Ultimile știri 4

Duration of Assignment:
8 working days in the period 24 October – 15 November 2021

1. BACKGROUND

The Child Rights Information Center (CRIC) is a non-governmental organization set up in 1999. CRIC’s vision is a society with more care, understanding and respect for the human beings. CRIC’s mission is to inspire adults to listen to the voice of every child and to work with children, families, authorities, public services and civil society in order to develop and apply solutions based on child rights.

CRIC interventions are based on the UN Convention on the Rights of the Child (CRC). We permanently monitor state efforts to implement its obligations under the CRC.

CRIC is a strategic partner of Save the Children International office in Kosova/o, which is implementing a project of Swedish International Development Cooperation Agency (SIDA). Sida has a strong commitment to support the capacity strengthening of local civil society organizations. Part of Save the Children’s key requirements is to indicate a clear plan on how a certain percentage of the grant will be used for capacity strengthening.

For the purpose of measuring progress within Save the Children Sweden (SCS) OCD support, each selected partner organisation had to undergo an Organisational Capacity Assessment (OCA) at the beginning of the funding period (2017). The OCA served as a baseline and had to be followed up yearly. The OCA workshop had to be conducted at the beginning of the process and at the end of the funding process and aims to involve the entire organisation in a reflective exercise on organisational development.

As a part of the phase out, end-line learning and final reporting on the Sida CSO programme, CRIC will undergo an end-line OCA to capture quantitative and qualitative data on the OCD process through the programme period, and enable/allow SCI CO to report on results as well as collect learnings for future programming.

CRIC will reassess its previous OCA to create an end-line for the OCD process within the CSO programme 2017-2021. In the end, CRIC’s existing OCD plan will be revised based on the new OCA as part of the phase out period and beyond, in line with CRIC’s own strategic plan, independent of future funding from Sida.

The OCA is based on the idea that it is possible to obtain an overall picture of an organization’s capacity and development profile by making systematic reviews and assessments of three basic aspects that are analyzed with the aid of eight variables.

The eight variables, here called ‘Areas of Capacity’ are;

To Be:

1. Governance and Structure

2. Culture and Inclusion

3. Management, HR and Staff

To Do :

5. Implementation and Quality

6. Participation

To Relate:

7. Networking and Communication

8. Influence and Legitimacy

2. OBJECTIVE AND SCOPE

An Organisational Capacity Assessment (OCA) is a process that seeks to assess the capacity of any organisation across a broad range of topics. The overall objective of the consultancy is to:

a) Conduct an Organizational Capacity Assessment by facilitating a participatory 3 day online workshop using the methodology outlined in the SCS tool for OCA. The workshop aims to capture quantitative and qualitative data on the OCD process through the programme period and identify areas for organizational improvement in order to achieve sustainable results.

b) Ensure thorough documentation throughout the workshop and produce a report summarizing the outcomes.

c) Assist CRIC with developing a four-year OCD plan to address the identified areas of improvements identified in the workshop.

It should be emphasized in the introduction of participatory workshops that different opinions are encouraged and the facilitator's role is to lead the discussion and ensure that the outcome reflects the reality in the best way. Discussion and scoring on each of the criteria allows the organization to determine gaps and make recommendations for building the required capacity.

3. METHODOLOGY OF THE ORGANISATIONAL CAPACITY ASSESSMENT

The OCA and its workshop should be used as a first step in the process of organisational development and should involve many diverse representatives of the organisation through a participatory workshop consisting of a questionnaire and data entry sheet. The workshop aims to look at the overall situation at the time of assessment through the opinion of various groups within the organization and identify current situation within various aspects and identify areas of improvements. The workshop consists of an introduction, division of four pre-decided groups that answers a large set of questions within the group and a plenary that brings all groups and their answers together and where the facilitator leads a discussion with all groups to find a consensus on the current state of each question and area. Current situation and areas of improvements are identified and documented during the plenum.

