Ultimile știri 4

Deși Republica Moldova a ratificat Convenția ONU privind Drepturile Copilului cu peste 20 de ani în urmă, drepturile copiilor încă nu sunt bine cunoscute în Moldova. Potrivit unui studiu elaborat de copii în anul 2013, doar unul din patru copii cunoaște despre Convenție.

Același studiu arată că informația pe care copiii o cunosc despre drepturile lor este incompletă sau selectivă, pentru că deseori adulții înțeleg greșit ideea și esența unui drept sau sunt cointeresați să ofere copiilor mesaje eronate. De exemplu, 70% au menționat dreptul la educație și doar 2% au numit dreptul la viaţa privată, dreptul la acces la informaţie corespunzătoare sau dreptul la protecţie faţă de exploatare economică.

În acest context, pe 9 decembrie, în ajunul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, în jur de 80 de cadre didactice din mai multe regiuni ale republicii, profesori universitari, studenți și specialiști în domeniul educației civice au participat la a doua ediţie a Conferinței Naționale „Educaţia privind drepturile omului/drepturile copilului: obiective, finalităţi şi realităţi”. 

Organizând acest eveniment, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) şi-a propus să contribuie la o înţelegere mai profundă a conceptului de Educaţie în domeniul drepturilor omului/ copilului şi la îmbunătăţirea procesului de învăţare a drepturilor omului/ copilului în sistemul educaţional.

„Prima ediţie a evenimentului a arătat că avem nevoie de oportunităţi prin care să împărtăşim practicile de predare-învăţare a drepturilor omului în şcoală. Avem politici dezvoltate, dar trebuie să îmbunătăţim lucrurile la nivel de practică. În cadrul acestui eveniment oferim participanţilor posibiltatea de a împărtăşi experienţe şi de a le analiza din perspectiva strategiilor didactice de învăţare-predare-evaluare, a competenţelor necesare cadrelor didactice, dar și a modalităților de împuternicire a copiilor în revendicarea propriilor drepturi”, a menţionat Cezar Gavriliuc, directorul executiv al CIDDC.

În urma atelierelor de lucru din cadrul conferinței, Ana Chitic, profesoară de educațe civică la Liceul Teoretic Sireți, a accentuat necesitatea de a corela informaţia studiată cu realităţile din viaţa copiilor: „Trebuie să lucrăm pe studii de caz, reieşind din necesităţile şi interesele copilului. Trebuie să informăm elevii şi părinţii despre titularii de obligaţii - instituţiile şi persoanele la care pot apela pentru ajutor”.

În plus, profesorii, indiferent de disciplina predată, trebuie să respecte opinia copilului şi să acţioneze în interesul lui, a mai adăugat Ana Chitic.

Conferinţa a fost organizată în cadrul proiectului „Educaţie civică participativă şi incluzivă”, implementat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, în colaborare cu Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova şi Facultatea de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, cu susţinerea organizaţiei ERIKS Development Partner din Suedia.

GALERIA FOTO: http://bit.ly/2gsMdBC

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, împreună cu semnatarii prezentei declaraţii, organizaţii neguvernamentale din domeniul protecţiei drepturilor omului, își exprimă profunda indignare faţă de ineficienţa acţiunilor autorităților privind protecţia drepturilor fundamentale ale copilului. În particular, ne referim la cei aproximativ 20 de copii care trăiesc în ruinele unui bloc din apropierea fostului Hotel „Naţional” din Chişinău.

Condamnăm inacțiunea și ineficiența autorităților abilitate prin lege și, respectiv, plătite din bani publici să reacţioneze în cazurile de violare a drepturilor fundamentale ale copiilor, în particular de a fi protejați de abuz, neglijare și exploatare, dreptul la un mediu familial, dreptul la un minim de existenţă şi un trai decent, dreptul la educaţie şi protecție față de influențele dăunătoare.

Solicităm autorităţilor să comunice public despre măsurile care sunt întreprinse, la fiecare etapă, privind îmbunătăţirea situației copiilor care trăiesc în ruinele blocului din apropierea fostului Hotel „Naţional” din Chişinău. Obligaţia de a lua măsuri ţine de competențele prevăzute de legislaţie şi responsabilităţile asumate pe plan internaţional, în așa fel încât să se asigure implementarea holistică a drepturilor copilului și a principiului interesului superior al copilului.

Ne adresăm tuturor autorităților care au competențe în protecția copilului să evalueze amploarea fenomenului și să identifice soluțiile alternative celor existente la moment, care nu sunt eficiente în asigurarea protecției acestui grup de copii. Solicităm soluționarea problemei copiilor străzii în mod prioritar, inclusiv prin dezvoltarea programelor/serviciilor specializate.

