CIDDC - Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

Vrei să creezi postări creative pentru a promova drepturile copilului? Înscrie-te la instruiri în Social Media

Invităm adolescenți și adolescente din Republica Moldova să se înscrie în cadrul unui program de instruire în crearea conținutului pentru rețelele sociale. În cadrul instruirilor tinerii vor învăța să creeze postări inspirate, să identifice elementele unei postări, precum și să însușească tehnici de captare a atenției asupra subiectului drepturilor copilului.

Cine poate participa?

Instruirile sunt pentru orice tânăr sau tânără din Republica Moldova, cu vârsta de până la 18 ani.

Ce vom face?
Programul conține două sesiuni de instruire online, cu durata de aproximativ 2h. La prima instruire vom discuta despre crearea postărilor pentru diferite rețele sociale. La cea de-a doua sesiune vom vorbi despre conduita și securitatea în social media.

Obiectivele instruirilor:

  • elaborarea regulilor de scriere a unui text pe rețelele sociale;
  • adaptarea conținutului vertical pentru diferite platforme;
  • analiza unui studiu de caz în domeniu Social Media Marketing;
  • identificarea elementelor de captare a atenției prin intermediul rețelelor sociale;
  • enumerarea elementelor de scriere a unei postări;

Unde?
Platforma ZOOM

Când?
Formările vor avea loc în luna mai, 2021.

Cum să te înscrii?
Accesează acest link, pentru a te înregistra și noi vom reveni cu un mesaj.

Termen-limită: 30 aprilie, 2021

Date de contact:
Irina Gușan, coordonatoarea programului Participarea copilului din cadrul CIDDC
Telefon: 068 499 746

Facebook: https://www.facebook.com/ciddc

Pentru prima oară în Republica Moldova, un grup de adolescenți realizează o cercetare despre educația sexuală

Adolescenții de la Platforma Copiilor cercetează cum școala răspunde nevoii copiilor de educație sexuală. Este o primă experiență de acest gen în Republica Moldova, desfășurată în mai multe etape, iar acum adolescenții consultă opinia cadrelor didactice și a elevilor pe acest subiect prin intermediul a două chestionare online anonime.

Profesorii pot completa chestionarul aici: https://forms.gle/kDpi7xAuebUxQYZY8, iar elevii (cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani), aici: https://forms.gle/yyVrqPy9PrAmMi4u9. Platforma Copiilor a început cercetarea în anul 2020 și a realizat deja interviuri de grup cu elevii, părinții și profesorii. Concluziile finale și recomandările grupului vor fi publicate într-un raport și prezentate autorităților.

Cercetarea este un studiu participativ cuprinzător (cu participarea adolescenților în toate fazele, atât băieți, cât și fete) cu privire la educația sexuală în școlile din Moldova. Procesul și rezultatele studiului vor crește gradul de conștientizare a drepturilor și nevoilor copiilor legate de educația sexuală.

Activitatea Platformei Copiilor este ghidată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), finanțată de OAK Foundation, Workshop for Civic Initiatives Foundation și susținută de Suedia, Save the Children.

În 2018, CIDDC, împreună cu alte ONG-uri și experți, a reușit să introducă parțial educația sexuală în programa școlară obligatorie a disciplinei școlare Dezvoltare personală.

15 formatori, formatoare din raioanele Strășeni și Fălești participă la diminuarea stereotipurilor în bază de gen

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) dezvoltă capacitățile a 15 formatori, formatoare care facilitează 8 cluburi pilot ale actualilor și viitorilor tați în raioanele Strășeni și Fălești și promovează egalitatea de gen.

Activitatea este parte a programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeilor, în perioada 2020 – 2023.

De la finele anului 2020 până în prezent, CIDDC a desfășurat pentru profesioniști, profesioniste 8 ateliere de dezvoltare, ghidate de psihologii și formatorii naționali Diana Postu-Blăjinu și Sergiu Toma.

Formatorii, formatoarele din regiuni au creat grupul de lucru, au stabilit reguli comune, au identificat propriile nevoi și propriile stereotipuri, au analizat propria experiență de facilitare online și offline a grupurilor de actuali și viitori tați; au participat la elaborarea Regulamentului-cadru de funcționare a Cluburilor Taților; s-au familiarizat cu ghidurile de organizare a acestor cluburi; și-au dezvoltat competențe, au descoperit noi metode de lucru. Toate acestea – pe parcursul a circa 4 luni.

Ce schimbări au observat formatorii, formatoarele participând la program, aflați din reflecțiile ce urmează.

Viorica Harea, directoarea Centrului de Creație și Agrement pentru Copii și Tineri „Lora Găină” din Fălești: Cred că am devenit mai îndrăzneață să cer ajutor, atunci când nu nu reușesc ceva. Sunt și mai atentă la ce spun actualii și viitorii tați cu care lucrez, iar dorința lor de a discuta despre stereotipuri în bază de gen mă încurajează să continuăm reflecțiile pe acest subiect. Simt că ei au o mare nevoie de a comunica și de a se informa.

Lucia Scobioală, profesoară de limba engleză la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Strășeni: Am observat că sunt mult mai răbdătoare și încerc să accept orice răspuns, chiar dacă uneori am o altă părere. Am învățat să ascult mai mult decât să vorbesc și să fiu deschisă ca participanții să aleagă singuri temele de discuție.

