CIDDC - Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

Ultimile știri 4

Participarea benevolă a copilului, subiect de reflecție pentru fiecare adult

Participarea benevolă a copilului este o cerință esențială pentru a asigura un proces continuu, conștient și asumat. Aplicarea acestui standard necesită din partea adultului luarea în considerare a capacităților în evoluție ale copilului, a experienței de participare, precum și a rolurilor sociale pe care le are copilul în familie, la școală și în alte contexte de viață. Despre acest subiect am reflectat cu reprezentanții și reprezentantele organizațiilor membre ale Alianței ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), la cea de-a treia sesiune online a programului de formare privind participarea copilului în procesul decizional.

Evenimentul este organizat lunar de APSCF în colaborare cu Oficiul Avocatului Poporului (OAP), Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), cu suportul Suediei prin intermediul Fundației „Save the Children”. Scopul atelierelor este de a înțelege mai bine standardele de participare adevărată și etică a copilului și, totodată, de a consolida o societate ce monitorizează, apără și promovează drepturile copilului.

La eveniment au participat circa 30 de persoane din cadrul a mai multor organizații, printre care Asociaţia Obştească Centrul International pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada” , Terres des Hommes Moldova, Oficiul Avocatului Poporului (AOP), Keystone Moldova, Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), Concordia „Proiecte Sociale”, Partnership for Every Child, Caritas Moldova, Asociația Femeia și Copilul – Protecție și Sprijin (FCPS), Misiunea Socială „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei.

Profesioniștii, profesionistele au reflectat asupra următoarelor aspecte: ce reprezintă participarea voluntară a copilului, inclusiv oferirea consimțământului informat, asigurarea echilibrului de putere dintre copii – copii și copii – adulți, refuzul sau retragerea copilului din proces la orice etapă a acestuia, implicarea copilului în moduri/ forme care sunt corespunzătoare vârstei, capacităților și intereselor acestuia, alegerea liberă și luarea deciziei de participare conștientă și asumată.

Olga Lîsenco, coordonatoare de program advocacy din cadrul Asociației „Femeia și Copilul-Protecție și Sprijin”, a menționat că o decizie benevolă a copilului înseamnă o decizie pe care copiii o iau singuri, în mod conștient, fără a fi manipulați.

„Noi, adulții, avem tendința să influențăm deciziile copilului, invocând fie vârsta prea mică, fie starea lui sănătate. Lipsa de încredere a adultului în capacitățile copilului e una dintre provocările principale. E foarte important să lucrăm la acest aspect, astfel încât, pas cu pas, să schimbăm convingerile adulților despre capacitatea de decizie a copilului și astfel să-i cunoască mai bine”, a spus ea.

Liliana Astrahan, specialistă în protecția copilului din cadrul Terre des Hommes Moldova, a subliniat că „participarea benevolă este un proces autentic de conștientizare. Copilul are dreptul să fie informat despre proces, să se retragă la orice etapă din proces și să fie asigurat că indiferent de alegerea lui, el o să fie în afara oricăror riscuri.”

Parascovia Topada, psihologă la CNPAC, a completat că „este important ca organizația să evalueze aceste riscuri înainte de a începe activitatea. De asemenea, e important să se asigure că din partea copiilor există capacitate fizică, emoțională și mintală ca să conștientizeze informația ce le este oferită. Și să se asigure că ei au libertatea să ia decizii fără a fi constrânși de riscuri asupra lor, să le dea toate asigurările că decizia lor de a participa sau de a NU participa într-un anumit proiect nu va afecta relația lor cu organizația în general, cu servicile și profesioniștii din organizație, așa încât să fie oricând liberi să aleagă”.

Regina Golovatiuc, profesoară la Liceul Teoretic „Ion Luca Caragiale” din Orhei, a opiniat că „o participare benevolă a copilului se bazează pe propriul consimțământ, unul liber exprimat. În timpul activității, copiii trebuie să se simtă liberi să exprime ceea ce simt și ce cred”.

În viziunea Elvirei Drangoi, cofacilitatoare la Consiliul Național al Elevilor din Învățământul Profesional Tehnic, la Platforma Copiilor, „copilul participă benevol atunci când simte că are valoare, că este apreciat, respectat și își poate exprima în mod liber opinia”.

