibile despre care noi, jurnaliștii, s-ar putea să nu fim conștienți în măsura în care e necesar.

Masa rotundă „Cum este tratat copilul în mass-media?” a fost organizată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) cu suportul Fundației „Save the Children” și al Suediei la începutul lunii septembrie. CIDDC urmează să elaboreze un program de formare pentru profesioniști și profesioniste din mass-media.

Ce trebuie să facă Guvernul pentru a proteja fiecare copil? Să-i întrebăm pe copii

TERMEN EXTINS: 27 septembrie 2020.

Guvernul Republicii Moldova urmează să aprobe un document de care se va conduce în următorii ani pentru a proteja drepturile copiilor. Documentul este în proces de elaborare, iar copiii pot să-l influențeze.

Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF) și Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) susține Guvernul să dezvolte acest document. În acest context, invităm fetele și băieții, cu vârsta între 12 și 16 ani, să devină parte a unui grup care va cerceta opinia semenilor despre ce trebuie să facă autoritățile în următorii ani pentru ca drepturile tuturor copiilor să fie protejate.

Grupul de adolescenți/adolescente va participa, în perioada octombrie 2020-februarie 2021, la activități online (8-10 ateliere online cu durata de 1.5-2 ore, comunicare pe email și/sau rețele de socializare).

În procesul de consultare a opiniei,

  • adolescenții/adolescentele elaborează un instrument de cercetare a opiniei semenilor despre problemele copiilor din Republica Moldova;
  • grupul contribuie la analiza datelor colectate de la semeni, precum și la formularea concluziilor și a recomandărilor;
  • comunică opiniile și recomandările finale experților ce elaborează documentul și monitorizează cum acestea sunt luate în considerare;
  • grupul are un rol important în promovarea recomandărilor/priorităților documentului în mediul online.

Echipa CIDDC prețuiește diversitatea și face tot posibilul pentru ca fiecare persoană indiferent de etnie, orientare sexuală, confesiune religioasă, reușită școlară, situație familială, capacități, limbă vorbită etc. să se simtă acceptată și respectată în grup.

Câteva beneficii pe care le vei avea dacă vei deveni membru/membră al/a grupului:

  • vei afla mai multe despre ce sunt drepturile copilului și cine sunt responsabilii de asigurarea drepturilor tale;
  • vei învăța în practică ce este și cum se realizează o cercetare;
  • toate activitățile te vor împuternici să acționezi ca apărător al/apărătoare a drepturilor omului și să-i încurajezi și pe alții să-și ceară drepturile sau să le apere pe ale altora;
  • vei relaționa cu semeni și adulți care sunt implicați în respectarea și asigurarea drepturilor copiilor.

Echipa CIDDC, în lucrul său este ghidată de:

Dacă ești interesată/interesat să faci parte din grup:

  1. Discută cu părinții/îngrijitorii tăi despre aceasta și oferă-le să semneze Acordul informat al părinților/ reprezentanților legali;
  2. Anunță organizația/instituția care te susține despre intenția de a deveni membru/membră a grupului. Existența unei organizații/instituții de suport nu este obligatorie.
  3. Completează formularul până pe 27 septembrie 2020.

Pe 25 septembrie vei primi un mesaj despre rezultatele finale ale concursului de selectare. Grupul va fi selectat astfel încât să fie cât mai divers: din regiuni diferite, de vârste diferite, fete și băieți, cu și fără experiență de participare etc.

Informație pentru organizațiile/instituțiile de suport ale copiilor

CIDDC și secretariatul APSCF invită organizațiile non-guvernamentale să susțină fetele și băieții cu vârsta între 12 și 16 ani să devină parte a grupului de copii.

În legătură cu crearea grupului de copii, organizațiile/instituțiile sunt încurajate să:

  • anunțe adolescenții/adolescentele cu și pentru care lucrează despre oportunitatea de a deveni membri/membre ai/ale grupului;
  • să desemneze o persoană de suport și contact pe durata întregului proces de aplicare și eventual participare;
  • să asigure informarea copiilor și părinților/ îngrijitorilor despre procesul în care sunt invitați copiii să participe;
  • să încurajeze toți copiii, indiferent de experiența lor, să participe la activitățile grupului;
  • să ofere copiilor interesați suport în completarea formularul de aplicare și alte documente necesare.

