Ultimile știri 1

Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, cu suportul Salvați Copiii România, anunță, pe parcursul anului de studii 2022-2023, desfășurarea Programului de dezvoltare a capacităților personalului din educație referitor la participarea copilului în procesul decizional.

Scopul programului este crearea unui spațiu adulților care lucrează cu și pentru copii pentru a învăța, a împărtăși și a se inspira împreună, identificând procese și metode realiste și legale, prin care se asigură că iau în considerare opinia copilului.

Obiectivele programului de formare sunt:

i). Înțelegerea dreptului şi principiului de a fi auzit al copilului;

ii). Dezvoltarea capacităților specialiștilor de a crea condiţii/instrumente pentru ca vocea copilului să fie auzită în procesele care îl afectează;

iii). Împărtășirea practicilor în aplicarea standardelor de participare a copilului în diferite contexte și la niveluri diferite.

Conținutul orientativ al programului de formare:
· Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CDC): principii de bază, drepturile referitor la participare, măsuri generale de implementare a CDC;
· Comentariul General nr. 12 (2009) al Comitetului pentru Drepturile Copilului referitor la standardele de participare adevărată și etică a copilului;
· Cadrul normativ național de participare a copilului în procesul decizional;
· Concepte și abordări în participarea copilului în procesul decizional și în viața de zi cu zi, bazate pe respectarea drepturilor omului/copilului;
· Elaborarea, actualizarea, consultarea procedurilor și instrumentelor privind modalitățile de aplicare a standardelor de participare a copilului contextualizate pentru/la specificul sistemului de educație;
· Monitorizarea și evaluarea participării copilului în procesul decizional.

Participanți ai programului:
· Personalul de conducere și didactic;
· Specialiști/iste ai instituțiilor publice centrale și locale.
· Angajați/te, specialiști/iste, voluntari/e din ONG-uri locale și naționale;

Programul se va realiza lunar, în format online, din a doua decadă a lunii septembrie.

Persoanele interesate să participe la program se vor înregistra, până în data de 12 septembrie 2022, accesând linkul de mai jos:

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdhY9aWsMrB_sNCvQ-9d8M2Nx-4ZUV_nyTsm4gYJzw4i-atiw/viewform?usp=sf_link

Pentru informații suplimentare:
Iosif Moldovanu, facilitatorul programului
tel.: +373 69981166 (viber sau whatsapp)

Implicare, curaj, egalitate. Sunt primele trei cuvinte care îi vin în minte Tatianei Bîrnaz, învățătoare la Gimnaziul Făleștii Noi din raionul Fălești și formatoare în proiectul „Clubul Taților”, atunci când se referă la experiența de (co)facilitare a activităților de dezvoltare pentru 15 actuali tați și 13 viitori tați din comunitate, membri ai clubului.

După mai bine de cinci ani de experiență în educație și un an și jumătate de activitate în acest acest proiect, Tatiana Bîrnaz se simte împlinită și mândră de rolul pe care îl are în cadrul a două cluburi, cel de a implica tinerii și tații în activitatea de zi cu zi, de a înțelege că atât fetele și băieții, cât și femeile și bărbații sunt egali în drepturi, oportunități și responsabilități.

Temele pe care actualii și viitorii tați le abordează în cadrul cluburilor sunt diverse, printre acestea – nevoile copiilor, ale adolescenților, rolurile de gen în familie, responsabilitățile tatălui, beneficiile jocurilor în familie, metode de combatere a stereotipurilor de gen etc.

Și fetele joacă fotbal, nu doar băieții

În procesul de (co)facilitare, formatoarea a observat că dacă la început tinerii și tații evitau activitățile în comun cu fetele și femeile, acum inițiază aceste activități și partajează responsabilități. Cele mai mari schimbări pe care formatoarea le-a observat în grupurile de lucru țin de atitudinea mai deschisă a tinerilor de a reflecta despre stereotipuri, comportamente nesănătoase, de a împărtăși experiențe proprii.