4. ROLES AND RESPONSIBILITIES

4.1 Facilitator:
The facilitator will be responsible for:

• Become familiar with the OCA Tool.

· Lead the participatory online workshop with CRIC staff and partners. The workshop will last three days and will be facilitated in Romanian language.

· Complete in detail the OCA Tool (except for the finance/grants part)

· Providing the Capacity Needs assessment report.

· In coordination with CRIC identify the priority areas for organizational development for the next 4 years and complete the OCD Framework

· Deliver documents and other deliverables on a timely manner

· Workshop material (OCA Tool and Manual), will be provided by CRIC.

4.2 CRIC

CRIC will have the responsibility for the overall management of the facilitator and this will include the following:

· Provide the Save the Children OCA Tool and manual to the facilitator for the workshop purposes

· Reviewing and approving the proposed methodology

· Organize the online workshop

· Ensuring that CRIC staff will take part in the workshop

· Supporting facilitator to invite the staff and/or members

· Monitoring the delivery of milestones

· Reviewing and approving the OCD Framework template and final Capacity Needs Assessment Report.

· The finance/grants part of the OCA tool will be prepared by Save the Children

· Ensure completion of the OCD Framework detailing the OCD work for the next coming years.

5. KEY DELIVERABLES

· Maintain neutral and professional approach during the review process and during the overall workshop of the assessment.

· Facilitation and thorough documentation of participatory online workshop.

· Draft comprehensive validated report which includes findings of the OCA and recommendations for the continued development of organisational capacity.

· OCA Tool to be completed in English

· Final report submitted

· Preparation of OCD Framework (in English) together with CRIC.

6. DURATION AND TIMEFRAME

The contract of the assignment should be for 8 working days in the period 24 October – 15 November 2021.

Familiarization with OCA tool and initial meetings: 2 days

Facilitation of OCA participatory online workshop: 3 days

Report writing: 2 days

Feedback meeting and OCD Framework development with CRIC: 1 day

7. QUALIFICATIONS AND COMPETENCIES OF CONSULTANT

· Advanced degree in economics, development studies, social sciences or related discipline

· A minimum of ten (10) years experience in conducting organizational capacity needs assessments, experience with self-assessment processes will be an advantage;

· At least 5 years of experience working in organizational development within civil society

· Excellent analytical, oral and written communication skills in English.

· Experience in monitoring, evaluation and reporting.

· Strong facilitation skills and ability to lead a plenary and document simultaneous

· Strong interpersonal skills and the ability to communicate and work well with diverse people.

8. APPLICATION PROCEDURE

Applications must be sent in English and entail the following:

· Expression of Interest and availability;

· CV should be presented;

· Two references from similar assignments; and copies of the reports they prepared (if applicable)

· Expected remuneration, in the form of gross fee per day

Application should be clearly marked “Expression of Interest for Needs Assessment Organizational Capacity Development” and submitted as electronic copies before October 21,17.00 hours local time to: Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра. .

Contact person – Vasile Coroi, 060931284.

Only short-listed candidates will be contacted.

Proiect comun România – Republica Moldova pentru sprijinirea mamelor adolescente din comunități defavorizate

• În Republica Moldova, 6 din 100 de copii sunt născuți de mame adolescente.

• 8 din 10 adolescente care au devenit mame în 2020 în Republica Moldova provin din mediul rural.

• Ratele mortalității infantile din România sunt excesive raportat la alte țări europene, iar maternitatea la vârste precoce este în ambele țări un fenomen demografic ce nu poate fi neglijat.

• Vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor minore din zonele rurale defavorizate din România este mai mică de 16 ani. Sunt mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil.

Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale devaforizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea copil. Sunt tinere mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil. În condițiile în care sarcinile timpurii pot avea consecințe majore asupra sănătății mamelor adolescente și a copiilor lor, ancheta sociologică realizată de Salvați Copiii relevă că 2 din 5 gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din România nu au efectuat analizele recomandate în sarcină din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare. În ceea ce privește tatăl copiilor gravidelor sau mamelor minore, vârsta medie se situează la 20.4 ani. Mai mult, datele cercetării comunitare realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor - 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități - afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.

