CIDDC - Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

Ultimile știri 3

Rovena Dvorschi: „Activitatea de formatoare înseamnă muncă, responsabilitate, explorare”

Pentru Rovena Dvorschi, directoare adjunctă pentru educație și profesoară de matematică la Liceul „Mihai Eminescu” din Fălești, proiectul „Clubul Taților” este o sursă de împlinire profesională. Cei 23 de ani de experiență în pedagogie, curiozitatea, responsabilitatea socială, abilitățile de comunicare au motivat-o să devină formatoare de Cluburi ale actualilor și viitorilor tați din comunitate și, astfel, să contribuie la dezvoltarea competențelor parentale ale acestora.

Din decembrie 2020, Rovena Dvorschi facilitează două Cluburi, pe care le frecventează în medie opt băieți și cinci bărbați. Cluburile sunt concepute drept spații sigure în care participanții discută despre rolul bărbaților în societate; stereotipuri; bune practici de îngrijire și educare a copiilor; valori în familie; impactul pedepselor și al recompenselor; cultivarea prieteniei; nevoile copiilor și moduri de satisfacere a acestora; bunăstare în familie; planificarea familiei ș.a.

„Activitatea de formatoare înseamnă muncă, responsabilitate, explorare”, așa descrie Rovena acest proces.

Ca metode de învățare în cadrul activităților Cluburilor, formatoarea explorează observația (urmărirea sistematică a discuțiilor a concluziilor în urma activității sesiunilor din cadrul „Clubul taților”); parcurgerea mai multor etape în timpul discuției unui subiect ales; cercetarea și descoperirea de noi idei, noi experiențe; analiza, sintetizarea, explicația.

În procesul de creare a unui unui mediu sănătos de învățare pentru participanți, formatoarea ține cont de următoarele aspecte: timp, reguli stabilite cu membrii grupului, realizarea așteptărilor, planificarea ședințelor, evaluare, colectarea feedbackului la final de sesiune.

„Mai mulți tați încep să conștientizeze rolul lor important în procesul de îngrijire a copiilor”

Formatoarea generează coeziunea de grup încurajând participanții să manifeste respect pentru diversitatea culturală, pentru diversitatea opiniilor și a experiențelor împărtășite și intervenind, atunci când apar anumite dificultăți de înțelegere, cu explicații și reamintirea regulilor de grup.

„În grupul băieților am observat curiozitatea de a explora noi subiecte, iar în grupul taților am observat sinceritatea de a aborda subiecte sensibile. Mai mulți tați încep să conștientizeze rolul lor important în procesul de îngrijire a copiilor”, a menționat formatoarea.

Rovena Dvorschi ne-a mai spus că mesajul „Se poate și altfel, fără stereotipuri” de pe peretele Liceului „Mihai Eminescu” continuă să capteze atenția atât a copiilor, cât și a adulților, provocându-i la întrebări și reflecții asupra obiceiurilor și convingerilor nesănătoase.

Îmbucurătoare este și atitudinea colegilor, colegelor din comunitatea școlară, care susțin activitatea Rovenei în acest proiect, pe care ei și ele o consideră oportună pentru a promova și imaginea instituției și pentru a realiza un parteneriat durabil între școală și părinți.

„Deci, susțin implicarea mai mulți colegi în promovarea practicilor de diminuare a stereotipurilor de gen printre elevi, părinți și cadre didactice”, a concluzionat Rovena Dvorschi.

Amintim că în decembrie 2020, cu suportul CIDDC, în 9 locații din raioanele Strășeni și Fălești au fost lansate Cluburi ale actualilor și viitorilor tați, pe care le facilitează 14 formatori/oare din comunitățile lor. Cluburile sunt parte a proiectului „Clubul Taților”, dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat în cele două raioane de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada 2020-2023.

Pentru a menține activitatea Cluburilor și pentru a crea participanților – actuali și viitori tați – un mediu de încredere, echipa de formatori/oare participă la un program de formare continuă, pe care CIDDC îl facilitează lunar.

Din martie 2022, ca răspuns la solicitările de a deschide cluburi și în alte comunități, CIDDC facilitează ateliere de formare continuă și pentru noua echipă de formatori și formatoare. Din noul grup fac parte 8 cadre didactice care activează în Chișinău, în raioanele Strășeni, Glodeni și Dondușeni.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod neapărat opinia Uniunii Europene.

Read more... 