„Pentru mine, totuși cea mai mare dificultate rămâne cum să adun într-un anunț destul de scurt și succint toată informația de care are nevoie copilul, așa încât, în urma informării, să ia decizia potrivită pentru el”, a spus Victoria Gribineț, psihologă, specialistă în siguranța online din cadrul Centrului „La Strada”.

Dumitru Darea, consultant în Direcția protecția copilului din cadrul OAP și cofacilitator al atelierului, a menționat că împărtășirea acestor percepții arată că participarea benevolă a copilului e un concept pe cât de simplu, pe atât de complex în esență. „Mă bucur că la atelier am avut parte de exemple foarte bune și profunde de participare benevolă a copiilor, în strânsă relație cu participarea transparentă și informativă, analizată la atelierul precedent”, a adăugat el.

„Oamenii au percepții, convingeri, practici diferite în legătură cu participarea copilului. Iată de ce APSCF a elaborat un program de formare în colaborare cu CIDDC și Oficiul Avocatului Poporului. Ne-am propus să creăm, prin intermediul acestor ateliere, un spațiu în care să reflectăm, să împărtășim și să învățăm. Împreună, pas cu pas, în fiecare lună, vom parcurge toate cele nouă standarde cu privire la participarea copilului”, a menționat Irina Popușoi, coordonatoare de proiecte la APSCF.

Iosif Moldovanu, formator al CIDDC, a subliniat că procesul de conștientizare diferă de la o persoană la alta. „Copilul vine în organizație cu experiența lui de viață, cu propriile convingeri și valori, atitudini din familie, din școală sau din alte medii în care el se dezvoltă și, în acest proces de conștientizare, toate aceste lucruri îl influențează puternic. E foarte important să acceptăm și să respectăm experiența copilului, convingerile lui, mediul lui cultural, să analizăm ce stă în spatele refuzului de a participa. Și să ne asumăm ca organizație crearea condițiilor astfel încât fiecare copil să înțeleagă procesul prin care trece și să facă o alegere conștientă”, a concluzionat el.

Reamintim că CIDDC este organizație membră a APSCF și contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru ca fiecare copil să fie recunoscut ca o ființă umană cu drepturi depline. În acest scop, dezvoltă capacitățile adulților de a respecta, proteja și asigura drepturile copilului în orice mediu: familie, școală, organizație, societate.

Read more... 

Fiecare copil, la fel ca fiecare adult, are dreptul de a spune NU. Recomandări de la Raluca Mohanu pentru părinți, cadre didactice, formatori, asistenți sociali

A accepta un refuz din partea unui copil înseamnă a înțelege dreptul lui la opinie. Acest drept este și unul dintre cele patru principii fundamentale ale Convenției cu privire la Drepturile Copilului, de care se ghidează în activitatea sa Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC). Membrii, formatorii și tinerii experți ai CIDDC au abordat subiectul și la cea de-a treia sesiune online din cadrul atelierului „Analiza tranzacțională pentru facilitarea grupurilor”, susținut de Raluca Mohanu, coach și consilier de la București.

În timpul celor trei sesiuni de formare, din aprilie până prezent, fiecare participant(ă) a parcurs un proces autoreflexiv și autentic în care a analizat gradul de deschidere față de schimbările provocate de Covid-19, propriile nevoi ca persoană, propriul stil de lucru ca formator/formatoare în activitățile cu copiii. A aflat mai multe despre jocurile psihologice și despre modul în care ele pot fi evitate, a reflectat despre importanța emoțiilor ca stimul kinestezic în relații, despre copiii de ieri, o generație cu un model de comportament submisiv, și despre copiii de azi, o generație care își revendică foarte bine nevoile.

Atelierul a generat un schimb reciproc de emoții, cunoștințe și experiențe care, analizate și valorizate, contribuie la dezvoltarea unei societăți unde fiecare copil și adult se simte protejat, ascultat, respectat, indiferent de opinia sa.

Iată câteva recomandări de la Raluca Mohanu pentru fiecare adult care interacționează cu copiii.

