CIDDC - Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

Ultimile știri 3

35 de fete și băieți din diferite regiuni ale țării, inclusiv copii refugiați din Ucraina, au creat Consiliul Consultativ al Copiilor pe lângă Avocatul Poporului pentru drepturile copilului

Treizeci și cinci de fete și băieți cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, din diferite regiuni ale țării, inclusiv copii refugiați din Ucraina, au creat Consiliul Consultativ al Copiilor pe lângă Avocatul Poporului pentru drepturile copilului.

Crearea acestei structuri consultative este fără precedent în Republica Moldova și activitatea ei este facilitată, în limbile română și rusă, de Oficiul Avocatului Poporului (OAP) în colaborare cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC), cu suportul financiar al organizației Salvați Copiii România.

Primul atelier al Consiliului Consultativ s-a desfășurat în perioada 16-18 septembrie 2022, în format offline.

Consiliul a fost creat în baza Regulamentului Consiliului Consultativ al Copiilor pe lângă Avocatul Poporului pentru drepturile copilului. A fost organizată o sesiune de informare (la care au participat aproape o sută de copii din diverse regiuni ale țării) despre cum va funcționa Consiliul Copilului, apoi Comisia de selecție, formată din cinci persoane (o persoană din partea CIDDC, două persoane din partea OAP, o persoană de la Platforma Copiilor și o persoană de la Centrul de Tineret din sectorul Râșcani a municipiului Chișinău), a evaluat formularele de intenție ale candidaților și candidatelor.

Din componența Consiliului Copiilor fac parte 27 de copii (14 fete și 13 băieți) din Republica Moldova și 8 copii (7 fete și un băiat) refugiați din Ucraina. Deci, participă în total 35 de copii, selectați din 166 de copii care și-au depus formularele de intenție de a deveni membru/ă.

Consiliul Copiilor reprezintă vocea tuturor copiilor cu privire la respectarea, protecția și asigurarea drepturilor copilului în Republica Moldova și are un mandat de doi ani, desfășurat în perioada anilor de studii 2022-2023/2023-2024.

La primul atelier al Consiliului, membrii și membrele s-au cunoscut reciproc, s-au conectat cu popriile nevoi și cu ceilalți participanți prin prisma drepturilor și au reflectat despre drepturile cele mai des încălcate ale copiilor.

Maia Bănărescu, Ombudsmanul copilului, a venit cu un mesaj de salut și i-a încurajat pe copii: „În primul rând, aduc mulțumiri tuturor copiilor care au participat la concursul de selectare a membrilor Consiliului Consultativ și felicit copiii care au devenit membri ai Consiliului. Sunt convinsă că împreună vom face vocea copiilor mai bine auzită de către titularii de obligații, iar interesul superior al copilului va fi în mod real aplicat, nu o bifare în politicile și acțiunile acestora, iar politicile elaborate vor avea o abordare bazată pe necesitățile copiilor. Succese nouă, tuturor, și vă încurajez să fiți activi și curajoși!

Este pentru prima oară în istoria activității Avocatului Poporului pentru drepturile copilului când se creează un consiliu ce încurajează opinia și participarea copilului. Este o oportunitate și pentru Ombudsman de a cunoaște permanent opinia copiilor privind respectarea drepturilor copilului și implicarea copiilor în soluționarea chestiunilor care-i privesc. Este o posibilitate de a cunoaște opinia copiilor asupra activității Avocatului Poporului pentru drepturile copilului și de a consulta copiii atunci când stabilim prioritățile în activitatea acestuia.

De asemenea, exprim mulțumiri CIDDC și APSCF și organizației Salvați Copiii România pentru această muncă colosală și colaborare frumoasă și continuă.”