Analiza situației mamelor adolescente din zone rurale defavorizate din România, realizată sub forma unei anchete sociologice, derulată în perioada iulie-august 2021, în 46 de comunități rurale din România, relevă deficiențe cronice și alarmante din perspectiva serviciilor de sănătate destinate mamelor precoce și punctează aspecte sociale defavorabile relevante în acest context. Datele au fost făcute publice în 29 septembrie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Senatul României. Evenimentul a marcat lansarea proiectului transfrontalier “ Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova ”, proiect ce beneficiază de un grant MSD for Mothers și MSD România în valoare totală de 1.400.000 USD. În Republica Moldova proiectul este derulat în parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului și Asociația Sănătate pentru Tineri din Chișinău.

Analiza a fost realizată pe un eșantion de 640 de gravide și mame adolescente din 46 de comunități rurale din 16 județe din România. În aceste comunități defavorizate Organizația Salvați Copiii, cu ajutorul experților locali, desfășoară intervenții integrate în vederea creșterii accesului gravidelor, mamelor și copiilor sub 5 ani la servicii medicale, educaționale și sociale adaptate nevoilor lor.

Analiza relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale pentru România. Astfel:

• 39% dintre mamele și gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate ce au făcut parte din eșantionul cercetării au afirmat că nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și/sau a resurselor financiare necesare;

• 87% dintre gravidele și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din țara România nu au utilizat nicio metodă contraceptivă;

• 16.3 ani este vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România. Cele cu mai mult de un copil au în medie 18.1 ani la nașterea celui de-al doilea copil, 19.5 ani la al treilea, 20.9 ani la al patrulea și 22.9 ani la cel de-al cincilea copil;

• 20.4 ani au în medie tații copiilor acestor gravide sau mame minore din zonele rurale din România;

• 72% dintre fetele și femeile intervievate afirmă că locuiesc într-o cameră sau cel mult două, împreună cu alte persoane din familie, fapt ce indică precaritatea condițiilor în care trăiesc ele și copiii lor;

• 55% dintre mamele și gravidele adolescente apreciază că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar;

• 74% dintre ele afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului;

• iar 58% dintre respondente apreciază că perioada de pandemie a afectat negativ șansele adulților din familia lor de a lucra (în munci ocazionale sau cu ziua), în comparație cu luna februarie a anului 2020.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a explicat că „Pandemia de COVID-19 a îngreunat accesul la educație și la servicii medicale și a crescut astfel riscul maternal. Cauzele acestui fenomen sunt variate şi adesea asociate. Cel mai adesea este vorba de distanța mare faţӑ de cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii”.

PROGRAM TRANSRONTALIER ROMÂNIA – REPUBLICA MOLDOVA, PENTRU ASIGURAREA ACCESULUI LA SERVICII MEDICALE PENTRU GRAVIDELE ȘI MAMELE MINORE

Organizația Salvați Copiii este implicată activ în domeniul sănătății copiilor din România și contribuie la asigurarea dreptului la viață al copiilor prin intermediul a cinci direcții de intervenție: dotarea maternităților și secțiilor de pediatrie și nou-născuți cu echipamente medicale performante, dezvoltarea rețelelor specializate de suport pentru mame și copii la nivelul comunităților rurale, cursuri de specializare pentru echipele medicale, educație pentru sănătate și cercetări/dezbateri cu specialiști.

Până în prezent, Salvați Copiii România a lucrat în 60 de comunități rurale defavorizate, cu 56.000 de mame, gravide și copii până în 5 ani.

Din 2021, Salvați Copiii România a extins modelul de intervenție integrată și în Republica Moldova, unde, în colaborare cu Asociaţia „Sănătate pentru Tineri” și Centrul de informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Chișinău , cu sprijinul MSD România, 6.300 de gravide și mame adolescente beneficiază de servicii socio-medicale și educaționale.

