Ultimile știri 1

Chiar dacă îl trimitem pe copil în fiecare zi la școală, aceasta nu este suficient pentru ca el să-și dezvolte abilitățile pentru viața de adult, să devină responsabil, tolerant și să se poată integra în societate. Implicarea părinților în viața școlară a copilului are un impact semnificativ asupra performanței și vieții lui. Datele cercetărilor arată că implicarea părinților îl ajută pe copil să se adapteze la mediul școlar, să absenteze mai rar, să obțină o performanță școlară mai bună, să conștientizeze mai ușor importanța educației.

Cercetările din domeniu demonstrează că învățarea are loc mai ușor atunci când familia este implicată și susține copilul în acest proces. În schimb, mai puțin contează venitul părinților, nivelul educațional sau background-ul cultural. Atunci când părinții se implică activ în educația copilului lor, mesajul înțeles de copil este: mama și tata sunt interesați de mine, de activitățile mele, iar școala este importantă.

Cum vă puteți implica în viața școlară a copilului?

Discutați cu învățătoarea despre cum și când este nevoie de ajutorul dvs. Țineți cont de interesele și experiența proprie. De exemplu, puteți să citiți copiilor, să-i însoțiți în excursii, să le vorbiți despre carieră sau experiența profesională proprie etc.

Toate aceste activități vă vor ajuta să comunicați mai des cu personalul școlii și cu ceilalți părinți. Veți cunoaște care sunt activitățile zilnice ale copilului, în ce climat el studiază și, în general, cum funcționează lucrurile în școala dvs.

"Educația copilului nu este prerogativa exclusivă a școlii sau a familiei. Părinții trebuie să înțeleagă că rolul lor nu se limitează în a trimite copilul la școală. Pe de altă parte, școala are obligația să implice părinții în procesul educațional și să-i susțină pentru a dezvolta potențialul copiilor. Mesajele transmise de părinți și școală copiilor trebuie să fie coerente, altfel riscăm să debusolăm copiii și să-i descurajăm să aibă încredere în adulții de referință", spune Cezar Gavriliuc, președintele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

În toate școlile din țară vor fi create consilii de administrație

Noul Cod al Educației prevede că în fiecare instituție de învățământ va fi creat un consiliu de administrație din care fac parte și părinții. Aceste structuri iau decizii ce țin de activitatea școlii: gestionează mijloacele financiare, evaluează curriculum, participă la desemnarea directorului, la evaluarea lui și a cadrelor didactice, etc.

Din componența consiliului de administrație, care reprezintă principala punte de comunicare dintre școală și comunitate, vor face parte, directorul instituției de învățământ, un director-adjunct, 2 profesori, un reprezentant al administrației publice locale, 3 părinți și un elev. Președinte al consiliului de administrație trebuie să fie o altă persoană decât directorul sau directorul-adjunct, fiind astfel realizat un echilibru între reprezentanții școlii și beneficiarii procesului educațional.

"Administrația școlii și profesorii trebuie să înțeleagă că educația copilului nu poate fi făcută fără participarea familiei acestuia, dar și a altor actori. Pentru ca această participare să fie cu adevărat benefică și nu una formală, părinții trebuie să aibă un cuvânt de spus și în ceea ce privește alcătuirea și administrarea bugetului școlii, și cu referire la calitatea predării sau condițiile în care se desfășoară procesul educativ. Părinții se vor implica cu adevărat în viața școlii atunci când vor vedea că opinia lor chiar contează", adaugă Cezar Gavriliuc.

5 mai, 2015 – „Avem sisteme de protecție a copilului, dar ele nu funcționează”, constată copiii care au monitorizat respectarea Dreptului Copilului la Protecție față de Violență, Abuz și Neglijare.

„Autoritățile și persoanele responsabile nu reușesc sau nu sunt competente în a proteja copiii de violență”. „Avem nevoie de instruire pentru toate persoanele care se ocupă de educația copiilor și interacționează zilnic cu ei”. „Violența poate fi întâlnită practic în toate mediile, cel mai mult însă la școală și în familie”. Sunt unele din constatările pe care le-au făcut membrii Grupului de Reflecție în procesul de compilare a raportului privind respectarea drepturilor copilului ce urmează a fi prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului.

„Copiii din țara noastră se confruntă deseori la școală, acasă și în societate, în general, cu situații de violență. Asistenții sociali și polițiștii nu reușesc să facă față, iar profesorii nu se întreabă de ce unii copii nu vin cu săptămânile la școală sau de ce se comportă straniu. Copiii încep să înțeleagă de la vârste mici ce e violența și ce e iubirea. Ei sunt loviți și îmbrățișați de aceleași brațe”, afirmă Maria Harcenco din Anenii Noi, prezentă la atelierul din 1-3 mai desfășurat la Chișinău.

