Ultimile știri 2

Din octombrie 2020, de când a început să-și consolideze capacitățile de facilitare a activităților cu viitori tați din comunitatea sa, Lucia Scobioală a acumulat multă experiență în promovarea egalității de gen. Este profesoară de limba engleză la un liceu din Strășeni, are șase ani de experiență profesională și, mai nou, un an și jumătate de experiență în ghidarea a zece adolescenți în procesul de conștientizare și diminuare a stereotipurilor de gen.

În fiecare lună, Lucia Scobioală desfășoară activități pentru tineri pe diverse teme: conflictul și metodele de prevenire a acestuia; stereotipurile de gen, egalitatea de gen în familie și societate, tipuri de violență și metode de prevenire a acestora, responsabilități în familie ș.a.

„De când sunt implicată în proiectul «Clubul Taților», am acumulat și continuu să acumulez multă experiență. Datorită participării mele în acest proiect, am devenit mult mai încrezătoare în propriile forțe. Pot spune că am progresat împreună cu băieții, dezvoltându-ne abilitățile de comunicare, înțelegere, acceptare.

Rolul meu în acest proiect este de a orienta tinerii într-un proces de conștientizare. Ghidez viitorii tați spre o societate în care stereotipurile Nu mai există”, ne-a spus formatoarea. Atmosfera emoțională din timpul activităților ghidate de către Lucia Scobioală poate fi urmărită în acest material video.

În calitate de formatoare, Lucia a descoperit că orice persoană, la un moment dat, ia decizii în funcție de anumite stereotipuri, întâmpinând dificultăți să renunțe la ele. De aceea, spune ea, este nevoie activități precum Cluburile. Ele îi ajută pe băieți să se descopere pe ei înșiși și să aleagă în mod conștient și responsabil cum să se comporte mai departe.

„Am observat că băieții acceptă și o altă opinie decât a lor, de aici pot deduce că modul lor de gândire se schimbă cu fiecare activitate de club”, a adăugat formatoarea.

Jocul de rol, prezentarea situațiilor exacte, brainstormingul, jocurile metodice, discuțiile libere ș.a. sunt metodele pe care Lucia le explorează în procesul de facilitare. Pentru a crea un cadru sănătos de învățare pentru participanți, formatoarea ține cont în mod special de faptul ca fiecare participant să fie acceptat, să se simtă valoros, iar coeziunea de grup o generează valorificând experiența fiecărui membru al grupului.

„Inspirați de ceea ce fac în cadrul Clubului, colegii mei sunt de părere că este nevoie de mai multe activități de diminuare a stereotipurilor în școală, unde băieții și fetele ar putea să facă schimb de experiență.

Și eu cred că este nevoie de mai multe activități de acest fel, pentru că ele contribuie la schimbările bune în societate”, a concluzionat Lucia Scobioală.

Amintim că în decembrie 2020, cu suportul CIDDC, în 9 locații din raioanele Strășeni și Fălești au fost lansate Cluburi ale actualilor și viitorilor tați, pe care le facilitează 14 formatori/oare din comunitățile lor. Cluburile sunt parte a proiectului „Clubul Taților”, dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat în cele două raioane de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada 2020-2023.

Pentru a menține activitatea Cluburilor și pentru a crea participanților – actuali și viitori tați – un mediu de încredere, echipa de formatori/oare participă la un program de formare continuă, pe care CIDDC îl facilitează lunar.

Din martie 2022, ca răspuns la solicitările de a deschide cluburi și în alte comunități, CIDDC facilitează ateliere de formare continuă pentru formatori și formatoare din Chișinău, din raioanele Glodeni, Dondușeni ș.a.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod neapărat opinia Uniunii Europene.

Elena Gorea este profesoară de limba și literatura română și de limba franceză la Gimnaziul din Făleștii Noi, raionul Fălești și are peste cinci ani de experiență în pedagogie. Din decembrie 2020, organizează și coordonează activități de promovare a egalității de gen și de diminuare a stereotipurilor de gen în comunitate, facilitând un club al băieților și un club al bărbaților. La aceste cluburi participă în total 28 de adolescenți și bărbați.