„Suntem recunoscători că acest proiect derulat în parteneriat cu Salvați Copiii România și CIDDC vine să susțină și să fortifice sectorul de sănătate în Republica Moldova, în special prin intermediul rețelei de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor, prin colaborare cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N.Testemițanu”, cu serviciile sociale și cu Autoritățile publice locale. Acest proiect va răspunde nevoilor specifice de asistență integrată medico-psiho-socială a mamelor adolescente în perioada de până și după naștere. Asociația Sănătate pentru Tineri va fi responsabilă în cadrul acestui proiect de implementarea acestei componente și a efectuat o analiză situațională, în baza căreia se va elabora un document de reglementare a conduitei integrate medico-psiho-socială a sarcinii și perioadei post-natale la adolescente, vor fi organizate instruiri și supervizări pentru lucrătorii medicali și sociali în conformitate cu acest document. De asemenea, va fi elaborat și implementat un program de educație antenatală pentru adolescentele însărcinate. Împreună cu partenerii noștri de la CIDDC vom urmări să facilităm colaborarea între sectorul de sănătate și de învățământ în vederea prevenirii sarcinii în rândul adolescenților din Republica Moldova.”, a adaugat Dr. Galina Leșco, Președinte Asociaţia „Sănătate pentru Tineri”.

Acest demers este esențial, în condițiile în care este cunoscut, pe de-o parte, faptul că graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai mari (tensiune arterială mare, anemie, naștere prematură, greutate mică la naștere a bebelușului, depresie post-partum, etc.), iar, pe de altă parte, maternitatea prematură expune aceste tinere mame la riscul de abandon școlar, de a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgenerațional. În timp ce îngrijirile prenatale de calitate sunt cu atât mai importate la mamele tinere, perioada pandemiei, care a impus restricții sociale și a generat implicit acces limitat la servicii medicale, a expus acest grup deja vulnerabil unor riscuri suplimentare legate de sănatate și acces la resurse.

„În cadrul proiectului avem drept obiectiv prevenirea sarcinii în adolescență în 15 raioane prin intermediul educației formale. Intervenția CIDDC se bazează pe constatările și recomandările adolescenților ce au cercetat modul în care are loc educația sexuală în școlile din Republica Moldova. Ca punct de intrare am ales cadrele didactice de Dezvoltare personală, o disciplină obligatorie introdusă în curricula școlară în anul 2018. Cu toate eforturile Ministerului Educației și Cercetării și ale furnizorilor de formare inițială și continuă, inclusiv ale ONG-urilor de specialitate, o parte dintre cadrele didactice nu au încă capacitățile necesare aplicării corespunzătoare la clasă a acestui curriculum, în special pe partea ce ține de educația privind sănătatea sexuală și reproductivă. Din cercetarea adolescenților reiese că mulți dintre profesori își înțeleg rolul lor important în acest proces și sunt gata să și-l asume, însă menționează că nu au pregătire profesională suficientă – nu dețin informații și/sau nu știu cum să adapteze informațiile la vârsta copiilor. Profesorii își doresc suport didactic, iar copiii își doresc discuții deschise cu adulți informați, ceea ce, actualmente, se întâmplă în puține cazuri ”, a adăugat Dl. Vasile Coroi, Director Executiv, CIDDC – Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului.

Implementat ca parte a iniţiativei globale MSD for Mothers, programul transfrontalier pentru asigurarea accesului la servicii medicale pentru gravidele și mamele minore din zone rurale defavorizate se desfășoară pe o perioadă de 3 ani (2021-2024) în cele două țări vecine.

Proiectul ținteşte un număr de circa 6.300 de beneficiari (adolescentele însărcinate sau cu risc de sarcini nedorite, mame minore și copii cu vârsta de până la 5 ani) din 61 de comunități rurale defavorizate din cele două țări, cu cele mai mari incidențe ale sarcinilor la adolescente.