Vasile Coroi, director executiv la CIDDC, a subliniat importanța acestui mecanism de consultare a opiniilor copiilor:

„Crearea acestui Consiliu este rezultatul unui proces îndelungat, la care CIDDC este parte din 2020, când Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), în parteneriat cu Avocatul Poporului pentru drepturile copilului/OAP și CIDDC, a lansat Programul de formare „Participarea copilului în procesul decizional în organizație”.

În cadrul acestui program, un grup de reprezentanți și reprezentante din organizații membre ale APSCF și OAP, a elaborat proiectul Regulamentului Consiliului Consultativ al Copiilor pe lângă Avocatul Poporului. Acest document a fost consultat cu peste 50 de copii din diferite regiuni ale țării, pe parcursul a trei sesiuni, desfășurate în noiembrie 2021.

Salutăm instituirea de către Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a acestui mecanism de consultare a opiniilor copiilor și sperăm cât mai multe instituții și organizații să-i urmeze exemplul și să implementeze procese de participare etică și adevărată a copiilor.”

Amintim că CIDDC este o organizație neguvernamentală fondată în 1999 care, prin activitățile și programele sale, împuternicește copiii în procese de luare a deciziilor și încurajează adulții, dezvoltând-le capacitățile să înțeleagă nevoile copilului, să ia în considerare opinia copilului și să ia decizii în interesul lui superior.

GALERIA FOTO: Mai multe imagini pot fi accesate pe pagina noastră de Facebook

 

Read more... 

În curând, o noutate în sistemul educațional din Republica Moldova: Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului

Reprezentanți și reprezentante de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), cadre didactice și manageriale din învățământul profesional tehnic și general, practicieni/e din Republica Moldova și România, o tânără participantă în campania „Școală fără bullying” și o deputată s-au întrunit într-o ședință de consultări publice pentru a contribui la îmbunătățirea proiectului Metodologiei cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului.

Evenimentul a fost desfășurat de MEC în format mixt (offline și online), la 6 septembrie curent.

Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului a fost elaborată de MEC în parteneriat cu CIDDC și APSCF, cu suportul financiar oferit de Fundația ERIKS Development Partner și Fundația Liechtenstein Development Service.

Instituțiile de învățământ din Republica Moldova vor aplica acest document pentru a proteja copiii, elevii și elevele de hărțuire, acesta fiind parte a politicii de prevenire a violenţei faţă de copii şi adolescenți/te în instituțiile de învățământ din țară.

În cadrul evenimentului, fiecare participant/ă a avut posibilitatea de a prezenta sugestii și comentarii pe marginea proiectului de document. În linii mari, Metodologia a fost calificată drept „un document așteptat de către profesori și profesoare, pentru că aduce un cadru unitar, conceptual și practic, ajutându-i să înțeleagă ce trebuie să facă în situații de bullying”; „un document consistent cu anexe explicite, clare și practice”.

În continuare, vă invităm să urmăriți câteva declarații făcute în cadrul evenimentului.

Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului:
„Felicit MEC pentru perseverența cu care susține angajamentul pentru protecția copilului față de violență. Încă din 2013 am început acest proces, pe atunci bullyingul era o noțiune foarte confuză pentru noi, se vorbea despre violență în general. Iată că am ajuns și la etapa în care, în Codul Educației și, respectiv, în Metodologie, este menționat în mod explicit ce este bullyingul și care este cadrul metodologic de a acționa în situații de bullying.

Aceasta e noutatea documentului și este un proces de creștere a noastră, a tuturor celor care au contribuit. Nu a fost ușor să delimităm bullyingul, pentru că sunt atâtea concepte, abordări, și mă bucur că în acest proces ne este alături Sorina Petrică, expertă din România. Ea ne-a ajutat și ne susține în continuare.

Mulți oameni au contribuit la elaborarea Metodologiei, începând cu adolescenții/tele care au inițat o campanie antibullying și continuând cu echipa de psihologi/e, pedagogi/e, educatori/oare de la școlile profesionale, coordontorii/oarele de la Direcția de învățământ, specialiștii Centrului Republican de Asistență Psiho-Pedagogică, practicieni din ONG-uri ș.a.”