Ca metode de învățare în grupuri, Tatiana Bîrnaz explorează studiul de caz, activitatea interactivă, jocul, care, în opinia ei, este una dintre cele mai eficiente metode de a preveni și combate stereotipurile de gen. De exemplu, la orele de sport, elevii și elevele Tatianei Bîrnaz joacă fotbal.

În procesul de creare a unui cadru sănătos de învățare pentru participanți/participante, formatoarea ține cont în mare măsură de pauză, de bagajul familial, socio-cultural al fiecărui participant și de abordarea de la egal la egal.

Cele două cluburi din Făleștii Noi influențează atitudinile și comportamentele actualilor și viitorilor tați în mod pozitiv. Tinerii și tații se implică mai des în viața școlară, în activitățile comunitare, fac în mod benevol diferite activități în comun cu soțiile sau cu surorile, cum ar fi plantarea florilor, a pomilor, curățenie în casă și în curte.

Clubul Taților, cu siguranță, are un impact benefic asupra comunității școlare. De exemplu, „dacă până la deschiderea cluburilor, la ședințele cu părinții participau doar 10 la sută dintre tați, acum participă 50-60 la sută dintre ei. Deci, datorită Clubului Taților, la ședințele cu părinții participă de peste cinci ori mai mulți tați. Eu și colegii mei suntem mulțumiți de acest rezultat. Iar începând cu luna septembrie 2022, ne propunem să creștem comunitatea Cluburilor”, a concluzionat Tatiana Bîrnaz.

Amintim că din decembrie 2020 până în prezent, cu suportul CIDDC, au fost lansate cluburi ale actualilor și viitorilor tați în diverse locații din raioanele Strășeni, Fălești, Dondușeni, Glodeni și în Chișinău.

Pentru a menține activitatea cluburilor și pentru a crea participanților – actuali și viitori tați – un mediu de încredere, echipa de formatori/oare participă la un program de formare continuă, pe care CIDDC îl facilitează lunar. În program participă în total 18 formatori și formatoare.

Cluburile sunt parte a proiectului „Clubul Taților”, dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada 2020-2023.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod neapărat opinia Uniunii Europene.

Reprezentanți și reprezentante de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), cadre didactice și manageriale din învățământul profesional tehnic și general, practicieni/e s-au întrunit, la 22 iunie și, anterior, la 15 iunie curent, în ședințe de lucru online și au discutat despre ce trebuie să conțină documentul pe care instituțiile de învățământ din Republica Moldova îl vor aplica pentru a proteja copiii, elevii și elevele de hărțuire: Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului.

Metodologia este parte a politicii de prevenire a violenţei faţă de copii şi adolescenți/te în instituțiile de învățământ din țară și este elaborată de MEC în parteneriat cu CIDDC și APSCF, cu suportul financiar oferit de Fundația ERIKS Development Partner.

În cadrul ședinței, participanții, participantele au analizat proiectul Metodologiei, structurat în patru capitole ce specifică noțiuni generale; organizarea instituțională în scopul prevenirii și intervenției în situațiile de bullying; organizarea activităților de prevenire a bullyingului în instituția de învățământ; intervenția/răspunsul/gestionarea situației de bullying.

Documentul definește termenii de bullying, cyberbullying (bullying cibernetic), victimă a acțiunilor de bullying, autor al acțiunilor de bullying, martor al situației de bullying și stabilește particularitățile procesului de prevenire și intervenție în cazurile de bullying, completând cadrul normativ existent:

Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014; Legea nr.140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți; Instrucțiunile privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistența și monitorizarea copiilor victime și potențiale victime ale violenței, neglijării, exploatării și traficului, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 270/2014; Procedura de organizare instituțională și de intervenție a lucrătorilor instituțiilor de învățământ în cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului, aprobată prin ordinul ministrului educației nr. 77/2013; Metodologia de aplicare a Procedurii de organizare instituțională și de intervenție a lucrătorilor instituțiilor de învățământ preuniversitar în cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului, aprobată prin ordinul ministrului educației nr. 858/2013 și Codul de etică al cadrului didactic, aprobat prin ordinul ministrului educației nr. 861/2015.