Tatiana Bejinari, profesoară de clase primare la Gimnaziul din s. Făleștii Noi, r. Fălești: Efortul și voința m-au ajutat să mă schimb. Pe de o parte, mi-am îmbunătățit relația cu mine însămi, pe de altă parte – relația cu elevii, ajutându-i să construiască relații prietenoase.

Claudia Severin, profesoară la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Strășeni: Am învățat să-mi acord timp, să fiu mai atentă la nevoile mele, să fiu mai atentă la greșelile proprii și să accept schimbarea. Cred că transmit această atitudine și elevilor.

Natalia Vlasov Pîrlog, psihologă la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor din Strășeni: Acum pot să vorbesc mai mult despre mine. Așa am observat că se schimbă și atitudinea grupurilor în general, atunci când îmi împărtășesc experiența personală. A început să-mi placă acest proces de schimbare.

Maria Colac, directoare adjunctă la Liceul Teoretic „Ion Vatamanu” din Strășeni: Schimbarea încă se produce în mine. Încep să mă simt în echilibru în acest proces. Abordez lucrurile mai ușor.

Svetlana Axenti, psihologă la Serviciul Asistență Psihopedagogică Strășeni: Sunt mereu atrasă de nou, deci orice formare este binevenită. Schimbarea o văd atât la mine personal, cât și la nivel de grup. O abilitate asupra căreia îmi doresc să mai lucrez este răbdarea.

Elena Mardari, psihologă la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Fălești: De când sunt implicată în acest proiect, Clubul Taților, am depășit niște stereotipuri în bază de gen și am învățat să acord atenție reflecțiilor în proces.

Alina Darangiu, directoare adjunctă la Centrul Raional de Tineret din Strășeni: Am devenit mai flexibilă și am învățat să las loc pauzelor atât pentru mine, cât și pentru cei din jur, pentru elevii mei.

Amintim că formatorii, formatoarele desfășoară activități de susținere a băieților și bărbaților în cadrul a 8 cluburi pilot ale taților în raioanele Strășeni și Fălești. De la finele anului 2020 până în prezent, în cadrul cluburilor au avut loc 28 de ateliere cu actualii și viitorii tați (14 la Strășeni, 14 la Fălești). Despre Cluburile Taților puteți afla mai multe informații aici și aici.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă opinia Uniunii Europene.

Cum școala răspunde nevoii elevilor de educație sexuală? Adolescenții de la Platforma Copiilor cercetează subiectul

Ce înseamnă educația sexuală pentru copii? Unde vorbesc ei despre educație sexuală și cine îi încurajează să-și cunoască nevoile? Care sunt așteptările elevilor de la profesori? Ce dificultăți întâmpină părinții și profesorii în discuțiile cu elevii despre sex și sexualitate și ce necesități au ei pentru a discuta liber pe aceste teme?

Un grup de adolescenți și adolescente cercetează subiectele în cadrul unui studiu participativ despre educația sexuală în școli. Cercetarea este inițiată de Platforma Copiilor (PC), finanțată de OAK Foundation, Workshop for Civic Initiatives Foundation, susținută de Suedia, Save the Children și ghidată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

Adolescenții și adolescentele de la PC au consultat opiniile părinților, profesorilor și elevilor în cadrul mai multor interviuri de grup, desfășurate online în perioada ianuarie – februarie 2021.

Adelina, Ana, Elvira și Laura fac parte din echipa de cercetare. Ele au urmărit/analizat discuțiile cu adulții și au fost susținute să realizeze de sine stătător interviurile cu adolescenții.

„A fost o experiență interesantă. Pentru prima oară am facilitat un focus-grup, mai ales pe un subiect considerat tabu în țara noastră. Am observat că tinerii simt nevoia să comunice despre aspectele educației sexuale, despre cum ea are sau nu are loc în școli. Mi-a plăcut că participanții au fost empatici unii cu alții, ceea ce a format o atmosferă deschisă și bazată pe încredere. De asemenea, am ajuns la concluzia că tinerii au multe întrebări și nu știu de la cine sa primească răspunsuri”, a spus Elvira Drangoi, cofacilitatoare la Platforma Copiilor.

„Pentru mine, să facilitez un focus-grup cu adolescenții este o experiență emoționantă și implică responsabilitate. Eram foarte entuziasmată și motivată să particip în procesul de facilitare a grupului. Elevii au fost foarte deschiși, ceea ce m-a făcut să mă simt într-o atmosferă mult mai liniștită și prietenoasă. Cu același entuziasm ei așteaptă să vadă rezultatele studiului.

Discuția pe care am facilitat-o a fost o experiență extrem de utilă pentru mine, mi-a plăcut mult și cred că răspunsurile elevilor despre educația sexuală m-au motivat și mai mult să contribui la studiul nostru”, a menționat Ana Samohvalov, membră la Platforma Copiilor, facilitatoarea focus-grupului cu elevii.

„Facilitarea unui focus-grup a fost o experiență nouă pentru mine. Am rămas foarte încântată de oportunitatea de a colecta experiențele altor elevi din diferite colțuri ale țării și cu mare drag voi accepta din nou o asemenea provocare”, a spus Adelina Istrati, membră la Platforma Copiilor.