Sorina Petrică, psihologă cliniciană, psihoterapeută cognitiv-comportamentală cu o experiență de peste 25 de ani:

„Este al treilea proiect pe care îl am în Republica Moldova. Consider că a venit momentul să ne unim forțele, să ne aducem contribuția fiecare pe domeniul lui și să găsim cele mai eficiente strategii de a lupta cu fenomenul bullyingului. Este un fenomen complex, necesită abordări diferite, necesită să știm anumite aspecte, astfel încât să luăm cele mai bune decizii, care țin de contextul particular în care se manifestă comportamentul de bullying.

Nu există un singur răspuns. Există mai multe. Și avem nevoie de oameni pregătiți, care să știe ce să facă, iar această pregătire nu necesită o formare care să fie făcută de un singur specialist, ci de oameni din diferite domenii (științele educației, psihoterapie, psihologie, asistență socială, protecția copilului). Toți acești oameni au nevoie să se așeze la masă și să gândească ceva unitar ca să sprijine efortul oamenilor care lucrează în școli și care vor implementa lucrurile pe care noi le-am gândit.

Deci, Metodologia aduce acest cadru unitar, conceptual și practic prin instrumentele pe care le oferă și prin instrumente care vor fi dezvoltare. Este un prim pas, urmând ca anumite aspecte din Metodologie să fie dezvoltate.”

Vasile Coroi, director executiv la CIDDC:

„Mulțumesc ministerului pentru dedicația de a proteja copiii față de violență și de a ține cont de opinia lor. Problema bullyingului a fost adusă de multe ori la cunoștința autorităților de către copii prin rapoarte de monitorizare a drepturilor copilului, inclusiv într-un raport al Consiliului Național al Elevilor din Învățământul Profesional Tehnic (CNE ÎPT).

Asta arată că nu doar în învățământul general, dar și în cel profesional tehnic există bullying și acest fenomen trebuie prevenit și combătut.

Referitor la dezvoltarea capacităților cadrelor didactice privind identificarea, prevenirea și combaterea bullyingului, CIDDC va susține ministerul.

Cred că e nevoie atât de ateliere de formare, cât și de ateliere de lucru pentru împărtășirea experiențelor. În unele instituții acest proces deja are loc. Cadrele didactice pot împărtăși anumite bune practici de intervenție în situații de bullying și, astfel, învățând unele de la altele, să dezvolte împreună anumite instrumente ce pot fi aplicate, iar la următoarele ședințe să discute ce a funcționat, ce nu a funcționat și ce poate fi îmbunătățit.

Consider foarte important că în acest document se menționează că personalul din instituțiile de învățământ Nu deleagă copiilor, elevilor responsabilități ce țin de prevenirea și gestionarea situațiilor de bullying, pentru că asta, cu siguranță, nu este obligația copiilor. Elevii trebuie să cunoască ce este bullyingul și să poată reacționa în caz de bullying, dar, în același timp, niciodată nu este obligația lor de a stopa acțiunile de bullying, mai ales în cazurile în care, prin această acțiune, siguranța lor ar fi pusă în pericol.”

Liliana Grosu, deputată în Parlamentul Republicii Moldova:

„Elaborarea și implementarea Metodologiei cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului este un pas important în crearea unui mediu școlar sigur și protector pentru toată comunitatea școlară. Totodată, angajații instituțiilor de învățământ vor avea certitudinea că acțiunile pe care le întreprind pentru a preveni și interveni în situațiile de bullying sunt eficiente și răspund nevoilor de dezvoltare ale copiilor.”

Andreea Cazacu, studentă, participantă la elaborarea primei campanii de prevenire a hărțuirii în școală printre elevi/e – „Școală fără bullying”, membră a CNE ÎPT 2021-2022:

Însăși noțiunea de bullying este clar expusă în document. Înainte de a dezvolta campania, am făcut o cercetare și am trecut printr-un proces de formare ca să înțelegem fenomenul, căci până la cercetare nu știam ce este bullyingul și îmi era greu să-l deosebesc de alt tip de violență.

