Elevii din școli profesionale, colegii, centre de excelență, încurajați să-și apere dreptul la studii online de calitate

Membrii Consiliului Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic (CNE ÎPT) au discutat cu reprezentanții Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC), ai Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, ai Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) despre modul în care decurge învățarea la distanță și despre încheierea anului școlar curent în învățământul profesional tehnic. Discuția a avut loc în cadrul celui de-al patrulea atelier al CNE ÎPT, desfășurat online în perioada 21-22 aprilie 2020.

Adolescenții au spus că întâmpină diverse dificultăți: nu au acces la internet și alte utilități digitale; lecțiile la distanță sunt plictisitoare și/ obositoare; volumul de sarcini este prea mare; profesorii, de obicei, indică temele, foarte rar oferă explicații și resursele bibliografice de care elevii au nevoie, nu îi întreabă aproape deloc cum se simt; elevii sunt stresați din cauza pandemiei; nu sunt informați despre situația examenelor.

„Eu cred că profesorii trebuie să adapteze sarcinile după posibilitățile fiecărui elev”, a menționat o elevă dintr-o școală profesională.

O altă adolescentă de la un centru de excelență a spus că „stagiile de practică îndeplinite la calculator nu sunt deloc relevante pentru meseria pe care o studiez, ele mă obosesc și nu îmi dezvoltă competențele”.

Un elev de la un colegiu a adăugat că unii profesori interpretează normele stabilite de MECC și continuă să utilizeze conspectul ca metodă de învățare.

Silviu Gîncu, șeful Direcției învățământ profesional tehnic a MECC, a încurajat elevii să raporteze ministerului cazurile în care li se încalcă dreptul la educație și a subliniat necesitatea ca fiecare instituție de învățământ să respecte Regulamentul cadru de organizare a învățământului profesional tehnic în perioada în care accesul în instituții este restricționat.

De asemenea, el a menționat că utilizarea conspectelor ca metodă de învățare este inadmisibilă. „Conspectele sunt o formă depășită de învățare. Timpul poate fi petrecut mult mai interesant. În acest scop, cadrele didactice au libertatea de a găsi diverse modalități creative de învățare, inclusiv să discute despre aceasta cu elevii, care să le ofere oportunitatea acestora de a cerceta diferite subiecte. Totodată, cadrele didactice sunt obligate să asigure elevii cu resurse bibliografice relevante.”

Silviu Gîncu a subliniat că în procesul învățării la distanță nu contează atât prezența fizică a elevului, cât felul în care profesorul încurajează elevul să reflecteze critic asupra problemelor. Activitățile de acest gen trebuie incluse în portofoliul digital. Și elevii care momentan nu au posibilitatea să-l prezinte o pot face atunci când revin la școală.

În ce privește procesul de organizare a examenului național de bacalaureat, Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, a menționat că securitatea și bunăstarea emoțională a elevilor sunt cel mai important aspect și că examenul de bacalaureat se va desfășura în funcție de modul în care va evolua pandemia.

„Trăim momente istorice din care fiecare are de învățat ceva nou. Cele mai importante acum sunt sănătatea și siguranța fiecărui adolescent. Cum vor evolua lucrurile? E nevoie de răbdare ca să aflăm. Vă îndemn să vă continuați studiile, folosind toate resursele puse la dispoziția voastră. Clasa voastră este acasă”, a încheiat ea.

Reamintim că ieri s-a încheiat studiul online în colegii, școli profesionale, centre de excelență și membrii CNE ÎPT s-au întrunit la cel de-al patrulea atelier pentru a discuta ce dificultăți au întâmpinat pe parcurs. Evenimentul cuprinde mai multe sesiuni online, iar prima a demarat acum trei zile. Elevii au menționat că datorită experienței de a se conecta la acest atelier au primit răspunsuri la multe întrebări, pe care nu le puteau primi în instituțiile școlare.

Atelierele CNE ÎPT sunt organizate de CIDDC în colaborare cu MECC, Asociația Obștească Educație pentru Dezvoltare (AED) și cu suportul Fundației Liechtenstein Development Service (LED Moldova).