Printre obiectivele intervenției se numără:

• îmbunătățirea stării de sănătate a 1.800 de adolescente (1.500 în România și 300 în Republica Moldova) în timpul sarcinii și reducerea cazurilor de mortalitate infantilă.

• reducerea numărului de sarcini nedorite, prin consiliere și educație pentru 4.500 de adolescente din zone rurale defavorizate (3.500 în România și 1.000 în Republica Moldova).

• crearea de parteneriate cu instituțiile relevante la nivel local și național pentru găsirea de soluții în vederea asigurării accesului la servicii socio-medicale de calitate pentru gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate și prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor.

Proiectul este implementat în 16 județe din România - Argeș, Brașov, Botoșani, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Timiș, Vaslui, Dâmbovița și Tulcea, în46 de comunități șitoate comunitățile rurale din 15 unități teritoriale din Republica Moldova: Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Comrat, Drochia, Glodeni, Hîncești, Orhei, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Municipiul Chișinău.

CONTEXT

• În Republica Moldova, 27 la mie dintre adolescentele cu vârsta între 15-19 ani au devenit mame în 2020, iar 6 din 100 de copii născuți provin de la mame adolescente.
• 8 din 10 adolescente care au devenit mame în 2020 în Republica Moldova provin din mediul rural (Biroul Național de Statistică).
• În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primul loc în UE27 în ceea ce privește rata mortalității la copiii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2019 (5,8/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.
• Dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, România contribuie cu aproape un sfert dintre mamele sub 18 ani (23%) din toată Uniunea Europeană.
• Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% dintre localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la automedicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.

Pentru mai multe informații, persoana de contact: Silvia Burcea, manager de proiect, e-mail: Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра. , sau tel: 0740 590 726.

Despre Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) este o organizație neguvernamentală înființată în 1999. Încă de la înființare, CIDDC a avut intervenții legate de prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual și dezvoltarea abilităților de viață ale tinerilor, inclusiv a celor referitoare la drepturile la sănătate sexuală și reproductivă. Multe intervenții s-au concentrat în primii ani de existență pe prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) și HIV/SIDA (campanii de sensibilizare, instruire, distribuția contraceptivelor). Majoritatea intervențiilor au avut loc în cadrul sistemului educațional și al centrelor de tineret. Cea mai mare realizare a noastră a fost dezvoltarea în 2005 a unui curs școlar numit Deprinderi de viață, care oferea educație sexuală și reproductivă, pe care Ministerul Educației l-a introdus în programele școlare obligatorii, curs retras la scurt timp. În 2018, CIDDC, împreună cu alte ONG-uri și experți, a reușit să introducă parțial educația sexuală în programa școlară obligatorie a disciplinei școlare Dezvoltare personală. În perioada iulie 2020 – iunie 2021, CIDDC a desfășurat un studiu participativ cuprinzător (cu participarea tinerilor în toate fazele, atât băieți, cât și fete) cu privire la educația sexuală în școlile din Republica Moldova. Rezultatele cercetării contribuie la creșterea gradului de conștientizare al societății cu privire la drepturile și nevoile copiilor legate de educația sexuală.

Pentru mai multe informații, accesați: https://drepturilecopilului.md.

Despre Asociaţia „Sănătate pentru Tineri” din Moldova

Asociaţia obştească „Sănătate pentru Tineri” a fost creată în mai, 2000. Asociaţia are peste 15 ani experienţă în promovarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor. Este organizaţia care a pilotat modele inovatoare de servicii de sănătate adresate adolescenților şi a promovat integrarea lor în sistemul de sănătate din Republica Moldova participând activ și la dezvoltarea cadrului legal în acest sens. Asociaţia obştească „Sănătate pentru Tineri” dezvoltă și implementează programe educaționale în domeniul sănătății și dezvoltării adolescenților, părinți și specialiști din diferite domenii. Asociația pledează pentru accestul adolescenților la servicii de sănătate de calitate si educație pentru sănătate și acumulează evidențe pentru a argumenta necesitatea acestora și monitorizează intervențiile.