Responsabilitatea pe care Elenei Gorea și-a asumat-o acum mai bine de un an îi oferă o deosebită satisfacție. „Primul an de lucru în cadrul proiectului «Clubul Taților» a fost provocator, extenuant și totuși motivațional. Mă simt împlinită și motivată, deoarece contribui la promovarea egalității de gen”, ne-a spus formatoarea.

În timpul activităților, cei 13 băieți și cei 15 tați abordează teme precum: o relație sănătoasă/ relația de cuplu; rolul tatălui în satisfacerea nevoilor copilului; prietenia băiat-băiat/ băiat-fată; violența în familie și violența față de copii; bune practici de educație a copilului; metode de protecție a copilului de riscurile mediului online; importanța jocului în viața copilului și în familie.

„Stereotipurile de gen sunt prezente în toate sferele vieții. Este nevoie de timp, de informare și formare pentru a le diminua”

Atât în timpul procesului de facilitare a Cluburilor, cât și până la desfășurarea acestei activități, Elena a constatat că „stereotipurile de gen sunt prezente în toate sferele vieții. Este nevoie de timp, de informare și formare pentru a le diminua”. „Am observat stereotipuri referitor la distribuirea rolurilor în familie, gestionarea emoțiilor, activitățile din timpul liber. Unii tați acordă mai mult timp copiilor, se implică în treburile casnice”, a adăugat ea.

Ca metode de învățare, formatoarea aplică observarea, studiul de caz, discuții în baza materialelor video, iar în procesul de creare a unui cadru sănătos de învățare pentru participanți/particiante, ține cont de mai multe aspecte. „Am grijă ca atmosfera din grup să fie una prietenoasă, degajată, participanții să se simtă liberi și cooperanți. De asemenea, țin cont de necesitățile/propunerile care vin din partea participanților”, a explicat Elena.

Atmosfera emoțională din timpul activităților ghidate de către Elena Gorea poate fi urmărită în acest material video.

Ea ne-a împărtășit că în urma desfășurării activităților din cadrul cluburilor, o parte dintre tați au devenit mai conștienți de rolul lor în creșterea și dezvoltare copiilor, interesându-se de activitatea școlară a acestora, iar tinerii ai căror tați sunt implicați în dezvoltarea clubului afirmă că relația copil – părinte s-a îmbunătățit.

Atât Elena, cât și colegii ei consideră că proiectul „Clubul Taților” este o experiență utilă pentru toate persoanele implicate, una ce contribuie la dezvoltarea personală și profesională atât a băieților, a taților, cât și a formatorilor, formatoarelor.

De aceea, formatoarea continuă să faciliteze aceste cluburi și să-și inspire colegii, comunitatea să participe la un proces amplu de conștientizare a beneficiilor implicării bărbaților în creșterea și îngrijirea copiilor, cu blândețe și fără prejudecăți.

Amintim că în decembrie 2020, cu suportul CIDDC, în 9 locații din raioanele Strășeni și Fălești au fost lansate Cluburi ale actualilor și viitorilor tați, pe care le facilitează 14 formatori/oare din comunitățile lor. Cluburile sunt parte a proiectului „Clubul Taților”, dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat în cele două raioane de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada 2020-2023.

Pentru a menține activitatea Cluburilor și pentru a crea participanților – actuali și viitori tați – un mediu de încredere, echipa de formatori/oare participă la un program de formare continuă, pe care CIDDC îl facilitează lunar.

Din martie 2022, ca răspuns la solicitările de a deschide cluburi și în alte comunități, CIDDC facilitează ateliere de formare continuă pentru formatori și formatoare din Chișinău, din raioanele Glodeni, Dondușeni ș.a.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod neapărat opinia Uniunii Europene.

Cadrele didactice din instituțiile de educație timpurie și preșcolară din raioanele Anenii Noi și Ștefan Vodă participă într-un program de consolidare a capacităților pentru cultură democratică. Este pentru prima oară când un astfel de program este aplicat în grădinițele din Republica Moldova, fiind elaborat ca parte a proiectului „ABC: ACTIONS for the Rights of the Children. BUILDING relationships based on respect and cooperation. COMMUNICATION and documentation”.