Este foarte important ca adulții să-i încurajeze pe copii să spună „Nu”. Astfel, îi învață pe copii să se diferențieze, să fie autentici și le oferă dreptul de a refuza. „Fă-ți patul, ia micul dejun, vorbește încet, fă-ți temele” ș.a.m.d. Părinții, educatorii, profesorii au față de copii o mulțime de cereri pe zi, cereri la care majoritatea adulților așteaptă un răspuns afirmativ.

E un lucru foarte important, și nu e ușor de făcut, ca adulții să diferențieze propriile nevoi de nevoile copiilor. În timp ce adultul are nevoie de educație, ordine, copilul, de obicei, are nevoie de joacă, haos, intimitate. Abordând problema astfel, ne este mai ușor să înțelegem faptul că atunci când cineva ne refuză nu înseamnă că ne refuză ca persoană, dar își exprimă nevoia personală.

Să diferențiem nevoile de așteptări. Făcând asta în calitate de părinți, educatori, profesori, îi învățăm pe copii să-și exprime nevoile, îi ajutăm să formuleze cereri. De exemplu, „Mi-e sete.” nu este o cerere. E doar o informație despre propria persoană. „Dă-mi, te rog, apă!” este o cerere. Este responsabilitatea unui adult să învețe copilul cum să formuleze explicit o cerere.

A spune „Nu” celuilalt înseamnă a spune „Da” propriei persoane. În orice relație am fi, e normal să refuzăm. Chiar și în cele mai bune relații, e firesc ca oamenii, din când în când, să spună „Nu”. E chiar sănătos!

Atunci când copilul îi spune părintelui că nu are chef să facă în acest moment curat în cameră, asta înseamnă că spune „Da” nevoii lui de a se juca, una care, pe moment, este mult mai importantă în opinia lui. Copiii de azi sunt o generație care își știe foarte bine nevoile, spre deosebire de generațiile anterioare, care au avut un model de comportament submisiv.

Deci, avem nevoie să ne obișnuim cu acest refuz. Important e să-i încurajăm pe copii să formuleze refuzul pe un ton calm, explicit.

Celor cărora le este greu să refuze, le recomand să spună măcar „Nu acum”, încercând să negocieze timpul. E o abilitate foarte-foarte utilă pentru a găsi un echilibru între nevoile, valorile proprii și nevoile, valorile altora. Or, atunci când spunem „Da” ca să nu supărăm pe alții, intrăm într-un joc toxic relațional și îi învățăm pe ceilalți codependența față de noi. A nu ne da voie să spunem „Nu” înseamnă a fi într-o relație submisivă, lipsită de autenticitate.

În orice relație ați fi, puneți-vă următoarele întrebări-cheie:

În ce măsură pot refuza în relații fără să mă simt vinovat(ă), fără să mă sperii că celălalt/cealaltă va pleca din relație/va deveni agresiv(ă)/se va supăra/mă va respinge?

În ce măsură pot negocia?

Cât îmi dau mie, cât dau altora, primesc de la ceilalți, cer și refuz?

Îmi dau mie suficient? E nevoie să-i dau celuilalt mai mult sau altceva? E nevoie să mă deschid să primesc mai mult? E nevoie poate să cer mai clar, mai puternic sau, din contra, am nevoie să pun niște limite și să refuz anumite lucruri, e prea mult pentru mine?

Sunt întrebări care, adaptate unui limbaj accesibil, îi pot ajuta pe copii să-și rezolve conflictele, să regleze relațiile cu colegii, frații. Deci, e un instrument foarte bun atât pentru adulți, cât și pentru copii.

Mai multe informații, găsiți pe site-ul Ralucăi Mohanu.

Atelierul s-a desfășurat datorită susținerii din partea OAK Foundation și Workshop for Civic Initiatives Foundation.

Text, fotografie de Tatiana Corcebaș-Onica

Galerie foto:

Read more... 