După ce adolescentul/adolescenta va fi selectat/ă, CIDDC va menține comunicarea atât cu membrul/membra grupului, cât și cu persoana de suport. În acest sens, în dependență de posibilitățile organizațiilor/instituțiilor, acestea sunt încurajate să:

  • contribuie la informarea copiilor și părinților/îngrijitorilor din organizație despre procesul în care copiii participă;
  • să promoveze experiența și rezultatele grupului de copii;
  • ofere echipament și spațiu sigur pentru participarea copilului la evenimentele online în cazul în care copilul nu dispune de echipament funcțional, conexiune la internet și/sau spațiu sigur și liniștit;
  • la necesitate, să participe la (unele) activități și să asigure traducerea mesajelor în limbaj accesibil copilului.

Termenul limită de aplicare este 27 septembrie 2020.

Pentru orice clarificări sau informație suplimentară, o puteți contacta pe:

Irina Gușan, CIDDC
Mob: 068 499746;
Email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Beatricia Petrașcu: „Protestez pentru că îmi apăr drepturile și vreau schimbări în societate”

Articolul 15 al Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului spune că fiecare copil are dreptul să se implice în diferite activități, grupuri, să organizeze și să participe la întruniri pașnice. Acest drept este prevăzut și în art. 21 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice (PIDCP).

Cum se aplică în practică dreptul la întruniri pașnice în țara noastră, am aflat de la Beatricia Petrașcu, o tânără activistă și corespondentă la portalul Diez.md.

Beatricia a acceptat invitația Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC)de a împărtăși cum s-a simțit ea atunci când a participat la grevele mișcării pentru climă Fridays For Future (FFF) și la Marșul Solidarității pentru drepturile femeilor.

Interviul a fost elaborat la inițiativa Adrianei Petrari, în colaborare cu Aisu Isacov și Romana Vasilachi. Tinerele, alături de alți opt adolescenți din Republica Moldova, ghidați de CIDDC, au ajutat, la finele anului 2019 – începutul anului 2020, Child Rights Connect, cea mai mare rețea de ONG-uri din domeniul drepturilor copilului (CIDDC face parte din ea), să elaboreze un document despre dreptul la întruniri pașnice. Pentru a elabora acest document, au fost consultați copii din întreaga lume. Ca rezultat, Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a adoptat și a publicat Comentariul General Nr. 37 la articolul 21 din PIDCP, la finele lunii iulie 2020.

OAK Foundation, Workshop for Civic Initiatives Foundation, Save The Children, Suedia susțin acest interviu, în contextul planificării strategice organizaționale a CIDDC, care se desfășoară la fiecare cinci ani.

Au coordonat și au facilitat: Adriana Petrari, Irina Gușan, Smiljana Frick

Au intervievat: Aisu Isacov, Romana Vasilachi, Rodica Caimac

A documentat: Tatiana Corcebaș-Onica

Fotografii din arhiva personală a Beatriciei Petrașcu

Galerie foto:

Rodica Caimac: Participi la proteste atât ca activistă, cât și ca jurnalistă. Ce rol îți place mai mult?

Beatricia Petrașcu: Mă simt bine în ambele roluri. Pentru mine, fiecare protest la care am participat a fost o experiență unică. Dacă la primele două greve FFF eram doar activistă, la cea de-a treia am început și să scriu articole. De fiecare dată am participat pentru că mă doare tema ecologiei.

O altă expriență unică a fost Marșul Solidarității de 8 martie, când am cerut, în fața Universității de Medicină, ratificarea Convenției de la Istanbul. Înconjurată de feminiști și feministe, mă simțeam atât de fericită că în sfârșit pot să spun tot ce simt și cred. Țin minte că eram în față. Eu mereu sunt în față.

Aisu Isacov: Cum te-ai simțit înainte de a merge la proteste?

B.P.: Inițial, mă simțeam foarte încordată și nesigură. Credeam că nu mă voi regăsi în modul ăsta de exprimare, protestul, excentric pentru mulți.

Și îmi era teamă că nu voi putea vorbi cu oamenii despre problemă, că nu voi putea ține pancarta în mâini și să merg sigură pe mine că anume asta vreau să fac. Totuși, m-am regăsit în acest mod de exprimare și mă simt bine așa.

R.C.: Sunt și alți tineri care la început se simt la fel de nesiguri ca și tine. Ce anume provoacă această nesiguranță?

B.P.: Cred că e din cauza modului în care am fost educați – să nu ne exprimăm opinia, să fim mereu de acord cu „opinia celor maturi”, cu opinia profesoarei/profesorului, a părinților.