Proiectul este finanțat de Organizația suedeză „#ERIKS Development Partner”, implementat de Direcția Generală Învățământ Ștefan Vodă și Direcția Educație Anenii Noi, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și CIDDC, în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2024. Scopul proiectului este crearea unui mediu de siguranță și încredere în școală, prin dezvoltarea profesională și personală a adulților, bazată pe construirea relațiilor și participarea în guvernanța democratică a școlii și procesele decizionale.

Programul a fost conceput în baza Ghidului privind Guvernanța Democratică (elaborat de Consiliul Europei) și a demarat în perioada 12-14 aprilie 2022. Programul este facilitat de psihologa Diana Postu-Blăjinu și la primele sesiuni de formare au participat aproape o sută de educatoare.

Participantele au făcut schimb de opinii, percepții despre guvernanța democratică și au reflectat asupra propriilor experiențe din copilărie în care opiniile lor au fost/nu au fost auzite de către adulți, precum și asupra propriilor experiențe în calitate de persoane adulte în care au luat în considerare opinia copilului pe parcursul activității lor profesionale.

Facilitatoarea le-a ghidat în procesul de descriere a atitudinilor și comportamentelor ce încurajează și, pe de altă parte, inhibă libertatea de exprimare a copilului.

La final, educatoarele au împărtășit ce au învățat în urma celor două zile de discuții și reflecții și ce vor aplica în procesul educațional: „Am devenit mai deschisă de a vedea aspectele pozitive ale diverselor situații, pentru starea mea de bine”, „Voi fi mai atentă la emoțiile copiilor”, „Orice opinie merită a fi auzită”, „Starea de bine a copiilor depinde de starea de bine a adulților”, „M-am simțit liberă în comunicare, mi-am exprimat liber opiniile în timpul atelierului”, „Voi fi mai atentă la nevoile copiilor”, „Voi evita etichetele în comunicarea cu copiii”.

„Noi, maturii, avem obligația să manifestăm comportamente încurajatoare, astfel încât copiii de azi, adulții de mâine, să-și amintească doar comportamentele noastre de încurajare a opiniilor lor, așa cum îmi amintesc eu de educatoarea mea dragă, care mereu manifesta blândețe. Mi-aș dori ca și de mine să-și amintească cu blândețe”, a împărtășit Lucia Costin, participantă.

„Deci, să auzim mai des copiii, să le creăm posibilitatea să-și exprime opiniile despre orice prezintă interes pentru ei. Vă mulțumesc mult pentru experiența de a participa la aceste sesiuni de formare”, a concluzionat Veronica Chihai, o altă participantă.

Diana Postu-Blăjinu a încurajat grupul să continue reflecțiile în baza celor discutate pe parcursul sesiunilor și le-a mulțumit pentru participare.

„Mă bucur că v-ați implicat în discuții și reflecții. Scopul acestor două zile de formare a fost o introducere în conceptul de guvernanță democratică și să vă încurajez să faceți schimb de bune practici despre cum fiecare dintre voi reușește să ancoreze conceptul de guvernanță democratică în procesul de interacțiune cu copiii și părinții/îngrijitorii acestora”, a menționat facilitatoarea.

Următoarele sesiuni din cadrul programului se vor desfășura în perioada 3-17 mai 2022.

Viorica Adăscăliță, doctoră în psihologie, conferențiară, a susținut pentru cadrele didactice din raionul Anenii Noi un atelier practic cu metode și tehnici prin care adulții, părinții și profesorii în mod special pot ajuta copiii să facă față situațiilor de stres.
Atelierul s-a desfășurat pe 18 martie 2022, a fost organizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) ca parte a proiectului ABC.
Proiectul este implementat de CIDDC în parteneriat cu Direcția Educație Anenii Noi (DEAN) și Direcția Generală Educație Ștefan Vodă (DGEȘV), cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (UPSC) din Chișinău, cu suportul financiar al organizației suedeze „ERIKS Development Partner”, în perioada 2022 – 2024.

Viorica Adăscăliță a menționat că, „în general, toți copiii au capacitatea de a face față unor situații neplăcute, iar sarcina noastră, a adulților, este să îi ajutăm pe copii să își identifice acele puncte forte care vor contribui la o mai mare reziliență – la fel cum se călește metalul pentru a deveni mai rezistent”.