„Școală fără bullying”, o campanie online creată de către elevi pentru elevi

Elevii sunt deciși să contribuie la dezvoltarea unei școli unde fiecare coleg de-al lor să fie respectat și acceptat așa cum este. Subiectul a fost abordat de către membrii Consiliului Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic, întruniți la cea de-a doua sesiune online a celui de-al patrulea atelier al CNE ÎPT. În cadrul sesiunii, adolescenții au prezentat produsele media ale primei lor campanii online, „Școală fără bullying”. Acțiunea este inițiată de CNE ÎPT, susținută de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), Fundația Liechtenstein Development Service (LED), Asociația „Educație pentru Dezvoltare” (AED), Școala Profesională nr. 5 din Chișinău, facilitată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și ghidată de psihologul Sergiu Toma.

Fiecare elev a avut ocazia să împărtășească ce simte și ce crede despre fotografiile și mesajele campaniei, ce ar îmbunătăți la ele, cum le-ar promova mai departe printre semenii săi și ce riscuri trebuie să ia în considerare în tot acest proces complex.

„Mulți, atât elevi, cât și profesori, nu știu ce înseamnă cuvântul bullying. Prin intermediul acestei campanii, avem ocazia să explicăm fenomenul pe înțelesul fiecăruia”, a menționat Roman Duminică, elev la Școala Profesională nr. 1 din Bălți.

„Oricât de diferite au fost opiniile noastre în timpul discuției, totuși am ajuns la o concluzie comună: Bullyingul trebuie oprit, iar scopul nostru este să-i facem pe cât mai mulți oameni să înțeleagă asta”, a spus Tatiana Gîrneț, elevă la Școala Profesională nr. 2 din Cahul.

„Aceste imagini m-au făcut să înțeleg că e foarte important să fiu mai atentă la ce se întâmplă în jurul meu și să mă implic în anumite situații, chiar dacă ele pe mine aparent nu mă privesc”, a adăugat Maria-Magdalena Doina, elevă la Școala Profesională nr. 3 din Bălți.

„Datorită acestei campanii, i-am cunoscut mai bine pe membrii CNE ÎPT. Am surprins în fotografii diverse situații de bullying, pe care elevi de la Școala Profesională nr. 5 din Chișinău și câțiva membri ai CNE ÎPT le-au jucat, fără ca acestea să fie regizate. Din sute de imagini, le-am ales pe cele mai reprezentative. A fost o experiență autentică”, a spus Gheorghe Galbura, elev la Colegiul Național de Comerț al ASEM, membru al comunității Platforma Copiilor.

Potrivit lui Sergiu Toma, psiholog, campania online „Școală fără bullying” este o premieră pentru țara noastră. „Campanii de acest gen ale tinerilor nu s-au mai făcut în Republica Moldova, mai ales în situații de pandemie. Oameni reali au luat parte la situații autentice de bullying. Imaginile exprimă și tristețe, și frică, și agresiune, și curiozitate, și multe alte emoții. Dar a fost un joc în care fiecare participant a fost informat despre rolul său și care a fost desfășurat numai cu acordul fiecăruia. Or, în procesele de acest gen, participanții trebuie protejați de riscuri”, a opinat el.

Silviu Gîncu, șeful Direcției învățământ profesional tehnic a MECC, prezent la eveniment, le-a mulțumit elevilor pentru perseverența de a continua campania. De asemenea, el și-a exprimat disponibilitatea de a le răspunde la întrebări, în caz că întâmpină anumite dificultăți în procesul educațional la distanță. „Este important să ne conectăm, mai ales în această perioadă, când, pe alocuri, se constată o lipsă de comunicare. Numai comunicând, putem să vedem când e cazul să intervenim pentru a îmbunătăți procesele din sistem, inclusiv pentru a preveni și a stopa cazurile de bullying”, a subliniat el.

„Membrii CNE ÎPT au un angajament civic puternic și de durată. Ei au inițiat această campanie, iar Gheorghe, de la Platforma Copiilor, a surprins procesul prin fotografie. Imaginile și mesajele elaborate de tineri sunt rezultatul unei munci îndelungate, desfășurate în mai multe sesiuni offline și online de la finele anului 2019 până în prezent. Scopul lor este să provoace discuții pe tema bullyingului, să sensibilizeze elevii pe această temă, să mobilizeze participarea cadrelor didactice la prevenirea fenomenului. Prevenirea bullyingului este un proces de durată și CIDDC, în colaborare cu partenerii săi, va continua să acorde elevilor și profesorilor suport pe parcursul întregului proces”, a menționat Iosif Moldovanu, facilitator în cadrul CIDDC.