„Inițial, eram speriată de gândul că va trebui să facilităm un focus-grup, însă toate pregătirile, sfaturile și suportul pe care ni le-au oferit Bogdana (experta) și Irina (coordonatoarea), m-au ajutat foarte mult. De asemenea, mi-a fost ușor și interesant să facilitez cu Elvira, colega mea, discuțiile. În opinia mea, ne-am înțeles foarte bine. A fost o experiență foarte plăcută să facilitez acest grup de elevi și cred că mă va ajuta în viitor”, a completat Laura Lisnic, membră la Platforma Copiilor, facilitatoarea focus-grupului cu elevii.

„ESTE O PREMIERĂ CĂ ADOLESCENȚII AU AVUT UN ROL ACTIV ÎN ACEST PROCES”

„În decursul interviurilor cu profesorii, unii au împărtășit o dificultate personală în a livra conținuturi legate de educația sexuală elevilor, ceea ce face ca această tematică să fie o provocare pentru dumnealor. Cu toții au vorbit despre dorința elevilor de a avea informații pe această temă, despre faptul că întreabă, că sunt curioși. Dorința și interesul profesorilor care apare în acest context este de a fi sprijiniți cu metodologii și moduri în care ei pot vorbi despre educația sexuală elevilor, astfel încât să fie o atmosferă umană și mai aproape de elevi. Ei spun: «Informații teoretice avem, știm ce să spunem, dar nu știm cum»”, a explicat Bogdana Bursuc, psihologă cliniciană, psihoterapeută, facilitatoarea discuțiilor.

„Este o primă experiență în care subiectul educației sexuale este discutat cu toți acești actori: elevi, părinți, profesori. Iar pe lângă aceasta, este o premieră că adolescenții au avut un rol activ în acest proces: cu ei am dezvoltat întrebările, ei au asistat experta în timpul interviurilor cu adulții, ca ulterior să faciliteze singuri interviurile cu semenii lor, și tot cu ei analizăm acum datele colectate”, a menționat Irina Gușan, coordonatoarea programului Participarea copilului din cadrul CIDDC.

CIDDC sprijină copiii în procesul de monitorizare a propriilor drepturi. În acest scop, în urma solicitărilor venite din partea elevilor implicați în diverse activități facilitate de CIDDC de a cerceta modul în care este abordată educația sexuală în școală, o temă complexă și sensibilă, organizația a propus elaborarea unui studiu în domeniu.

Amintim că, în luna februarie 2017, o delegație de adolescenți din Republica Moldova a prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului Raportul privind respectarea drepturilor copilului. Acest raport reflectă viziunea copiilor despre modul în care sunt respectate prevederile Convenției cu privire la Drepturile Copilului în Republica Moldova. Unul dintre drepturile care au fost monitorizate este dreptul la sănătate, aspect legat de sănătatea sexual-reproductivă a adolescenților.

Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, în Observaţiile finale cu privire la raportul periodic combinat al patrulea şi al cincilea al Republicii Moldova (anul 2017), recomandă îmbunătăţirea educaţiei privind sănătatea reproducerii la adolescenţi, în toate școlile, pentru a reduce numărul sarcinilor în rândul adolescentelor, inclusiv prin consolidarea rețelei centrelor de sănătate prietenoase tinerilor.

Platforma Copiilor este un spațiu de exprimare liberă a opiniei copilului și a fost lansată în 2017 de CIDDC. O altă cercetare amplă inițiată și elaborată de Platformă poate fi accesată aici.

Salvați Copiii România, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova și MSD România demarează cea mai amplă intervenție transfrontalieră pentru sănătatea mamelor adolescente și prevenirea maternității timpurii

București, 3 martie 2021: În vreme ce România continuă să se mențină pe primele locuri în Uniunea Europeană în privința mortalității infantile, situația din Republica Moldova este chiar mai dramatică, riscul de deces al copiilor sub un an fiind de douӑ ori mai mare față de media UE (8,7 decese la 1.000 de născuți vii). Una dintre cauze este comună: incidența crescută a nașterilor în rândul mamelor adolescente. Circa 1 din 10 nou-nӑscuţi din România provin din mame adolescente, aşa cӑ nu este surprinzӑtor faptul că aproape un sfert dintre mamele sub 18 ani din UE (23%) trăiesc în ţara noastrӑ. Din cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019 , 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani.

În ceea ce privește Republica Moldova, 1.908 de copii s-au născut din mame cu vârsta sub 20 de ani în 2019, conform datelor provizorii furnizate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.

Salvați Copiii România, alături de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC), lansează, cu sprijinul companiei farmaceutice MSD România, cea mai amplă intervenție în sănătate publică pentru creșterea accesului la servicii medicale, educaționale și sociale pentru adolescente însărcinate, mame adolescente și copii sub 5 ani din zone rurale defavorizate din România și Republica Moldova.

„Mortalitatea infantilă și maternă, precum și maternitatea timpurie continuă să fie fenomene dramatice, ale căror cauze sunt atât socio-culturale, cât și medicale. De aceea, este vitală prevenirea acestora în comunitățile vulnerabile, acolo unde adolescentele nu au acces la educație medicală și la servicii medicale de bază. Conceptul intervenției are la bază câteva dimensiuni cheie: proximitate, calitate, caracterul integrat, implicare multisectorială și, nu în ultimul rând, durabilitate. Cu ajutorul experților locali dorim să aducem servicii de calitate cât mai aproape de adolescentele însărcinate, mamele adolescente și copiii lor și să le oferim acces la servicii integrate (medicale, sociale, educaționale), adaptate nevoilor lor”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Implementat ca parte a iniţiativei globale MSD for Mothers, proiectul are o valoare de peste 1.400.000 USD și se va desfășura pe o perioadă de 3 ani (2021-2024). Suma alocată reprezintă cea mai mare investiție într-un proiect de responsabilitate socială corporativă (CSR) a unei companii farmaceutice din România și una dintre cele mai mari investiţii sociale private, din domeniul sănătăţii. Acest proiect vine în completarea demersurilor de reducere a mortalității materne susținute de MSD România încă din 2016.