În cele ce urmează, vă prezentăm recomandările și tehnicile specialistei pentru adulți de a calma copiii și de a-i învăța despre reziliență.

Cunoașteți pe cineva care reușește să rămână calm în situații de stres? Explicați, din observațiile Dvs, ce face acea persoană pentru a-și păstra calmul în orice situație.

Ar fi util să întrebați copilul dacă cunoaște pe cineva care reușește să rămână calm în situații de stres și să îl rugați să explice, din observațiile lui, ce face acea persoană pentru a-și păstra calmul în orice situație.

Explicați că în unele familii se întâmplă că membrilor le este dificil să facă față stresului și aceștia încep să-și manifeste supărarea prin certuri sau strigăte, ceea ce ar putea fi și din cauza că ei nu au învățat alte modalități de a depăși stările de stres și că sarcina dvs. constă inclusiv în a sprijini astfel de persoane în a identifica căi alternative de gestionare a stresului.

Încurajați copilul să-și imagineze că este un leu, tigru sau alt animal preferat, să simtă „energia leului” cum se revarsă prin tot corpul și să exprime acea forță și vigoare printr-un „urlet de leu”, făcând apoi liniște. Asta îl poate ajuta să înțeleagă că are control asupra situației.

Apoi, copilul se poate întinde într-o poziție relaxată, să respire profund și lent, așa cum ar respira un „leu calm și relaxat”.

Rugați copilul să deseneze un „Termometru al stării” cu scara de la 1 la 10. Dacă copilului îi este dificil să facă asta, ajutați-l! În funcție de problema pe care o are copilul, acesta poate fi un termometru al fericirii (tulburări de dispoziție), al îngrijorărilor (tulburări de anxietate) sau un termometru al tristeții (tulburări legate de traumă).

Încurajați copilul să fie „Detectivul emoțiilor”: să caute indicii pentru a construi un tablou al emoțiilor, trăirilor pe care le simte. Să-și privească propriul corp, fața, mâinile; să-și analizeze poziția corpului; să-și asculte vocea, tonul și volumul acesteia în timpul vorbirii; să-și analizeze senzațiile din cap, stomac, piept, gât, umeri; să observe propriile emoții și semnele legate de acestea ca să poată identifica, în baza unor indicii similare, și emoțiile altor persoane

O altă versiune a tehnicii „Detectivul emoțiilor”: Ați putea să folosiți o hartă a corpului pe care copilul să indice zonele afectate și să descrie ce anume se întâmplă în acele zone ale corpului. Această activitate poate fi, de asemenea, realizată astfel:
- examinarea imaginilor din reviste sau cărți, identificând ce simte sau ce emoții au personajele prin citirea indiciilor precum expresia feței sau poziția corpului;
- modelarea/simularea anumitor emoții prin adresarea unor întrebări de tip deschis – de exemplu, cum arată un băiat întristat din cauza că...;
- joc de roluri cu copilul privind emoțiile și stările de dispoziție;
- citirea unor fraze în diverse modalități – de exemplu, cu o voce supărată, cu o voce tristă etc.;
- stabilirea împreună cu copilul cât de frecvent acesta are anumite stări și emoții, stabilirea când anume și în ce context acesta se simte trist, înfuriat sau fericit, construind imagini vizuale pentru descrierea senzațiilor fizice, de exemplu, „fluturi în stomac”;
- descrierea anumitor senzații fizice, identificarea stărilor de spirit, ajutorarea copilului în a identifica senzațiile somatice aferente anumitor emoții proprii.

Totodată, profesoarele și profesorii au exersat în timpul atelierului și practici de relaxare pentru adulți, specialista subliniind importanta propriei stări de bine.
„Este important să descrieți și să monitorizați atât starea elevilor, cât și să vă conectați cu propria stare. Doar conștientizând propria stare puteți să cunoașteți stările altora. De exemplu, eu pot regla și controla doar ceea ce conștientizez. Acest aspect e foarte important pentru a crea propriul spațiu sigur și favorabil de cunoaștere și învățare. Deci, dacă mă înțeleg pe mine, îi pot înțelege pe alții”, a concluzionat Viorica Adăscăliță.