Despre Organizaţia Salvaţi Copiii :

De 31 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg.

În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfășoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. Peste 2.570.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

Despre MSD for Mothers

MSD for Mothers este o iniţiativă cu o durată de 10 ani, în valoare de 500 de milioane USD, ce aplică expertiza ştiinţifică şi de business a MSD - precum și resursele financiare ale companiei şi experienţa în abordarea provocărilor medicale de la nivel mondial – pentru a reduce mortalitatea maternă în întreaga lume. MSD for Mothers furnizează soluţii durabile, axate pe îmbunatăţirea calităţii îngrijirii medicale a mamelor, precum şi pentru creşterea accesului femeilor la servicii de planificare familială.

În regiunea Balcanilor, MFM for Mothers a finanțat inițiative cu o valoare de peste 4.5 milioane USD, în Romania fiind deja la cel de-al treilea, cel mai amplu proiect, de reducere a mortalității materne, prin creșterea accesului la servicii de asistență maternă de calitate și a accesului la metodele de planificare familială, precum și prin creșterea nivelului de cunoștințe privind sănătatea sexuală și reproductivă și alfabetizarea în sănătate.

Despre MSD

De peste un secol, MSD descoperă pentru viață, dezvoltând medicamente și vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii, urmându-și misiunea de a salva și îmbunătăți vieți. MSD este denumirea comercială a Merck & Co., Inc., cu sediul central în Kenilworth, N.J., U.S. Ne dovedim angajamentul față de îmbunătățirea accesului la servicii medicale prin politici, programe și parteneriate cuprinzătoare. Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea și tratarea bolilor care amenință oamenii și animalele - incluzând aici cancerul și bolile infecțioase, precum HIV și Ebola, și tot mai numeroasele zoonoze -, întrucât aspirăm să fim principala companie biofarmaceutică din lume axată pe cercetare intensivă. Pentru mai multe informații, accesați www.msd.com.

După aproape un an de lucru online, formatorii, formatoarele care facilitează Cluburile Taților din raioanele Strășeni și Fălești s-au reunit la primul offline, la finele lunii august, pentru a-și împărtăși experiența.

Evenimentul este parte a programului „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană (UE), și a fost organizat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova) și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

Participantele, participanții au discutat despre realizările lor în procesul de facilitare a activităților cu actualii și viitorii tați din cele două raioane, precum și despre nevoile lor pentru a susține mai bine membrii Cluburilor în procesul de diminuare a stereotipurilor de gen și de implicare responsabilă în educația copiilor.

„Mă bucură să văd că tații încep să își privească altfel paternitatea. Ei simt activitățile din cadrul Clubului ca pe ceva necesar și vor să revină aici”, a împărtășit Viorica Harea, care, de mai bine de zece luni, facilitează Clubul Taților din Fălești.

„Acest atelier de formare este primul în format offline de la începutul pandemiei până în prezent și o primă ocazie pentru participanții proiectului Clubul Taților de a se vedea față în față. Astfel, ei au putut să discute mai deschis atât despre experiențele și nevoile lor ca profesioniști, cat și despre nevoile actualior și viitorilor tați cu care lucrează în comunitatea lor”, a menționat Iulia Drozdov, coordonatoarea programului Protecția copilului din cadrul CIDDC.

Cluburile Taților au fost lansate în cele două raioane în decembrie 2020 și sunt facilitate de formatori locali și naționali, profesioniști în domeniul educației, psihologi, mentori, lucrători de tineret.

Din octombrie 2020 până în prezent, aceștia au participat la peste 130 de sesiuni online de reflecție, analiză și documentare, organizate de CIDDC în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat de UNFPA Moldova și UN Women Moldova.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă opinia Uniunii Europene.