Metodologia va ajuta profesorii la înțelegerea fenomenului și la raportarea mai multor cazuri de bullying. Și, desigur, îi va ajuta și la prevenire, căci e nevoie de formări cu accentul pe prevenire și pe empatizarea cu copiii.

Când eram elevă în clase mai mici, nu știam că ceea ce observ se numește bullying. Am aflat despre această noțiune fiind deja membră a CNE ÎPT și participând în programele CIDDC. Deja știam cum să intervin când cineva făcea bullying. Dar, cum se menționează în Metodologie, nu copilul este obligat să combată bullyingul, ci adultul. Personal nu m-am adresat pentru ajutor către un adult, probabil din lipsa de încredere, dar sper că pe viitor mai mulți copii, adolescenți se vor simți liberi să vorbească despre asta și să ceară ajutor atât personalului din instituție, cât și altor titulari de obligații.”

Anatolie Topală, Ministrul Educației și Cercetării:

„Cred că elevii, copiii pot să ne spună cel mai bine în ce măsură această formă de violență este prezentă în școli.

Cu siguranță, Metodologia va sensibiliza cadrele didactice să acorde mai multă atenție fenomenului de bullying.

Scopul acestui document este de a oferi suport instituțiilor de învățământ pentru a preveni și identifica situații de bullying cât mai devreme, prin instrumentele practice create pentru fiecare membru/ă al/a personalului școlar, iar atunci când școala nu are resursele proprii pentru soluționarea cazurilor de bullying, să apeleze la servicii de asistență psihopedagogică.

În contextul elaborării Metodologiei, noțiunea de bullying a fost inclusă și în Codul Educației, și în anexa Raportul privind evidența sesizărilor cazurilor de abuz, bullying, neglijare, exploatare, trafic, așa încât personalul școlar să-l poată identifica și raporta ca o formă de violență distinctă.

Totodată, această metodologie face trimitere la mecanismul intersectorial de Cooperare in Domeniul Protecţiei Copilului.

Mulțumesc grupului de experți și experte care a lucrat la acest document, unul atât de bun, realizat într-un termen atât de scurt.

Mulțumesc partenerilor care au susținut acest proces și tuturor participanților care au contribuit la îmbunătățirea documentului.”

Până la data de 15 septembrie curent pot fi prezentate propuneri de îmbunătățire a textului Metodologiei. Ulterior, documentul va fi aprobat și va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

La dezvoltarea documentului, CIDDC a contribuit în mod direct, acest proces fiind parte a uneia dintre cele trei direcții strategice organizaționale: profesioniștii care lucrează cu și pentru copii practică abordarea bazată pe drepturi.

CIDDC, organizaţie nonguvernamentală ce activează în Republica Moldova de peste 20 de ani, contribuie la realizarea drepturilor copilului, în special, prin: fortificarea sistemelor, structurilor şi mecanismelor pentru a transpune drepturile în realitate; consolidarea capacităţilor titularilor de drepturi de a-şi cere drepturile şi ale titularilor de obligaţii de a-şi îndeplini responsabilităţile; integrarea aplicării principiilor generale ale Convenției cu privire la Drepturile Copilului.

GALERIE FOTO: 


Read more... 

Situația copiilor apărători ai drepturilor omului din Republica Moldova, discutată în cadrul unui briefing internațional, organizat la Geneva

Cea mai importantă dificultate a copiilor apărători ai drepturilor omului (CADO) este că aceștia nu sunt luați în serios de către cadre didactice, administrația publică locală și națională și nici de structurile de nivel internațional.

Este constatarea unui grup de CADO din Republica Moldova, reprezentat de Elvira Drangoi și Gheorghe Galbura, coordonatori la Platforma Copiilor, comunitate pe care Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) o susține.