Membrii Grupului de Reflecția și-au început activitatea în luna iulie 2014, fiind susținuți de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului. Timp de 10 luni copiii au efectuat un studiu pentru a identifica problemele cu care se confruntă copiii din Moldova, au elaborat constatări și recomandări privind respectarea și încălcarea Drepturilor la Educație, la Protecție față de Violență, Abuz și Neglijare și la Sănătate.

Grupul format din 35 de adolescenţi din 12 raioane şi municipii, cu vârste cuprinse între 12-18 ani, inclusiv copii cu necesităţi speciale şi de etnie romă, are sarcina de a compila și completa informaţiile din rapoartele de monitorizare ale altor grupuri de copii, elaborate din anul 2012 până în prezent.

Raportul copiilor va fi prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului alături de raportul societății civile și al Guvernului care și-a asumat obligația de a raporta o dată la 5 ani cum se respectă drepturile copilului în țară.

Pentru mai multe detalii:
Irina Gușanu, Comunicator CIDDC
Tel: 068 499746; Web: www.childrights.md

Peste 30 de elevi, membri ai Consiliului Național al Elevilor din învățămîntul profesional tehnic (CNE ÎP), se întrunesc într-o nouă ședință de lucru în perioada 23-25 aprilie, la Bălți.

În cadrul ședinței, care este ultima pentru actuala componență a CNE ÎP, elevii vor vizita cîteva școli profesionale și colegii din municipiul Bălți, pentru a consulta opinia colegilor privind calitatea procesului educațional. Totodată, participanții, vor face o evaluare a activității consiliului pentru perioada 2014-2015. Una dintre sesiunile ședinței este rezervată pentru discuția cu Ministrul Educației, Maia Sandu. Discuțiile se vor axa pe rezultatele consultărilor cu elevii din alte instituții și experiența pe care au avut-o în calitate de membri ai CNE.

CNE ÎP a fost creat la începutul anului curent de studii de Ministerul Educației, în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și Fundația LED. Scopul consiliului este  asigurarea dreptului la opinie și libera exprimare a elevilor din colegii și școli profesionale și de meserii. Astfel, Ministerul Educației are posibilitatea să obțină informații din prima sursă despre problemele cu care se confruntă elevii și sistemul educațional în general. În același timp, CNE ÎP constituie o platformă prin care elevii pot să-și facă vocea auzită referitor la toate aspectele vieții școlare, dar și un mecanism prin care conducerea ministerului consultă opinia lor în elaborarea politicilor educaționale.

Violența este atât de răspândită încât, de cele mai multe ori nu este percepută ca abuz, iar cei afectați nu pot să o raporteze. Deşi în Republica Moldova violența asupra copiilor este pedepsită prin lege, datele studiului publicat de UNICEF în 2014 arată că 3 din 4 copii cu vârsta cuprinsă între 2-14 ani sunt supuşi unor forme de pedeapsă violentă, iar 2 din 3 părinți nu reacționează când un alt părinte pălmuiește copilul. 

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului își exprimă îngrijorarea în legătură cu gravitatea fenomenului de violență și îndeamnă părinții și profesioniștii ce lucrează cu copiii să utilizeze și promoveze practici nonviolente de comunicare și educare. Totodată, încurajează întreaga societate să raporteze orice caz suspect de abuz asupra copilului.

În Republica Moldova, orice persoană care știe sau bănuiește că un copil este abuzat / neglijat are obligația să raporteze autorităților responsabile de protecția copilului.

Un caz de abuz asupra copilului poate fi raportat direct/prin telefon/prin scrisoare asistentului social comunitar, primarului, educatorului, profesorului sau directorului școlii/grădiniței, polițistului sau specialiștilor din cadrul Direcției de Asistență Socială / Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului.

Organizația Mondială a Sănătății a definit abuzul ca formă de maltratare fizică şi/sau psihică, abuz sexual, neglijare, tratare neglijentă sau exploatare în scopuri comerciale sau orice alt tip de exploatare care poate cauza daune efective sau potențiale pentru sănătatea, supraviețuirea, dezvoltarea sau demnitatea copilului în contextul unei relații de responsabilitate, încredere sau autoritate.

Date statistice

Date din ultimul studiu MICS (studiu internațional dezvoltat de UNICEF pentru a monitoriza situația familiilor și copiilor), publicat în primăvara lui 2014, arată că în Republica Moldova 76% din copiii cu vârsta de 2-14 ani au fost supuși disciplinei violente, dintre care 48% pedepsei fizice, iar 69% agresiunii psihologice. Prin comparație, doar 15% din părinți și îngrijitori consideră că pedeapsa fizică este necesară pentru a educa un copil.

Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Educației, pe parcursul anului de învățământ 2013-2014 au fost identificate și raportate de către școală 12 614 de cazuri de violență asupra copiilor.