Astfel, dacă nimeni din jurul tău nu te susține atunci când își exprimi opinia, apare frica și rușinea de a mai spune ce simți și ce gândești.

E foarte important să luptăm ca să eliminăm acest stereotip și să învățăm să gestionăm aceste emoții, frica și rușinea, și să ne exprimăm opinia în mod liber.

Romana Vasilachi: Ți s-a întâmplat să ai dezamăgiri în timpul protestelor?

B.P. Da. Mergeam cu pancartele în mâini, scandam, cântam și oamenii doar se uitau la noi, însă eu și alți activiști așteptam ca ei să ne întrebe ce vrem noi. Ei doar filmau, făceau o poză și plecau. Chiar și unii influenceri se comportau la fel, mimau că le pasă.

M-am indignat că eram foarte puțini live, comparativ cu numărul imens al persoanelor care au anunțat în rețele sociale că vor veni la protest.

Mulți tineri renunță la ideile lor din cauza că nu sunt luați în serios, nu primesc un răspuns de la autorități sau de la administrația școlii.

„Mulți tineri renunță la ideile lor din cauza că nu sunt luați în serios, nu primesc un răspuns de la autorități sau de la administrația școlii”

R. C.: Ce atitudine au autoritățile față de adolescenții, tinerii care protestează?

B.P.: „Noi vă susținem, dar vă rugăm să ne trimiteți o scrisoare oficială pe adresa noastră”, asta ne-a răspuns secretarul de stat atunci când am protestat în fața Guvernului în 2019, deși noi anterior am trimis-o. Însă nimeni dintre autorități nu a ieșit să ne spună: „Vom implementa ce vreți voi” sau, cel puțin, „Vom lucra asupra unui proiect”.

Cred că funcționarul a răspuns doar din formalitate. Și dacă la prima scrisoare am primit un răspuns din partea autorităților, la a doua am primit doar un „seen”, la a treia – nici măcar acest „seen”. Ne-au ignorat total. Și cu cât mai mult noi ne străduiam să aducem niște schimbări în societate, să dăm alarma mai tare, cu atât mai puțină atenție am simțit din partea autorităților și cu atât mai multă atenție din partea presei.

R.C.: Cum au reacționat colegii tăi din mass-media în timpul protestelor și cum au relatat despre greva pentru climă?

B.P.: Dacă la primul protest FFF era un singur jurnalist, cu o cameră de filmat, la al treilea protest, în fața Ministerului Agriculturii, erau mai mulți jurnaliști decât activiști. Și dacă la primele evenimente presa era invitată, acum nu mai era nevoie să fie invitată, căci venea singură.

Dacă analizăm știrile despre grevele tinerilor, majoritatea jurnaliștilor se concentrează pe o singură întrebare: „Care e scopul vostru?”. Subiectul este tratat superficial: niște tineri au ieșit în stradă pentru că nu sunt satisfăcuți de ecologia din Republica Moldova. Despre reacția autorităților, nici vorbă. Sau despre documentul pe care noi l-am anexat la e-mail, nici atât. Și, într-un final, omul din fața televizorului vede un protest ca alte proteste și niște tineri indignați. Atât.

A.I.: Cum ar putea jurnaliștii să informeze mai bine societatea despre criza mediului și să crească interesul față de ecologie?

B.P.: Eu și colegii mei de la Diez.md ne-am asumat să promovăm responsabilitatea față de mediu și în articole, și la evenimente.

Ecologia trebuie privită NU ca un trend, NU ca un instrument de marketing, dar ca o problemă reală. Și despre această problemă trebuie să faci nu doar o știre, dar și reportaje, interviuri, podcasturi, materiale video, astfel încât oamenii să înțeleagă esența problemei. Important e să vorbești despre problemă pe înțelesul tuturor.

Sper foarte mult că jurnaliștii care abordează tema ecologiei o fac nu doar pentru bifă, dar pentru că le pasă de mediu, așa cum îmi pasă și mie și că ei vor să transmită un mesaj, să influențeze într-o oarecare măsură opinia publică, să o ajute să conștientizeze mai bine problema. Să creeze în jurul lor o comunitate responsabilă față de mediu.