Proiectul ținteşte un număr de circa 6.300 de beneficiari (adolescentele însărcinate sau cu risc de sarcini nedorite, mame minore și copii cu vârsta de până la 5 ani) din județele cele mai sărace ale celor două țări și cu cele mai mari incidențe ale sarcinilor la adolescente.

Printre obiectivele intervenției se numără:

  • îmbunătățirea stării de sănătate a 1.800 de adolescente (1.500 în România și 300 în Republica Moldova) în timpul sarcinii și reducerea cazurilor de mortalitate infantilă.
  • reducerea numărului de sarcini nedorite, prin consiliere și educație pentru 4.500 de adolescente din zone rurale defavorizate (3.500 în România și 1.000 în Republica Moldova).
  • crearea de parteneriate cu instituțiile relevante la nivel local și național pentru găsirea de soluții în vederea asigurării accesului la servicii socio-medicale de calitate pentru gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate și prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor.

„Prin acest proiect, ne propunem să contribuim atât la prevenirea sarcinilor în adolescență, cât și la asigurarea de servicii medicale de calitate în cazul apariției sarcinii și a nașterii în adolescență. Mizăm pe o intervenție sistemică, care să îmbunătățească cooperarea principalelor sectoare responsabile – educație, protecție socială, sănătate. În același timp, vom informa și sensibiliza societatea în vederea schimbării percepției față de educația sexuală și vom face pledoarie pentru realizarea acesteia în cadrul învățământului general obligatoriu, conform standardelor OMS. Ne dorim ca fiecare adolescent și adolescentă să-și poată dezvolta competențele necesare prevenirii comportamentelor sexuale riscante și abuzive, toate acestea într-un mediu sigur, prietenos, respectuos, liber de prejudecăți și blamare”, a declarat Vasile Coroi, Director executiv al Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova.

Pandemia de COVID-19 a pus noi bariere în ceea ce privește accesul la servicii medicale, crescând riscul maternal și adâncind distanța dintre populația vulnerabilă și serviciile de sănătate esențiale. În acest context, nevoia de prioritizare a sănătății materne și de consolidare a incluziunii și a accesului la servicii de sănătate esențiale, precum și la serviciile de sănătate a reproducerii și sănătatea maternă pentru populațiile vulnerabile este mai stringentă ca niciodată.

„Sunt recunoscute efectele nefavorabile ale cercului vicios prin care mamele minore și copiii lor se pot adânci în sărăcie, vulnerabilitate, dependență și marginalizare socială în lipsa accesului la servicii adecvate, la momentul oportun. Proiectul își doreste ruperea acestui cerc vicios pentru tânăra generație. Inițiativa MSD for Mothers va avea un impact imens la nivelul societății prin consolidarea sistemului de sănătate din perspectiva accesului la servicii de sănătate maternă și protejarea viitorului tinerelor fete, mamelor și copiilor, precum și al comunităților din care fac parte”, a declarat Kostas Papagiannis, Managing Director MSD România.

Salvați Copiii are deja o rețea de profesioniști în zonele rurale, care vor contribui cu adevărat la succesul proiectului, datorită experienței lor în furnizarea de asistență specializată pentru fetele și femeile însărcinate și adolescenți.

Date de context

  • Conform Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% dintre localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la automedicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește. Cauzele acestui fenomen sunt variate şi adesea asociate. Cel mai adesea este vorba de distanța mare faţӑ de cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii sau necunoaşterea faptului cӑ, prin efectul legii, ele capătă automat statut de asigurat în sectorul public de sănătate, cu drepturi specifice, odată ce devin însărcinate.
  • Fenomenul maternității precoce nu este neapărat unul întâmplător, anumite tinere mame având un risc mult mai mare de a da naştere mai multor copii la vârste fragede. În România, din 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se aflau la prima naștere, iar 29 chiar la a doua naștere, adică aproape 4%. Pe segmentul 15 – 19 ani, dintre 17.933 de mame precoce, 74% se aflau la prima naștere, 21% erau la a doua naștere și 4% la a treia naștere. În plus, un număr deloc neglijabil de adolescente sub 19 ani erau la a patra naștere (70) sau chiar la al cincilea copil (11). Acest fapt indicӑ o nevoie neacoperitӑ de servicii și cronicizatӑ, o ignorare din partea societӑţii a fetelor aflate în situații de vulnerabilitate.