Cadrele didactice din instituțiile de educație timpurie și preșcolară din raioanele Anenii Noi și Ștefan Vodă își consolidează capacitățile pentru cultură democratică

Cadrele didactice din instituțiile de educație timpurie și preșcolară din raioanele Anenii Noi și Ștefan Vodă participă într-un program de consolidare a capacităților pentru cultură democratică. Este pentru prima oară când un astfel de program este aplicat în grădinițele din Republica Moldova, fiind elaborat ca parte a proiectului „ABC: ACTIONS for the Rights of the Children. BUILDING relationships based on respect and cooperation. COMMUNICATION and documentation”.

Proiectul este finanțat de Organizația suedeză „#ERIKS Development Partner”, implementat de Direcția Generală Învățământ Ștefan Vodă și Direcția Educație Anenii Noi, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și CIDDC, în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2024. Scopul proiectului este crearea unui mediu de siguranță și încredere în școală, prin dezvoltarea profesională și personală a adulților, bazată pe construirea relațiilor și participarea în guvernanța democratică a școlii și procesele decizionale.

Programul a fost conceput în baza Ghidului privind Guvernanța Democratică (elaborat de Consiliul Europei) și a demarat în perioada 12-14 aprilie 2022. Programul este facilitat de psihologa Diana Postu-Blăjinu și la primele sesiuni de formare au participat aproape o sută de educatoare.

Participantele au făcut schimb de opinii, percepții despre guvernanța democratică și au reflectat asupra propriilor experiențe din copilărie în care opiniile lor au fost/nu au fost auzite de către adulți, precum și asupra propriilor experiențe în calitate de persoane adulte în care au luat în considerare opinia copilului pe parcursul activității lor profesionale.

Facilitatoarea le-a ghidat în procesul de descriere a atitudinilor și comportamentelor ce încurajează și, pe de altă parte, inhibă libertatea de exprimare a copilului.

La final, educatoarele au împărtășit ce au învățat în urma celor două zile de discuții și reflecții și ce vor aplica în procesul educațional: „Am devenit mai deschisă de a vedea aspectele pozitive ale diverselor situații, pentru starea mea de bine”, „Voi fi mai atentă la emoțiile copiilor”, „Orice opinie merită a fi auzită”, „Starea de bine a copiilor depinde de starea de bine a adulților”, „M-am simțit liberă în comunicare, mi-am exprimat liber opiniile în timpul atelierului”, „Voi fi mai atentă la nevoile copiilor”, „Voi evita etichetele în comunicarea cu copiii”.

„Noi, maturii, avem obligația să manifestăm comportamente încurajatoare, astfel încât copiii de azi, adulții de mâine, să-și amintească doar comportamentele noastre de încurajare a opiniilor lor, așa cum îmi amintesc eu de educatoarea mea dragă, care mereu manifesta blândețe. Mi-aș dori ca și de mine să-și amintească cu blândețe”, a împărtășit Lucia Costin, participantă.

„Deci, să auzim mai des copiii, să le creăm posibilitatea să-și exprime opiniile despre orice prezintă interes pentru ei. Vă mulțumesc mult pentru experiența de a participa la aceste sesiuni de formare”, a concluzionat Veronica Chihai, o altă participantă.

Diana Postu-Blăjinu a încurajat grupul să continue reflecțiile în baza celor discutate pe parcursul sesiunilor și le-a mulțumit pentru participare.

„Mă bucur că v-ați implicat în discuții și reflecții. Scopul acestor două zile de formare a fost o introducere în conceptul de guvernanță democratică și să vă încurajez să faceți schimb de bune practici despre cum fiecare dintre voi reușește să ancoreze conceptul de guvernanță democratică în procesul de interacțiune cu copiii și părinții/îngrijitorii acestora”, a menționat facilitatoarea.

Următoarele sesiuni din cadrul programului se vor desfășura în perioada 3-17 mai 2022.

Read more... 

Maria Colac: „Este o idee bună ca proiectul «Clubul Taților» să fie extins, astfel încât mai multe persoane să lucreze asupra viziunii lor cu privire la egalitatea de gen”

După mai bine de un an de realizări, succese și nereușite în calitate de formatoare a Clubului viitorilor tați din Strășeni, Maria Colac ne-a spus că se simte deschisă și pregătită să exploreze un nou spațiu de învățare în cadrul proiectului „Clubul Taților” în 2022, valorificând cei 35 de ani de experiență proprie în calitate de profesoară, precum și responsabilitatea de directoare adjunctă pentru educație în Liceul „Ion Vatamanu” din Strășeni.