Societatea, în general, încă nu înțelege că ecologia este într-adevăr o problemă și ea are nevoie de măsuri urgente. Însă nu îi putem învinui pe oameni, căci ei nu au avut parte de educație ecologică nici în școli, nici în familie. Probabil și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) ar trebui să ia măsuri în acest sens, pentru ca lumea să conștientizeze reponsabilitatea față de mediu de la vârste mici.

„Care e sensul școlii, dacă peste câțiva ani planeta asta va dispărea?”

A.I.: Ce ar putea să facă MECC pentru a îmbunătăți educația ecologică în școli?

B.P.: Cred că autoritățile ar trebui să fie mai active în acest sens. Să nu le fie lene să găsească soluții. Să-i întrebe pe copii ce știu ei despre ecologie în general, despre plastic și efectul lui asupra mediului, iar în baza cunoștințelor lor să elaboreze pentru ei programe și proiecte împreună cu profesioniști în domeniu.

R.C.: Ce atitudine au polițiștii față de tinerii care participă la proteste?

B.P.: La niciuna dintre grevele la care am participat, nu am întâmpinat cazuri în care să fie nevoie de intervenția polițiștilor. Poate pentru că toți oamenii din jur protestau în mod pașnic. Și mă bucur că la marșuri vin persoane informate despre problema abordată, care știu cum să se comporte, acționează conform regulilor. Dar nu pot să zic că poliția noastră este tare bună.

A.I. : Dacă ai fi deputată sau ai avea o anumită putere în societate, ce ai face ca să susții tinerii să participe la întruniri pașnice?

B.P.: Aș iniția în școli un proiect de lege anume în baza ecologiei. Anume în școală e noua generație și se formează baza societății.

Lucrurile ar evolua dacă am avea o bună educație ecologică în școală. Mă refer și la lecții practice (plantarea arborilor, strângerea și reciclarea gunoiului), nu doar la cele teoretice.

Copiii povestesc acasă ce fac la școală. Părinții povestesc prietenilor și așa se formează o comunitate cu aceleași valori.

Aș susține concursuri de genul „Cea mai ecologică școală din raion”. Astfel de proiecte, bazate pe o concurență sănătoasă, motivează foarte mult.

De asemenea, aș încuraja campanii de informare a societății cu privire la mediu și campanii de conștientizare a problemei.

A.I.: Ce ar putea să facă ONG-urile pentru a susține adolescenții, tinerii să participe la întruniri pașnice?

B.P.: Să organizeze activități despre ecologie, care să-i ajute pe adolescenți să-și dezvolte niște competențe în domeniu. Mă refer la webinare în care specialiștii, împreună cu tinerii, vorbesc despre problemele de mediu.

Să dezvolte campanii online în care să implice influenceri interesați de dreptul la întruniri pașnice și alte drepturi, influenceri responsabili și implicați civic.

Din păcate, puțini dintre ei filtrează informația, sunt conștienți de puterea pe care o au în societate.

Eu cred că influencerii ar trebui să aibă mai multă grijă la ce spun și cum spun.

A.I.: Ce i-ai spune unui tânăr sau unei tinere care vrea să participe la un protest?

B.P.: Înainte de a merge la o întrunire pașnică, e bine să te informezi, să-și formezi o opinie. Dacă ai ales să-ți ceri drepturile în fața clădirii Guvernului, e foarte OK modul ăsta de exprimare.

Protestele nu înseamnă presiune și violență. Ele sunt o activitate benevolă. Ca să îți exprimi opinia despre drepturile tale, nu este nevoie să spargi uși și ferestre. O poți face într-un mod foarte pașnic.

Dar dacă încă nu te simți la locul tău cu pancarta în mâini sau strigând mesaje și nu vrei să fii în centrul atenției, e OK să nu mergi la proteste.

„Din păcate, la știri se arată mai des marșurile agresive, cu ferestre și uși sparte, decât cele pașnice”

A.I.: Sunt cazuri în care elevii sunt presați de administrația școlară, de profesori, martori din stradă. De ce unii adulți au o atitudine negativă față de faptul că adolescenții participă la întruniri pașnice?

B.P.: Eu, la fel ca și voi, sunt din generația căreia nu-i convine situația, s-a săturat. Protestez pentru că îmi apăr drepturile și vreau schimbări în societate.

La primul protest FFF, o bătrână ne-a oprit pe stradă și ne-a întrebat de ce noi nu suntem la școală. Eu și colegii mei i-am explicat că am încheiat orele. Și apoi care e sensul unei educații proaste, care e sensul școlii, dacă peste câțiva ani planeta asta va dispărea? Și bătrâna ne-a înțeles că facem ceva important acolo în stradă: ne cerem dreptul la o viață sănătoasă. Eu așa am simțit.