Despre Organizaţia Salvaţi Copiii:

De 31 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfășoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. Peste 2.570.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

Despre Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) este o organizație neguvernamentală înființată în 1999. Încă de la înființare, CIDDC a avut intervenții legate de prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual și dezvoltarea abilităților de viață ale tinerilor, inclusiv a celor referitoare la drepturile la sănătate sexuală și reproductivă. Multe intervenții s-au concentrat în primii ani de existență pe prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) și HIV / SIDA (campanii de sensibilizare, instruire, distribuția contraceptivelor). Majoritatea intervențiilor au avut loc în cadrul sistemului educațional și al centrelor de tineret. Cea mai mare realizare a CIDDC a fost dezvoltarea, în 2005, a unui curs școlar numit Deprinderi de viață, care oferea educație sexuală și reproductivă și pe care Ministerul Educației l-a introdus în programele școlare obligatorii, curs retras la scurt timp. În 2018, CIDDC, împreună cu alte ONG-uri și experți, a reușit să introducă parțial educația sexuală în programa școlară obligatorie a disciplinei școlare Dezvoltare personală. În prezent, CIDDC desfășoară un studiu participativ cuprinzător (cu participarea tinerilor în toate fazele, atât băieți, cât și fete) cu privire la educația sexuală în școlile din Moldova. Procesul și rezultatele cercetării vor crește gradul de conștientizare a drepturilor și nevoilor copiilor legate de educația sexuală și vor informa activitățile de advocacy și consolidare a capacității CIDDC.

Despre MSD for Mothers

MSD for Mothers este o iniţiativă cu o durată de 10 ani, în valoare de 500 de milioane USD, ce aplică expertiza ştiinţifică şi de business a MSD - precum și resursele financiare ale companiei şi experienţa în abordarea provocărilor medicale de la nivel mondial – pentru a reduce mortalitatea maternă în întreaga lume. MSD for Mothers furnizează soluţii durabile, axate pe îmbunatăţirea calităţii îngrijirii medicale a mamelor, precum şi pentru creşterea accesului femeilor la servicii de planificare familială. În regiunea Balcanilor, MFM for Mothers a finanțat inițiative cu o valoare de peste 4.5 milioane USD, în Romania fiind deja la cel de-al treilea, cel mai amplu proiect, de reducere a mortalității materne, prin creșterea accesului la servicii de asistență maternă de calitate și a accesului la metodele de planificare familială, precum și prin creșterea nivelului de cunoștințe privind sănătatea sexuală și reproductivă și alfabetizarea în sănătate.

Despre MSD

De peste un secol, MSD descoperă pentru viață, dezvoltând medicamente și vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii, urmându-și misiunea de a salva și îmbunătăți vieți. MSD este denumirea comercială a Merck & Co., Inc., cu sediul central în Kenilworth, N.J., U.S. Ne dovedim angajamentul față de îmbunătățirea accesului la servicii medicale prin politici, programe și parteneriate cuprinzătoare. Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea și tratarea bolilor care amenință oamenii și animalele - incluzând aici cancerul și bolile infecțioase, precum HIV și Ebola, și tot mai numeroasele zoonoze -, întrucât aspirăm să fim principala companie biofarmaceutică din lume axată pe cercetare intensivă. Pentru mai multe informații, accesați www.msd.com.

Cluburile taților, o resursă utilă pentru modernizarea curriculumului școlar în Republica Moldova

Experiențele bărbaților și băieților care participă la Cluburile taților și cele ale viitorilor tați pot deveni o resursă utilă pentru dezvoltarea unei discipline opționale în licee și instituții de educație nonformală.

La această concluzie au ajuns participanții și participantele mesei rotunde „Cluburile taților în Strășeni și Fălești: oportunități și provocări”, organizate de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova) și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeilor (UN Women Moldova).

Reprezentanți/reprezentante ai/ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC), școlilor, centrelor de creație și de tineret, precum și ai/ale organizațiilor neguvernamentale au reflectat asupra primelor experiențe acumulate la ședințele Cluburilor taților și ale viitorilor tați, au analizat cadrul normativ și metodologic de organizare Cluburilor și au identificat oportunitățile și provocările întâlnite de instituțiile care găzduiesc Cluburile, dar și de mentori în procesul de organizare a activităților.

„Prin intermediul Cluburilor taților și ale viitorilor tați, aveți oportunitatea să contribuiți la elaborarea unui suport de curs pentru ore opționale de Educație parentală în școli, atât pentru adolescenții de la treapta liceală, școli profesionale, cât și pentru cei care frecventează instituțiile de educație nonformală, inclusiv centrele de tineret. Împreună putem dezvolta domeniul educației parentale, un obiectiv specific inclus în Strategia națională de dezvoltare a educației «Moldova 2030»”, a menționat Maria Vrânceanu, consultantă principală la Direcția învățământ general a MECC.

„Este important să fim deschiși să ne schimbăm noi înșine pentru a diminua stereotipurile, să punem accent pe comunicarea asertivă, pe cunoașterea și respectul de sine. Cred că, în următorii doi ani, cel puțin adolescenții și bărbații care beneficiază de acest program își vor forma o altă viziune și vor aborda și în alte cercuri subiectele discutate în cadrul cluburilor”, a menționat Mariana Osadța, șefa Direcției Generale Educație și Cultură Fălești.

„Este un proces nou, util și interesant pentru toți cei implicați – tați, liceeni, specialiști, formatori, și noi suntem deschiși să cooperăm. Mă bucur foarte mult că raionul Strășeni participă la un asemenea proiect ce contribuie la diminuarea stereotipurilor în bază de gen și încurajează bărbații să se implice în educarea copiilor”, a adăugat Valentina Moraru, specialistă coordonatoare la Direcția Învățământ Strășeni.