Constatarea a fost făcută în cadrul Briefingului privind Copiii Apărători ai Drepturilor Omului și Evaluarea Periodică Universală (EPU), desfășurat pe 5 septembrie 2022, la Geneva, în format mixt, de Child Rights Connect și UPR Info în colaborare cu Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, Misiunile Permanente din Irlanda și Mexic de pe lângă ONU.

La eveniment au participat reprezentanți și reprezentante, ambasadori din diferite țări membre ale ONU.

Elvira Drangoi și Gheorghe Galbura au fost invitați deoarece reprezintă primul grup de copii apărători ai drepturilor omului care pledează pentru drepturile CADO în procesul EPU.

În cadrul evenimentului, Elvira și Gheorghe au vorbit despre cele mai des încălcate drepturi ale copiilor și tinerilor apărători ai drepturilor omului în Republica Moldova și au subliniat că este timpul ca tinerii și copiii apărători ai drepturilor omului să fie luați în serios atât la nivel național, cât și la nivel internațional, cum este Evaluarea Periodică Universală (EPU).

Elvira Drangoi și Gheorghe Galbura reprezintă primul grup de copii apărători ai drepturilor omului care pledează pentru drepturile CADO în Evaluarea Periodică Universală

„Sunt apărătoare a drepturilor omului de la vârsta de 13 ani. Eu și alți copii și tineri pledăm pentru diverse drepturi când acționăm în calitate de CADO: educația sexuală în școli, drepturile femeilor, drepturile comunității LGBTQ, dreptul la mediul înconjurător. Făcând asta, întâmpinăm diferite dificutăți. În primul rând, nu suntem luați în serios de către profesori, administrația locală și națională. De asemenea, întâmpinăm acestă dificultate și în procese internaționale, precum este Evaluarea Periodică Universală (EPU).

În procesul EPU, am prezentat situația CADO în cadrul întâlnirilor separate Ambasadei Germaniei și Ambasadei din Mexic, deși au fost invitate mai multe state”, a declarat Elvira Drangoi, coordonatoare la Platforma Copiilor, tânără apărătoare a drepturilor omului.

„Mexic a venit cu o recomandare către Republica Moldova privind ADO – „Adoptarea, printr-un proces participativ și incluziv, a unei legi comprehensive privind apărătoriI drepturilor omului.”

O asemenea recomandare a venit și din partea Spaniei, dar nicio țară nu a integrat în mod explicit conceptul de CADO. În urma acestui proces, acum lucrăm la creșterea gradului de conștientizare a autorităților privind recunoașterea CADO și la elaborarea unui capitol privind CADO în viitoarea lege cu privire la apărătorii drepturilor omului (ADO).

Luând în considerare dificultățile pe care le întâmpinăm acum, ca rezultat al lipsei recomandărilor privind CADO pentru Republica Moldova, cerem ca statele membre ale ONU și statele observatoare în procesul EPU: să recunoască copiii ca apărători ai drepturilor omului și drepturile acestora; să se întâlnească cu CADO pentru a afla constatările și recomandările acestora; să accepte recomandările CADO; să realizeze recomandări privind CADO și să le înainteze către guvernele acestora”, a subliniat Gheorghe Galbura, coordonator la Platforma Copiilor, tânăr apărător al drepturilor omului.

La eveniment au luat cuvântul, de asemenea, Mikiko Otani, președinta Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, reprezentanți și reprezentante ai/ale Misiunii Permanente a Irlandei, Misiunii Permanente a Mexicului pe lângă ONU, ai/ale organizației Amnesty Thailanda;

Mary Lawlor, Raportoare Specială a ONU pe situația apărătorilor drepturilor omului, interesată în mod special de situația apărătorilor drepturilor comunității LGBTQ, a persoanelor cu dizabilități și a copiilor apărători ai drepturilor omului.