Ne adresăm, după cum urmează:

- Primăriei mun. Chişinău: Să-și asume, în calitate de autoritate publică locală, cu atribuție de autoritate tutelară, responsabilitatea pentru fiecare copil prezent în teritoriul municipiului, în special, cei în situații de risc. Pe termen imediat – să ofere plasament și asistență necesară, inclusiv psihologică, acestor copii.

- Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei: Să ofere Primăriei municipiului Chișinău suportul necesar, pentru plasamentul şi asistenţa acestor copii în particular și a copiilor străzii, în general. Pe termen lung, să acţioneze constant şi eficient, în conformitate cu obligaţiile asumate public nivel național și internațional.

- Ministerului Afacerilor Interne: Să asigure identificarea precoce și referirea copiilor străzii în conformitate cu mecanismul de cooperare intersectorială, respectând procedurile prietenoasecopilului.

- Oficiului Avocatul Poporului: Să depună toate eforturile necesare pentru a aduce subiectul privind necesitatea protecţiei drepturilor copilului pe agenda autorităţilor şi a opiniei publice. Să monitorizeze acțiunile statului şi să ceară respectarea necondiționată a drepturilor copilului.

Lipsa de reacţie în acest caz concret va duce la crearea de precedente periculoase. Invităm societatea civilă, autorităţile, inclusiv organele de drept şi cele de protecţie socială, să iniţieze şi să participe la dezbateri publice privind modul în care se reacţionează în situaţii de risc pentru copii.

Totodată, amintim despre existenţa Liniei fierbinţi „Telefonul Copilului” – 116 111, la care pot apela atât copii, cât şi maturii, pentru a anunţa despre orice abuz comis asupra copiilor sau situaţie de risc în care se găsește un copil. Serviciul activează non-stop, gratuit şi anonim.

În același timp, suntem îngrijorați de modul neprofesionist în care a fost reflectat cazul în mass-media și atenționăm asupra necesității asigurării protecției copilului în cadrul reportajelor difuzate, prin respectarea confidențialității datelor cu caracter personal al copiilor și respectarea demnității și drepturilor copiilor.

Organizaţii semnatare:

Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”

Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC)

Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC)

Asociaţia pentru Abilitarea Copilului şi Familiei „AVE Copiii”

Alianţa ONG-urilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei

Asociaţia Civică Internaţională „Hyde Park”

Organizaţia „Copil, Comunitate, Familie”

Studierea drepturilor copilului/omului constituie un element important în formarea unui cetățean activ și a unei societăți democratice. Convenţia ONU privind Drepturile Copilului recunoaşte dreptul copiilor de a-şi exprima opiniile despre toate aspectele care îi privesc şi de a li se lua în considerare aceste opinii, ţinându-se seama de vârstă şi de gradul de maturitate. Acest fapt îi permite copilului să joace un rol important în propria viață, comunitate și societate.

Timp de aproximativ trei luni, 48 de grupuri de elevi din diferite raioane ale republicii au analizat cum este respectat cel puțin un drept al copilului/omului în școala sau comunitatea lor. În cadrul orelor de educaţie civică sau cursurilor opţionale, elevii au cercetat problemele copiilor, au elaborat chestionare, au desfăşurat interviuri cu diverse surse. Ulterior, fiecare grup a realizat câte un raport ce conține principalele constatări şi recomandări făcute în urma procesului de monitorizare. Rapoartele au fost prezentate conducătorilor de instituții, autorităților locale, raionale sau centrale.

Fără chipsuri și pesmeți la școală

Elevii Liceului Teoretic Ion Creangă din satul Cuizăuca, raionul Rezina, au monitorizat cum li se respectă dreptul la sănătate, în special modul în care se alimentează elevii treptei gimnaziale la școală.

„Noi am identificat o alimentație incorectă în rândul elevilor. Ei folosesc chipsuri, pesmeți și toate produsele ce conțin E-uri. Am îndeplinit chestionare cu părinții și copiii. Am văzut că părinții nu cunosc pentru ce folosesc copiii lor banii de buzunar și cu ce se hrănesc ei când se află la școală. Iar copiii nu cunosc ce înseamnă alimentația corectă”, spune Ana-Maria Odobescu.

Pentru a afla care sunt prevederile legate privind distanța de amplasare între magazinele la care se vând astfel de produse și școală, elevii au cercetat legislația. „Noi am aflat că magazinele în care se vând aceste produse trebuie să fie plasate la cel puțin 100 de metri de la instituțiile de învățământ. În realitate, distanța poate fi mai mică și de 50 de metri”, adaugă Ana-Maria.

Pentru a pune în discuție acest subiect în rândul copiilor și părinților, elevii au elaborat pliante pe care le-au repartizat prin localitate. „Am recomandat primăriei să întreprindă măsuri pentru a interzice vânzarea în preajma școlii a produselor nerecomandate copiilor, iar adulților să învețe copiii să se alimenteze corect”, menționează eleva.