E OK ca adulții să fie îngrijorați că noi suntem foarte rebeli, vrem acțiuni și cerem drepturi. Însă vreau ca ei să înțeleagă punctul nostru de vedere și cauza noastră, iar dacă nu vor să o facă, noi nu le impunem principiile noastre.

R.V.: Cum crezi că am putea să-i motivăm pe părinți și profesori să meargă la proteste?

B.P.: În școala în care am învățat anterior, persista ideea că a protesta este periculos. Acum însă am parte de profesori care încurajează întrunirile pașnice ale elevilor. Profesorul meu de istorie zice că prin proteste ne exprimăm emoțiile și opiniile față de problemele din societate.

Dacă s-ar face mai des marșuri optimiste, colorate, cu muzică, oameni zâmbitori, probabil adulții ar fi mai deschiși să participe la proteste. Și e important ca astfel de întruniri să fie mediatizate. Din păcate, la știri se arată mai des marșurile agresive, cu ferestre și uși sparte, decât cele pașnice.

R.V.: Te-ai gândit vreodată să organizezi un protest? Cum ar fi el?

B.P.: Încă nu m-am gândit la asta. Dar dacă aș organiza protestul meu, cu siguranță ar fi foarte pașnic, iar scopul lui – cât mai mediatizat.

Menționăm că CIDDC a desfășurat interviuri și cu (co)organizatorii protestelor elevilor, printre ei și Anastasia Suslov și Gheorghe Galbura, membri de la Platforma Copiilor. Interviurile sunt o etapă a unei cercetări sistematice a modului în care se respectă drepturile copilului în Republica Moldova, iar rezultatele acestei cercetări vor contribui la dezvoltarea noii strategii organizaționale a CIDDC.

Masa rotundă: Cum este tratat copilul în mass-media? Oportunitate de formare pentru jurnaliști și jurnaliste

Subiectele cu/despre copii din mass-media atrag atenția publicului pentru că sensibilizează, dar, de asemenea, ar putea cauza anumite probleme jurnaliștilor. Cum să atragem atenția asupra unui caz de violență, de exemplu, fără să afectăm demnitatea și dreptul la viața privată a copilului? Cum să intervievăm un copil fără ca acesta să se simtă intimidat? Avem sau nu nevoie de acordul părinților pentru a vorbi cu copiii?

Dacă ești jurnalist(ă) și scrii/relatezi despre și/sau pentru copii și vrei să deții cele mai sigure surse de informare, să faci materiale exclusive, interesante și bine documentate, să-ți îmbunătățești stilul de a abordare a cazurilor despre copii, să înțelegi mai bine drepturile copilului și să te formezi în acest domeniu, vino la masa rotundă „Cum este tratat copilul în mass-media?” și împărtășește împreună cu alți colegi experiențele/dilemele pe care le ai legate de materialele despre copii!

Când? 10 septembrie 2020, ora 15:00

Timp de o oră, două vei face împreună cu noi o scurtă radiografie a copilului în mass-media și vom identifica nevoile tale de formare.

Unde? Pe platforma ZOOM

La doar un click distanță, în siguranță și în propriul confort, te poți conecta cu noi oriunde te-ai afla.

Cine? Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) are o experiență de peste 20 de ani în domeniu și contribuie la crearea unui mediu în care fiecare copil este protejat, ascultat, respectat.

Data-limită de înscriere: 8 septembrie 2020

Înscrie-te trimițând pe adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. un mesaj cu mențiunea „Masa rotundă: Cum este tratat copilul în mass-media?”, numele complet și un număr de contact, iar noi vom reveni cu linkul plaformei.

Ce va urma? În baza problemelor discutate în cadrul mesei rotunde, vom elabora un program de formare pentru jurnaliști și jurnaliste în domeniul drepturilor copilului, la care vei avea ocazia să participi și tu.

Programul va fi elaborat de CIDDC cu suportul Fundației „Save the Children” și al Suediei.

Subscribe to this RSS feed

Contacts

Address: 15, E. Coca street, Chisinau, Republic of Moldova, MD-2008

Phone./Fax: (+373 22) 747813, 716598, 744600

Email  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Media partner:

Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente

Ambasadorul 2%

Sustin 2%!

Top of Page