În baza acestei Metodologii, fiecare reprezentant/ă al/a personalului școlar va avea obligația să monitorizeze și situațiile de bullying, menționându-le în Raportul privind evidența sesizărilor cazurilor de abuz, bullying, neglijare, exploatare, trafic.

În context, în cadrul ședinței a fost menționată nevoia de o mai mare conștientizare atât din partea opiniei publice, cât și din partea personalului școlar de a asigura copiilor și adolescenților un mediu educațional incluziv și respectuos pentru diversitate, deci fără bullying.

„Ne dorim un document comprehensiv și ușor de aplicat.

În procesul de elaborare a Metodologiei, ministerul lucrează cu practicieni și practiciene, experte și experți din Republica Moldova și România. Suntem la etapa în care am reușit să elaborăm textul Metodologiei; el reflectă componentele de bază și răspunsurile la principalele întrebări legate de bullying. Începem să lucrăm asupra anexelor, a instrumentelor practice.

Sunt sigură că va rezulta un document bun, luând în considerare grupul de lucru care s-a implicat la elaborarea acestuia – oameni cu experiență și angajament să contribuie la dezvoltarea politicilor de protecție a copilului, a opinat Rodica Braguța, șefa Secției juridice din cadrul MEC.

„Documentul are scopul să completeze într-un mod clar și concis cadrul legal existent cu privire la protecția copilului față de violență și este rezultatul mai mutor întâlniri de lucru cu manageri, profesori și profesoare din învățământul general și profesional tehnic, cu coordonatorii și coordonatoarele Organelor Locale de Specialitate din Domeniul Învățământului (OLDSÎ) și cu MEC. CIDDC participă de fiecare dată la acest dialog continuu și oferă asistență tehnică tuturor partenerilor”, a menționat Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului.

Până să intre în vigoare, Metodologia urmează a fi prezentată la etapa de proiect și înaintată spre consultări publice, și, ulterior, publicată în Monitorul Oficial, începând cu 15 septembrie 2022.

CIDDC, organizaţie nonguvernamentală ce activează în Republica Moldova de peste 20 de ani, contribuie la realizarea drepturilor copilului, în special, prin: fortificarea sistemelor, structurilor şi mecanismelor pentru a transpune drepturile în realitate; consolidarea capacităţilor titularilor de drepturi de a-şi cere drepturile şi ale titularilor de obligaţii de a-şi îndeplini responsabilităţile; integrarea aplicării principiilor generale ale Convenției cu privire la Drepturile Copilului.

Aproape 580 de profesori și profesoare din 14 raioane și din Capitală și-au consolidat capacitățile de prevenire a comportamentelor sexuale riscante la fete și băieți în adolescență, în mod special sarcina, participând la stagiul de formare privind aplicarea programului „Prevenirea sarcinii în adolescență”, în perioada decembrie 2021 – mai 2022.

Programul a fost elaborat în cadrul proiectului „Un model integrat pentru asigurarea accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescente însărcinate și mame adolescente în zonele rurale dezavantajate”, finanțat de MSD și MSD for Mothers, implementat de Centrul de Informare și Documentare pentru Drepturile Copilului (CIDDC), Asociația „Sănătate pentru Tineri” și Organizația Salvați Copiii România, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

Au participat profesori, profesoare din raioanele Căușeni, Drochia, Hâncești, Cimișlia, Glodeni, Cahul, Strășeni, Șoldănești, Sângerei, Telenești, Cantemir, Orhei, Soroca, Comrat și din Chișinău.

În timpul stagiului, participanții, participantele au abordat următoarele subiecte: consimțământul în relațiile sexuale; schimbări aduse de sarcină în adolescență; metote de contracepție, informațiile și practicile fiind structurate în trei module, parcurse pe etape.