„În cadrul Programului regional, Cluburi ale taților sunt deschise și în Ucraina, Azerbaidjan, Georgia, Armenia, Belarus. În Moldova am reușit să evaluăm nevoile actualilor și viitorilor tați, am consolidat o echipă de facilitatori și mentori din cele două raioane și am participat la elaborarea unui cadru normativ și altor instrumente de lucru, astfel încât acest proiect să fie unul durabil. Pe viitor ne propunem alte acțiuni prin care să combatem stereotipurile și violența în bază de gen”, a completat Violeta Terguță, coordonatoare de program din partea UNFPA Moldova.

„Cluburile taților reprezintă un proces inovator de învățare continuă pentru diminuarea stereotipurilor în bază de gen. Unul dintre obiectivele noastre este să documentăm fiecare experiență, așa încât, la final, să rezulte resurse pentru a inspira și alți profesioniști.

Persoanele implicate în proiect, psihologi, cadre didactice, lucrători de tineret, mentori, sunt atât de dedicate muncii de a se schimba din interior și de a se conecta cu nevoile, emoțiile proprii. Cu această convingere mergem către tați, așa îi putem încuraja să se conecteze cu ei înșiși și apoi cu copiii lor”, a concluzionat Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului.

În cadrul programului „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, CIDDC facilitează sesiuni online de informare, formare și mentorat pentru profesioniștii care susțin bărbații în partajarea responsabilităților casnice și parentale în mod egal cu femeile, sesiuni de informare și suport pentru actualii și viitorii tați.

Reamintim că opt cluburi pilot de susținere a bărbaților în împărțirea egală a responsabilităților casnice și a celor de familie au fost create în raioanele Strășeni și Fălești în 2020, ca parte a Programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women și UNFPA cu suportul CIDDC.

Cluburile taților înseamnă un spațiu dedicat actualilor și viitorilor tați, unde aceștia primesc sprijin și resurse pentru a se implica activ în creșterea și educarea copiilor, dar și în activitățile considerate în mod tradițional ca fiind doar pentru femei.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este în întregime responsabilitatea autorului și nu reflectă opinia Uniunii Europene.

Apel către părinți, cadre didactice, personal școlar, autorități și alți titulari de obligații de a trata bullyingul multiaspectual, prin metode centrate pe copil

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) constată că bullyingul printre copii, atât în spațiul real, cât și în cel virtual, merită o atenție sporită și intervenții clare centrate pe copil, în orice mediu s-ar afla el: familie, școală, societate. Cazul de bullying mediatizat recent în țara noastră, cu implicarea câtorva adolescente, precum și modul în care persoanele au reacționat și continuă să reacționeze față de el pe rețelele de socializare, lansând mesaje de instigare la ură și rușinare în public, arată că este nevoie stringentă de acțiuni prin care societatea să conștientizeze fenomenul, precum și de proceduri legale de prevenire și combatere a acestuia la toate nivelurile societății.

Psihologii susțin că, în bullying, atât persoana agresată, atât persoana care asistă la acest fenomen, cât și persoana care agresează sunt victime. Fiecare dintre aceste persoane merită a fi tratată ca o ființă umană cu nevoi și drepturi. Deci, acțiunile de prevenire și combatere vizează fiecare actor social.

Un studiu publicat de UNICEF în 2019 arată că aproape 87% dintre elevii claselor a 6-a – a 12-a sunt afectați de bullying. Fenomenul este frecvent în mediul școlar, acolo unde copiii interacționează și își construiesc relații.

Înșiși elevii implicați în programele CIDDC au analizat acest studiu și au identificat bullyingul ca una dintre problemele cu care copiii se confruntă cel mai des în școală și despre care majoritatea lor preferă să discute cu părinții sau prietenii, mai puțin cu profesorii.

În septembrie 2019, adolescenții și adolescentele din Consiliul Național al Elevilor din Învățământul Profesional Tehnic (CNE ÎPT) au identificat bullyingul ca una dintre principalele probleme cu care se confruntă elevii, iar ulterior au inițiat prima campanie de prevenire a fenomenului printre elevi: „Școală fără bullying”.

Susținem inițiativele colegilor din societatea civilă de a lansa și implementa programe de prevenire a bullyingului atât pentru copii, cât și pentru titularii de obligații – adulții.

Pledăm pentru o abordare bazată pe respectul demnității umane, pe respectul diversității și relații prietenoase în familie, școală, societate.

Nevoia de respect pentru demnitatea umană copiii o exprimă de multe ori și în timpul atelierelor facilitate de CIDDC.

În acest context, reiterăm apelul nostru către toți titularii de obligații – părinți, cadre didactice, personal școlar, autorități, reprezentanți din mass-media, internauți și alți adulți – să trateze bullyingul ca pe un fenomen complex de violență ce necesită strategii de intervenție pe termen lung și parteneriate la toate nivelurile.

Îi îndemnăm pe părinți să comunice cu copiii lor despre orice subiect prezintă interes pentru ei și despre relațiile lor, îndemnăm cadrele didactice să fie deschise să-și dezvolte capacitățile pentru a identifica situațiile de bullying și de a trata cu obiectivitate, în parteneriat cu părinții.

Îndemnăm școlile să-și revizuiască politicile de protecție a copilului, iar autoritățile – să dezvolte politici antibullying în instituțiile educaționale.

Este un fenomen ce poate fi prevenit prin parteneriate între toți membrii societății și prin respect pentru diversitate.

Cum să intervină adulții, cadrele didactice în situații de bullying între elevi, aflați aici.