„Evaluarea Periodică Universală, un instrument direct prin care CADO pot fi recunoscuți și împuterniciți”

Raportoarea Specială a ONU a atras atenția spre rezistența societății față de activismul copiilor și spre lipsa unor mecanisme de protecție accesibile și funcționale pentru CADO. Dânsa a subliniat importanța procesului EPU în recunoașterea și susținerea CADO, și-a exprimat disponibilitatea de a face advocacy sistematic pentru drepturile CADO, menționând că va colecta opiniile, comentariile țărilor membre ale ONU despre CADO.

„Am decis ca drepturile CADO și ale tinerilor apărători ai drepturilor omului să fie o prioritate pentru mine pe perioada mandatului meu. Copiii, deseori, sunt excluși din viața publică și politică, atât părinții și alți reprezentanți legali ai copiilor, cât și guvernele și alți factori de decizie neavând o înțelegere clară a importanței participării copiilor în acest domeniu.

Este nevoie să împuternicim mecanismele de protecție a drepturilor civile, politice și de participare a copiilor în procese de luare a deciziilor. Comunicarea directă între copii și factorii de decizie este importantă.

Este nevoie să fie create spații, procese și structuri bazate pe drepturi, în care să fie incluși și copiii din grupurile marginalizate.

Pentru asta, guvernele trebuie să creeze spații sigure pentru copii și împreună cu copiii, auzindu-le și ascultându-le vocea.

EPU este un instrument direct prin care CADO pot fi recunoscuți și împuterniciți. Și asta poate fi făcut prin diferite căi, încurajând copiii înșiși și acceptând recomandările lor.

E nevoie ca guvernele, societatea civilă națională și alți titulari de obligații să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că mecanismele de protecție a drepturilor CADO sunt funcționale și accesibile copiilor”, a declarat Mary Lawlor.

Despre situația CADO din țara noastră Mary Lawlor a aflat în aprilie 2022, când a invitat un grup de copii de la Platforma Copiilor în cadrul unei sesiuni online și a discutat cu ei despre dificultățile și riscurile pe care le întâmpină copiii și tinerii când acționează în baza drepturilor.

Întâlnirea din aprilie a grupului CADO cu Mary Lawlor a fost precedată de întâlnirea cu Maia Bănărescu, Avocata Copilului. Atunci CADO au discutat cu avocata despre viitoarea lege cu privire la ADO și au propus îmbunătățirea acestei legi prin elaborarea unui capitol separat dedicat copiilor apărători ai drepturilor omului, pentru a atribui un statut legal acestora.

Maia Bănărescu a menționat că susține inițiativele CADO, ale Platformei Copiilor și acțiunile CIDDC de a împuternici și proteja copiii apărători ai drepturilor omului și că va include propunerile CADO și ale Platformei Copiilor în proiectul de lege.

Amintim că discuțiile despre situația copiilor apărători ai drepturilor omului în Republica Moldova au fost inițiate în iunie 2021 de CIDDC și un grup de ONG-uri. O parte dintre aceste ONG-uri și un grup de inițiativă de tineri de la Platforma Copiilor au contribuit în același timp la realizarea Raportului privind Copiii Apărători ai Drepturilor Omului în cadrul Evaluării Periodice Universale.

Rezumatul cu rezultatele briefingului cu ambasadele și misiunile diplomatice ale țărilor ONU (apelul către state să formuleze recomandări în procesul EPU privind CADO), poate fi accesat în acest link: https://childrightsconnect.org/wp-content/uploads/2022/06/upr-brief-chrds-v3-2.pdf

GALERIE FOTO: 

Read more... 

Carolina Șaitan, formatoare la Clubul viitorilor tați: „Băieții conștientizează că feminismul este despre oportunități egale”

Pe Carolina Șaitan, psihologă școlară cu 22 de ani de experiență într-un liceu din or. Strășeni, tot ea formatoare care facilitează un club de băieți în comunitate, am cunoscut-o mai bine în cadrul unei întâlniri comune între formatorii și formatoarele care dezvoltă proiectul „Clubul Taților”.