Din observațiile, concluziile echipei de facilitare a programului

Potrivit echipei de psihologi/e care a facilitat programul, participanții/tele la curs au fost interesați/te de subiectele propuse pentru discuție, s-au implicat în mod activ în reflecții, au făcut schimb de experiență.

Împreună cu facilitatorii/toarele, profesorii, profesoarele au reușit să analizeze metodele de contracepție, să identifice avantajele și dezavantajele acestora. Pentru unele cadre didactice a fost o noutate să afle varietatea metodelor de contracepție.

S-a observat tendința unor cadre didactice de a impune propriile opinii despre sarcină și contracepție elevilor/elevelor și de a aplica pedepse.

Atât băieții, cât și fetele discută mai des cu mamele despre subiectele legate de sănătatea reproductivă, tații sunt mai puțin implicați.

Au fost aduse mai multe argumente pentru a desfășura activități în comun cu fetele și băieții, deoarece ambii sunt responsabili de contracepție.

„Trebuie să abordăm astfel de subiecte în mod liber, ca și cum am discuta despre spălatul pe dinți”

De asemenea, participanții, participantele au discutat despre pașii pe care poate să-i facă un cadru didactic pentru a capta atenția elevilor și a-i include în discuție.

Printre strategiile identificate au fost: proiectarea unor filmulețe cu studii de caz, discuții în baza exemplelor aduse de către copii, adresarea întrebărilor de explorare, fără a oferi soluții.

Au specificat cât de important este exercițiul, discuția, atât pentru elevi, cât și pentru profesori. (de ex.: „a vedea ceva/a citi ceva de pe internet e una, să discuți pe viu e alta”).

Diana Postu-Blăjinu, psihologă și facilitatoare a acestui program, a spus că „mai mulți profesori, profesoare au menționat că educația sexuală este necesară în școli și discuțiile despre sarcină, consimțământ, contracepție sunt firești (ex.: trebuie să abordăm astfel de subiecte în mod liber, ca și cum am discuta despre spălatul pe dinți)”.

Psihologa a mai spus că majoritatea participanților/telor au dedus faptul că în cadrul relațiilor dintre adolescenți și nu doar există un teren de negociere, de discuții între parteneri în ceea ce privește alegerea metodei de contracepție, planificarea unei sarcini.

Câteva recomandări pentru cadre didactice

În baza constatărilor prezentate, Diana Postu-Blăjinu vine cu unele recomandări pentru cadre didactice pentru a crea un mediu constructiv de discuții cu adolescenții/tele despre sex și sexualitate:
- Să exerseze și să consolideze capacitatea de facilitare a discuțiilor cu adolescenții, ținând cont de specificul vârstei.
- Să-și formeze propriile competențe de explorare și să adreseze cât mai multe întrebări deschise, pentru a intra în miezul problemei.
- Să discute în mod liber, degajat, fără să judece și fără să învinuiască. - Să solicite suport, ori de câte ori simt nevoia, pentru a desfășura activități cu elevii și elevele la disciplina Dezvoltare personală.

CIDDC amintește că programul „Prevenirea sarcinii în adolescență” a fost aplicat ca răspuns la studiile recente cu privire la calitatea educației sexuale în rândul copiilor în Republica Moldova. Cercetarea realizată de Platforma Copiilor arată că mulți dintre profesori, profesoare își înțeleg rolul important în acest proces și sunt gata să și-l asume, însă menționează că nu au pregătire profesională suficientă – nu dețin informații și/sau nu știu cum să adapteze informațiile la vârsta copiilor.

Profesorii/oarele își doresc suport didactic, iar copiii își doresc discuții deschise cu adulți informați, ceea ce, actualmente, se întâmplă în puține cazuri.

Sesiunile de formare sunt parte din cea mai amplă intervenție transfrontalieră pentru sănătatea mamelor adolescente și prevenirea maternității timpurii.