Mai multe informații despre offline, puteți afla aici:

https://www.facebook.com/unfpaMoldova

Peste 16 formatori locali și naționali implicați în programele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) facilitează activități de susținere a actualilor și viitorilor tați din raioanele Strășeni și Fălești să partajeze în mod egal cu fetele și femeile responsabilitățile casnice și să-și actualizeze viziunile legate de îngrijirea și educarea copiilor.

Aceste activități se desfășoară în cadrul a 9 Cluburi ale Taților, un proiect pilot lansat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova) și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen (UN Women Moldova), finanțat de Uniunea Europeană și realizat de cele două agenții cu suportul Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

În echipa de formatori, formatoare care facilitează Cluburile Taților își aduc contribuția cadre didactice, lucrători de tineret și psihologi. În fiecare lună, aceștia participă în cadrul unui program de formare continuă, susținute de psihologii Diana Postu-Blăjinu și Sergiu Toma, pentru a-și dezvolta capacitățile de facilitare a grupurilor de actuali și viitori tați și pentru a le asigura un mediu de încredere, în care aceștia să comunice deschis despre situațiile cu care se confruntă fie în calitate de frați, colegi de clasă, parteneri de viață, fie în calitate de (viitori) părinți.

La cea mai recentă sesiune online de formare, participanții au discutat despre cum formatorii Cluburilor pot menține, în procesul de facilitare, echilibrul dintre a oferi o stare de bine și suficient spațiu de învățare actualilor și viitorilor tați.

„Experința formatorilor locali reconfirmă nevoia de a crea un context care să-i ajute pe participanți să se deschidă, să împărtășească emoții, opinii.

Este foarte important ca facilitatorii să țină cont și de atmosferă, și de conținut, luând în considerare și dinamica activității grupului, și timpul preconizat pentru desfășurarea ei. De asemenea, este foarte important ca persoanele care facilitează activități de grup să formuleze întrebările potrivite, să fie atenți la răspunsurile pe care participanții le oferă și la felul în care o fac”, a explicat Sergiu Toma, psiholog, formator național în cadrul Cluburilor Taților.

„Rolul persoanei care facilitează o activitate de grup este de a crea un mediu de încredere. E un mediu în care persoanele au posibilitatea să-și exprime gândurile așa cum le simt ele în acel moment, iar facilitatorii/facilitatoarele le acceptă. Este important ca facilitatorii să exprime acceptarea și verbal, și nonverbal.

De asemenea, este foarte important ca facilitatorii, atunci când pun întrebări, să-și asume, pe lângă rolul de a predispune la reflecții, și rolul de a preveni diverse riscuri sau situații de conflict, care pot apărea în grup”, a completat Diana Postu-Blăjinu, psihologă, formatoare națională în cadrul Cluburilor Taților.

În timpul sesiunii de formare, majoritatea formatorilor locali au spus că rolul lor în procesul de facilitare a Cluburilor Taților este de a predispune participanții la reflecții și că este un proces de învățare reciprocă.

De exemplu, Elena Mardari, psihologă la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Fălești și coformatoare a două Cluburi ale Taților din comunitate, ne-a spus că de când este implicată în acest proiect, a depășit ea însăși stereotipuri în bază de gen și a învățat să acorde mai multă atenție reflecțiilor în proces.

„Eu însămi am observat că am început să mă schimb, reflectând asupra propriilor comportamente și întrebându-mă: Ce fac eu bine pentru a diminua stereotipurile de gen? Ce aș putea face mai bine? Vreau ca și participanții Cluburilor Taților să-și pună aceste întrebări. Deci, rolul meu este să-i inspir la reflecții despre ei înșiși”, ne-a spus ea.

Amintim că activitățile de formare pentru profesioniștii care facilitează Cluburile Taților (lansate în decembrie 2020) din cele două raioane au început în octombrie 2020 și sunt parte a programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă opinia Uniunii Europene.