La Clubul pe care îl facilitează Maria Colac participă peste 12 adolescenți. În fiecare lună, membrii Clubului își dau întâlnire ca să discute și să reflecteze împreună despre subiecte precum asemănările dintre fete și băieți, partajarea în mod egal a responsabilităților între băieți și fete, rolul tatălui și rolul mamei în familie ș.a.

Formatoarea desfășoară activitățile Clubului inspirându-se în mod special din Ghidul pentru Școala Taților – un manual pentru specialiștii, specialistele care creează și facilitează Cluburi ale Taților/Viitorilor Tați. Ghidul îi/le ajută să comunice cu băieții și bărbații pentru a explora și pune la îndoială normele de gen restrictive și a-i încuraja să devină tați și parteneri mai implicați.

„Treptat, participanții devin conștienți că au stereotipuri de gen și își doresc să lucreze asupra propriilor atitudini și comportamente”

În calitate de formatoare, în timpul procesului de lucru Maria Colac a observat că adolescenții manifestă un interes sporit pentru subiectele abordate în cadrul Clubului și, cu fiecare întâlnire, observă o deschidere din ce în ce mai mare din partea lor față de egalitatea de gen. „Treptat, participanții devin conștienți că au stereotipuri de gen și își doresc să lucreze asupra propriilor atitudini și comportamente pentru a diminua aceste stereotipuri. Deci, ei înțeleg beneficiul de a participa la Clubul viitorilor tați”, a menționat Maria Colac.

Timpul și spațiul potrivite, atmosfera prietenoasă sunt aspecte esențiale în viziunea formatoarei, datorită cărora se obțin rezultatele scontate. Iar regulile de grup pe care ea și membrii Clubului le-au stabilit de la început și pe care fiecare persoană le respectă asigură claritate și coeziune în timpul activităților.

Rezultatele, consideră Maria Colac, deja se simt în comunitatea școlară. „Am observat că băieții încep să manifeste mai mult respect față colegele lor. Iar colegii mei și colegele mele sunt impresionați/te de proiectul «Clubul Taților» și vor să afle mai multe despre el. De aceea, cred că este o idee bună ca acest proiect să fie extins, astfel încât mai multe persoane să lucreze asupra viziunii lor cu privire la egalitatea de gen”, a opinat Maria Colac.

Amintim că în decembrie 2020, cu suportul CIDDC, în 9 locații din raioanele Strășeni și Fălești au fost lansate Cluburi ale actualilor și viitorilor tați, pe care le facilitează 14 formatori/oare din comunitățile lor. Cluburile sunt parte a proiectului „Clubul Taților”, dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat în cele două raioane de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada 2020-2023.

Pentru a menține activitatea Cluburilor și pentru a crea participanților – actuali și viitori tați – un mediu de încredere, echipa de formatori/oare participă la un program de formare continuă, pe care CIDDC îl facilitează lunar.

Din martie 2022, ca răspuns la solicitările de a deschide cluburi și în alte comunități, CIDDC facilitează ateliere de formare continuă și pentru noua echipă de formatori și formatoare. Din noul grup fac parte 8 cadre didactice care activează în Chișinău, în raioanele Strășeni, Glodeni și Dondușeni.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod neapărat opinia Uniunii Europene.

Read more... 

Peste 70 de cadre didactice din raionul Anenii Noi au aflat, în cadrul unui atelier, cum pot ajuta copiii să facă față stresului

Viorica Adăscăliță, doctoră în psihologie, conferențiară, a susținut pentru cadrele didactice din raionul Anenii Noi un atelier practic cu metode și tehnici prin care adulții, părinții și profesorii în mod special pot ajuta copiii să facă față situațiilor de stres.
Atelierul s-a desfășurat pe 18 martie 2022, a fost organizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) ca parte a proiectului ABC.
Proiectul este implementat de CIDDC în parteneriat cu Direcția Educație Anenii Noi (DEAN) și Direcția Generală Educație Ștefan Vodă (DGEȘV), cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (UPSC) din Chișinău, cu suportul financiar al organizației suedeze „ERIKS Development Partner”, în perioada 2022 – 2024.

Viorica Adăscăliță a menționat că, „în general, toți copiii au capacitatea de a face față unor situații neplăcute, iar sarcina noastră, a adulților, este să îi ajutăm pe copii să își identifice acele puncte forte care vor contribui la o mai mare reziliență – la fel cum se călește metalul pentru a deveni mai rezistent”.