Amintim că membrii CNE ÎPT au lansat, la 18 februarie 2020, prima lor campanie de prevenire a bullyingului în instituțiile de învățământ, după mai multe discuții cu elevi, profesori și psihologi din școli profesionale, colegii, centre de excelență. Ei au ajuns la concluzia că fenomenul poate fi diminuat dacă adolescenții și adulții ar fi mai bine informați despre acest subiect.

CIDDC este o organizaţie nonguvernamentală care activează în Republica Moldova de peste 20 de ani și susține copiii să-și facă vocea auzită și să influențeze deciziile adulților (părinți, profesori, autorități). Totodată, CIDDC informează şi instruiește adulții să înțeleagă ce nevoi are copilul și ce responsabilități au ei în legătură cu realizarea acestora în familie, la școală sau în orice alt mediu.

Galerie foto:

Read more... 

#ÎnvățămAcasă în siguranță emoțională. Recomandările psihologului Sergiu Toma pentru cadrele didactice

Copiii sunt departe de școală, colegi, profesori pentru că #StauAcasă și clasa, pentru o anumită perioadă, este înlocuită de casa în care ei se află împreună cu alți membri ai familiei. Orele de la școală nu pot fi înlocuite în totalitate cu temele individuale făcute acasă. Treptat, bucuria unor copii este înlocuită de emoții precum confuzia, oboseala, plictiseala, poate chiar tristețea că nu-și pot vedea colegii, prietenii și nu-și pot face activitățile preferate la școală.

Astfel, apare întrebarea: cum ar putea profesorii să contribuie la siguranța emoțională a copiilor? Iată ce recomandă psihologul Sergiu Toma.

Păstrați o rutină clară și previzibilă. Este extrem de important ca atât orarul lecțiilor să fie știut și respectat, cât și volumul sarcinilor, intervalul de timp în care le transmiteți, termenul-limită, perioada și modul în care vor fi evaluate. Orientați-vă atenția spre sarcini importante – în condiții de casă, motivația și voința pot fi mai scăzute decât la școală.

Potriviți sarcinile cu orele obișnuite. Încurajați copiii să realizeze sarcinile în orele care de obicei sunt dedicate învățării la școală.

Puneți accent pe sarcini interesante care le stârnesc curiozitatea și îi motivează să exploreze în mod indepedent. Izolarea e mai ușoară când rămânem curioși și încurajați.

Nu oferiți prea multe sarcini – dozați și verificați periodic dacă elevii se descurcă în ritmul propus. Fiecare, în condiții noi, are nevoie să se adapteze treptat și să fie încurajat pentru efortul făcut mai mult decât pentru rezultatul obținut.

Încurajați elevii să povestească despre cum se simt ei, cum se descurcă în condiții de casă sau poate chiar adaptați sarcinile specifice în așa fel încât să încurajeze relatarea despre situația și emoțiile pe care le trăiesc. Le puteți propune să țină zilnic un jurnal, să-și exprime stările interioare prin desen, poezie sau prin orice altă formă.

Încurajați-i să lucreze în grupuri mici la distanță. E important ca ei să continue să comunice unii cu alții, la telefon sau online, despre teme și despre viața de zi cu zi. Oferiți-le posibilitatea să-și povestească gândurile și emoțiile altor colegi.

Orele de muzică, educație fizică sunt extrem de importante în această perioadă, deoarece pot fi metode bune pentru a reduce emoțiile de neliniște și frică. Încurajați-i să asculte muzică, să danseze, să facă exerciții fizice și chiar să joace jocuri online.

Comunicați cu părinții. Rămâneți izolați fizic, dar conectați social. Împărtășindu-vă ideile, emoțiile, contribuiți la bunăstarea psihică a tuturor celor implicați în procesul educațional. #ÎnvățămAcasă în siguranță emoțională.

Video:

Read more... 

Contacte

Adresa: Strada E. Coca nr. 15, Chișinău, Republica Moldova, MD-2008

Tel./Fax: (+373 22) 747813, 716598, 744600

Email  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Partener media:

Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente

Ambasadorul 2%

Sustin 2%!

Top of Page