La cine pot apela copiii în situații de bullying, aflați aici.

Vedeți ce mesaje au lansat elevii, elevele în cadrul primei lor campanii de prevenire a fenomenului: Școală fără bullying.

Despre o nouă campanie antibullying, aflați aici.

Medicii de familie din raioanele Strășeni și Fălești își dezvoltă capacitățile de promovare a egalității de șanse între femei și bărbați în procesul de îngrijire a copiilor

Peste 40 de medici de familie din raioanele Strășeni și Fălești își dezvoltă capacitățile de promovare a egalității de șanse între femei și bărbați în procesul de creștere și educare sănătoasă a copiilor, prin intermediul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței pe bază de gen”.
Programul este finanțat de Uniunea Europeană, implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova), Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeilor (UN Women Moldova) în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în raioanele Strășeni și Fălești.

În cadrul programului, medicii de familie participă la ateliere de informare și formare, astfel încât, prin acțiunile lor, să pună în valoare drepturile copilului; să susțină în mod egal drepturile femeilor și ale bărbaților; să încurajeze bărbații să fie prezenți fizic și emoțional în timpul sarcinii partenerei, la nașterea copiilor și pe perioada întregii lor copilării; să promoveze paternitatea activă; să combată orice formă de violență.

Câțiva medici de familie beneficiari ai acestui program ne-au împărtășit experiența lor.

„Observ schimbări benefice în percepțiile bărbaților. Ei încep să se implice în creșterea și educarea sănătoasă a copiilor, să fie interesați de subiecte ca depresia după naștere.
Și mă bucur să văd că unii dintre ei le însoțesc pe partenerele lor de viață și pe copiii lor la vizitele medicale. Asta înseamnă că am reușit să-i conving cât de importantă este implicarea lor.

Cred că e nevoie de o muncă în strânsă colaborare cu familia, medicul de familie, centrele comunitare de sănătate mintală și societatea în general pentru ca bărbații și femeile să se implice în mod egal în creșterea și educarea copiilor”, a spus Nadejda Diaconu.

„Încurajez atât bărbații să se implice în creșterea copiilor, cât și femeile să ofere partenerilor lor șanse egale de a fi prezenți în viața copiilor.
Observ o implicare mai mare a taților în familiile tinere. Cred că ar fi bine să se desfășoare mai multe campanii de promovare a implicării bărbaților în educarea copiilor, iar personalul medical să fie și el activ în aceste campanii”, a menționat Irina Guriuc.

De asemenea, Dorina Savoschin, pediatră, cercetătoare științifică la Institutul Mamei și Copilului, Laboratorul Științific Pediatrie, încurajează medicii de familie să promoveze implicarea bărbaților în procesul de îngrijire a copiilor atât printr-o colaborare mai strânsă cu centrele comunitare de sănătate mintală, cu pediatrii și alți specialiști; prin aplicarea ghidurilor și protocoalelor mai clare despre cum să lucreze cu tații și bărbații care îngrijesc copii; cât și prin desfășurarea atelierelor de lucru cu îngrijitorii.

„Generația actuală de mame și tați împărtășește responsabilitățile casnice și cele legate de creșterea copiilor, pune la îndoială ideile tradiționale cu privire la creșterea diferită a fetelor și a băieților și are acces la mai multe informații datorită internetului.
Aceștia sunt pași importanți către eliminarea barierelor în calea egalității de șanse pentru băieți și fete și pentru stabilirea unui comportament bazat pe respect și echitate pentru generațiile viitoare.
Totuși, în majoritatea familiilor încă există diferențe în ceea ce privește creșterea fetelor și a băieților, inclusiv accesul inegal la educație și perspectivele viitoare de angajare, care limitează dezvoltarea acestora și perpetuează inegalitatea de gen până la maturitate”, a menționat ea în cadrul unui atelier online de formare pentru specialiștii și specialistele centrelor de sănătate.

Reamintim că în cadrul programului „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței pe bază de gen” specialiștii și specialistele centrelor de sănătate din raioanele Strășeni și Fălești, pe lângă ateliere de informare și formare, au beneficiat și de echipamente medicale pentru protecția personală. Mai multe informații pot fi găsite aici.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este în întregime responsabilitatea autorului și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.

Program de formare: Participarea Copilului în Procesul Decizional - 2021

Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului/ Oficiul Avocatului Poporului în Republica Moldova (OAP) și Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) anunță continuarea, în anul 2021, a Programului de dezvoltare a capacităților adulților referitor la participarea copilului în procesul decizional.

Scopul programului este crearea unui spațiu adulților care lucrează cu și pentru copii pentru a învăța, a împărtăși și a se inspira împreună, identificând procese și metode realiste și legale, prin care se asigură că iau în considerare opinia copilului.

Obiectivele programului de formare sunt:

i). Înțelegerea dreptului şi principiului de a fi auzit al copilului;

ii). Dezvoltarea capacităților specialiștilor de a crea condiţii/ instrumente pentru ca vocea copilului să fie auzită în procesele care îl afectează;

iii). Împărtășirea bunelor practici și a provocărilor în aplicarea standardelor de participare a copilului în diferite contexte și la niveluri diferite.