A împărtășit cu deschidere cum sprijină 18 băieți adolescenți să conștientizeze și să combată stereotipurile de gen și prin ce etape a trecut formatoarea de la crearea grupului până la dezvoltarea unui mediu de încredere unde fiecare se poate exprima și dezvolta.

În curând se împlinesc doi ani de când Carolina Șaitan (co)facilitează un Club al băieților/viitorilor tați în Strășeni. E o perioadă pe care ea o asociază cu inițiativă, curiozitate, multă muncă, realizări, cooperare și învățare din situații dificile.

„Dacă la început întâmpinam dificultăți ca nesiguranță în procesul de facilitare, acum simt claritate, știu care sunt scopul, misiunea mea în acest proces. Munca de facilitatoare la Clubul Taților/Băieților nimplică perseverență și abilități de cooperare la toate nivelurile”, a explicat formatoarea.

În procesul de ghidare a tinerilor participanți în conștientizarea stereotipurilor și a violenței în bază de gen, formatorea abordează atât subiecte solicitate de membrii grupului, cât și subiecte negociate în cadrul acestuia: metode de contracepție, pregătirea pentru nașterea copilului, depresia postnatală etc.

Ca metode de învățare, Carolina Șaitan explorează discuțiile frontale, studiul de caz, jocul de rol, jocuri didactice, asaltul de idei, lucrul în perechi etc., iar cadrul sănătos de învățare pentru participanți îl asigură ținând cont de confortul psiho-emoțional al fiecărui participant și de mediul socio-cultural din care acesta provine.

„Clubul din comunitatea noastră funcționează în mod democratic. Participanții s-au acceptat ușor unii pe alții. Am observat că preferă să participe la jocuri de rol. De exemplu, i-am văzut foarte implicați când au participat la o simulare a nașterii copilului. M-au impresionat felul în care ei au pregătit valiza cu cele necesare mamei și bebelușului și felul în care au ales jucăria potrivită.

Totodată, am observat că preferă sesiunile de întrebări și răspunsuri cu experți și experte pe care îi/le invităm în cadrul activităților.

Am remarcat și interesul lor față de feminism și dorința de a-l înțelege mai bine, nu prin prisma stereotipurilor. Astfel, membrii clubului au avut o discuție cu activista feministă Alina Andronache. Împărtășindu-și experiena cu ei, Alina i-a ghidat într-un proces de conștientizare, reflecție și demontare a miturilor despre feministe și feminiști.

În timp, am observat că băieții devin mai flexibili, mai atenți și receptivi. Au început să observe stereotipurile și să perceapă în mod diferit lucrurile. Băieții conștientizează că feminismul este altceva decât credeau ei. Este despre oportunități egale”, a adăugat Carolina Șaitan.

Amintim că din decembrie 2020 până în prezent, cu suportul CIDDC, au fost lansate cluburi ale actualilor și viitorilor tați în diverse locații din raioanele Strășeni, Fălești, Dondușeni, Glodeni, Drochia și în Chișinău.

Pentru a menține activitatea cluburilor și pentru a crea participanților – actuali și viitori tați – un mediu de încredere, echipa de formatori/oare participă la un program de formare continuă, pe care CIDDC îl facilitează lunar. În program participă în total 18 formatori și formatoare.

Cluburile sunt parte a proiectului „Clubul Taților”, dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada 2020-2023.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod neapărat opinia Uniunii Europene.

Read more... 

Contacte

Adresa: Strada E. Coca nr. 15, Chișinău, Republica Moldova, MD-2008

Tel./Fax: (+373 22) 747813, 716598, 744600

Email  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Partener media:

Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente

Ambasadorul 2%

Sustin 2%!

Top of Page