În cele ce urmează, vă prezentăm recomandările și tehnicile specialistei pentru adulți de a calma copiii și de a-i învăța despre reziliență.

Cunoașteți pe cineva care reușește să rămână calm în situații de stres? Explicați, din observațiile Dvs, ce face acea persoană pentru a-și păstra calmul în orice situație.

Ar fi util să întrebați copilul dacă cunoaște pe cineva care reușește să rămână calm în situații de stres și să îl rugați să explice, din observațiile lui, ce face acea persoană pentru a-și păstra calmul în orice situație.

Explicați că în unele familii se întâmplă că membrilor le este dificil să facă față stresului și aceștia încep să-și manifeste supărarea prin certuri sau strigăte, ceea ce ar putea fi și din cauza că ei nu au învățat alte modalități de a depăși stările de stres și că sarcina dvs. constă inclusiv în a sprijini astfel de persoane în a identifica căi alternative de gestionare a stresului.

Încurajați copilul să-și imagineze că este un leu, tigru sau alt animal preferat, să simtă „energia leului” cum se revarsă prin tot corpul și să exprime acea forță și vigoare printr-un „urlet de leu”, făcând apoi liniște. Asta îl poate ajuta să înțeleagă că are control asupra situației.

Apoi, copilul se poate întinde într-o poziție relaxată, să respire profund și lent, așa cum ar respira un „leu calm și relaxat”.

Rugați copilul să deseneze un „Termometru al stării” cu scara de la 1 la 10. Dacă copilului îi este dificil să facă asta, ajutați-l! În funcție de problema pe care o are copilul, acesta poate fi un termometru al fericirii (tulburări de dispoziție), al îngrijorărilor (tulburări de anxietate) sau un termometru al tristeții (tulburări legate de traumă).

Încurajați copilul să fie „Detectivul emoțiilor”: să caute indicii pentru a construi un tablou al emoțiilor, trăirilor pe care le simte. Să-și privească propriul corp, fața, mâinile; să-și analizeze poziția corpului; să-și asculte vocea, tonul și volumul acesteia în timpul vorbirii; să-și analizeze senzațiile din cap, stomac, piept, gât, umeri; să observe propriile emoții și semnele legate de acestea ca să poată identifica, în baza unor indicii similare, și emoțiile altor persoane

O altă versiune a tehnicii „Detectivul emoțiilor”: Ați putea să folosiți o hartă a corpului pe care copilul să indice zonele afectate și să descrie ce anume se întâmplă în acele zone ale corpului. Această activitate poate fi, de asemenea, realizată astfel:
- examinarea imaginilor din reviste sau cărți, identificând ce simte sau ce emoții au personajele prin citirea indiciilor precum expresia feței sau poziția corpului;
- modelarea/simularea anumitor emoții prin adresarea unor întrebări de tip deschis – de exemplu, cum arată un băiat întristat din cauza că...;
- joc de roluri cu copilul privind emoțiile și stările de dispoziție;
- citirea unor fraze în diverse modalități – de exemplu, cu o voce supărată, cu o voce tristă etc.;
- stabilirea împreună cu copilul cât de frecvent acesta are anumite stări și emoții, stabilirea când anume și în ce context acesta se simte trist, înfuriat sau fericit, construind imagini vizuale pentru descrierea senzațiilor fizice, de exemplu, „fluturi în stomac”;
- descrierea anumitor senzații fizice, identificarea stărilor de spirit, ajutorarea copilului în a identifica senzațiile somatice aferente anumitor emoții proprii.

Totodată, profesoarele și profesorii au exersat în timpul atelierului și practici de relaxare pentru adulți, specialista subliniind importanta propriei stări de bine.
„Este important să descrieți și să monitorizați atât starea elevilor, cât și să vă conectați cu propria stare. Doar conștientizând propria stare puteți să cunoașteți stările altora. De exemplu, eu pot regla și controla doar ceea ce conștientizez. Acest aspect e foarte important pentru a crea propriul spațiu sigur și favorabil de cunoaștere și învățare. Deci, dacă mă înțeleg pe mine, îi pot înțelege pe alții”, a concluzionat Viorica Adăscăliță.

Read more... 

Contacte

Adresa: Strada E. Coca nr. 15, Chișinău, Republica Moldova, MD-2008

Tel./Fax: (+373 22) 747813, 716598, 744600

Email  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Partener media:

Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente

Ambasadorul 2%

Sustin 2%!

Top of Page