Conținutul orientativ al programului de formare 2021:

  • Convenția cu privire la Drepturile Copilului: principii de bază, cluster de drepturi referitor la participare, măsuri generale de implementare a CDC;
  • Comentariul General nr. 12 (2009) al Comitetului pentru Drepturile Copilului referitor la standardele de participare adevărată și etică a copilului;
  • Cadrul normativ național de participare a copilului în procesul decizional;
  • Concepte și abordări în participarea copilului în procesul decizional și în viața de zi cu zi, bazate pe respectarea drepturilor omului/ copilului;
  • Elaborarea, actualizarea, consultarea procedurilor și instrumentelor privind modalitățile de aplicare a standardelor de participare a copilului contextualizate pentru/la specificul sistemului de educație, protecție, sănătate etc;
  • Monitorizarea și evaluarea participării copilului în procesul decizional și în viața de zi cu zi a organizaței: obiective, principii, indicatori, proces, metode și instrumente.

Participanți ai programului:

  • Angajați/specialiști, voluntari din ONG-uri locale și naționale;
  • Specialiștii Oficiului Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului;
  • Specialiștii Secretariatului CNPDC;
  • Specialiști/ angajați ai instituțiilor publice centrale și locale.

Programul se va realiza lunar, în format online, câte 4 ore pentru fiecare atelier. Primul atelier din anul 2021 este planificat pentru ultima săptămână a lunii ianuarie.

Persoanele interesate să participe la program vor expedia, până în data de 18 ianuarie 2021, un e-mail prin care exprimă interesul la una din adresele de mai jos:

Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF):
- Irina Popușoi, e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Oficiul Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului în Republica Moldova:
- Cătălin Moroi, e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC):
- Iosif Moldovanu, e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Un document important va ajuta actualii și viitorii tați să-și dezvolte competențele personale și parentale

De ce este nevoie de un spațiu de comunicare în care băieții și bărbații își pot conștientiza valorile, identitatea și își pot dezvolta competențele sociale și parentale? Răspunsurile se găsesc în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a Școlii/Clubului taților și viitorilor tați.

Documentul a fost elaborat de profesioniști și profesioniste în educație, sănătate, psihologie, drepturile copilului și educație nonformală din raioanele Strășeni și Fălești, facilitat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței pe bază de gen”.

Programul este finanțat de Uniunea Europeană, implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova), Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeilor (UN Women Moldova) în parteneriat cu CIDDC în raioanele Strășeni și Fălești, în perioada octombrie 2020 – februarie 2023.

Respectul pentru diversitate, participarea benevolă, confidențialitatea, egalitatea de gen, parentingul conștient sunt principiile de funcționare a comunităților actualilor și viitorilor tați, în document fiind reflectate și alte aspecte ce țin de drepturile și responsabilitățile membrilor și facilitatorilor, modalitatea de desfășurare a activităților clubulului, organizarea activităților în perioada pandemiei de COVID-19.

Documentul are la bază principiile prevederilor actelor normative naționale în vigoare, printre care Codul educației, Legea cu privire la drepturile copilului, Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, precum și principiile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, inclusiv Convenţia cu privire la drepturile copilului, Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW).

„Acest regulament este unul clar și detaliat. Răspunde la multe întrebări legate de activitatea cluburilor actualilor și viitorilor tați”, a menționat Maria Colac, formatoare locală în raionul Strășeni.

„Pentru că activez în sectorul tineret, apreciez faptul că documentul include și aspecte legate de educația viitorilor tați în afara școlii”, a opinat Alina Darangiu, directoare adjunctă la Centrul Raional de Tineret din Strășeni.

„Rezonez cu principiile și valorile ce stau la baza acestui regulament”, a menționat Liliana Lungu, șefă adjunctă la Direcția generală educație și cultură Fălești.

„Este important ca în fiecare grup să fie respectată diversitatea și celelalte principii și valori menționate în regulament.

În cadrul cluburilor, băieții și bărbații reflectează asupra propriilor comportamente, practici, competențe, asupra propriei identități și asupra relațiilor de gen; înțeleg paternitatea ca pe un proces conștient, își sporesc încrederea în potențialul personal, înțeleg mai bine semnele de violență față de femei și față de bărbați”, a opinat Dumitrița Dreglea, psihologă, facilitatoare la CIDDC.

„În baza regulamentului-cadru, partenerii și formatorii locali vor putea să implementeze programul în funcție de specificul lor, ținând cont de principiile, valorile și legile menționate în document.

Băieții și bărbații pot să vorbească în mod liber despre experiențele lor. Organizarea acestor comunități este un proces inovator bazat pe învățare reciprocă. Atelierele de lucru online care au fost desfășurate împreună cu actualii și viitorii tați din raioanele Strășeni și Fălești au arătat că membrii comunităților manifestă deschidere, respect și disponibilitate să împărtășească același spațiu de comunicare empatică despre propriile nevoi și valori, precum și să adreseze întrebări experților invitați în legătură cu provocările întâlnite”, a opinat Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului.

Documentul urmează a fi adaptat și aprobat, în funcție de specificul său, de fiecare instituție parteneră a programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței pe bază de gen”. După pilotarea documentului în instituțiile partenere, Regulamentul-cadru va fi revizuit și propus spre aprobare Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Subscribe to this RSS feed

Contacte

Adresa: Strada E. Coca nr. 15, Chișinău, Republica Moldova, MD-2008

Tel./Fax: (+373 22) 747813, 716598, 744600

Email  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Partener media:

Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente

Ambasadorul 2%

Sustin 2%!

Top of Page