Implicarea ambilor părinți în educația copiilor

Elevii din gimnaziul Mihai Eminescu din Ștefan Vodă au monitorizat dreptul la familie. Copiii au analizat în ce măsură părinții se implică în creșterea și educarea copilului.

„Am efectuat anchete cu 123 de copii privind diversele aspecte ale vieții lor. Din cercetare am înțeles că gradul de implicare a părinților în viața copilului este scăzut. În majoritatea familiilor, mama are o implicare mai mare decât tata, iar în unele, copiii sunt nesupravegheați și nimeni nu se implică în creșterea și educarea lor”, spune Doina Midrigan.

„Noi am recomandat ca la nivel de școală să fie organizate ateliere părintești, seminare, filme cu o tematica educativă. În plus, credem că autoritățile locale trebuie să organizeze activități în care să participe părinți împreună cu copiii lor, pentru consolidarea relațiilor dintre aceștia”, adaugă Doina.

Drumuri mai sigure pentru copii

În comuna Sârcova, raionul Rezina, drumul public central din sat care trece prin fața școlii este periculos pentru pietoni. De-a lungul drumului nu sunt trotuare amenajate; acestea sunt pline cu gunoi, materiale de construcție sau sunt îngrădite de către localnicii ce au case lângă drum. Elevii din Gimnaziul Sârcova adaugă că pe drum nu există treceri pentru pietoni, iar mașinile circulă cu viteză.

„Noi am prezentat raportul primăriei. Doamna primar a spus că este la curent cu această problemă și caută de mai mult timp fonduri pentru a repara drumul. Am trimis raportul și la poliție. Pe 30 mai  îl vom prezenta părinților și administrației SA Drumuri Rezina”, adaugă Daniel.

Pe lângă faptul că elevii au cercetat situația circulației rutiere, ei au formulat și recomandări pentru autoritățile responsabile să asigure respectarea drepturilor copilului.

Elevii au solicitat de la administrația liceului să fie organizate de 2-4 ori pe semestru ore de dirigenție la care să fie discutată siguranța în trafic și să fie instalate panouri informative scrise la același subiect.  APL trebuie să întreprindă măsuri urgente pentru repararea și amenajarea drumul central cu trotuare, cu indicatoare și treceri pentru pietoni, în special în fața gimnaziului. Iar poliția trebuie să organizeze activități de informare și să monitorizeze circulația rutieră în preajma gimnaziului.

Despre Turnament

Ediţia a treia a Turnamentului se desfăşoară la scurt timp după ce Guvernul Republicii Moldova a prezentat Comisiei ONU pentru Drepturile Copilului un raport despre cum sunt respectate drepturile copilului în ţară. Raportul copiilor urmează să fie depus la Comisie pe parcursul anului curent, iar constatările şi recomandările participanţilor la Turnament vor face parte şi ele din acest raport.

Scopul Turnamentului este de a implica elevii, ghidați de profesori, în cunoașterea și promovarea propriilor drepturi, prin activități de monitorizare a drepturilor copilului/omului și prezentarea rezultatelor către autorități.

­­­­­­­­Turnamentul în domeniul Drepturilor Copilului/Omului este organizat de către Ministerul Educației al Republicii Moldova în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC). Evenimentul este susținut de organizaţia ERIKS Development Partner din Suedia în cadrul programului Educație civică participatorie și incluzivă, implementat de CIDDC.

Sfârșitul anului școlar nu înseamnă doar evaluări finale și calcularea mediei notelor. Până vor ieși în vacanță, elevii trebuie să-și delege reprezentanții în Consiliile Naționale ale Elevilor. Desemnați de către colegi prin alegeri libere și deschise, reprezentanții din învățământul general, adică gimnazii și licee, participă la concursul de selectare a membrilor în Consiliul Național al Elevilor (CNE). În paralel, elevii din colegii și școli profesionale depun dosarele pentru a deveni membri ai Consiliului Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic (CNE ÎPT).

Ministerul Educației îndeamnă Consiliile Elevilor din învățământul general să transmită dosarul candidaților până la data de 15 mai 2016, la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. . Consiliile Elevilor din învățământul profesional tehnic vor desfășura alegerile interne până pe 20 mai și vor depune dosarele candidaților săi până pe 30 mai 2016, la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

Dosarul candidaților va include următoarele acte: CV-ul candidatului; acordul informat al părintelui/îngrijitorului; o scrisoare de motivaţie din partea candidatului; procesul-verbal al şedinţei organului de autoconducere al elevilor din instituţia de învăţământ.

Membrii consiliilor vor fi aleşi pentru un an școlar și se vor convoca trimestrial, pentru a discuta cu angajaţii şi conducerea Ministerului Educației, precum și cu reprezentanți ai altor structuri de stat, despre problemele care îi preocupă, în special cele ce ţin de relevanța şi calitatea educaţiei.

Scopul consiliilor este de a asigura dreptul la opinie și libera exprimare a elevilor. Astfel, Ministerul Educației are posibilitatea să obțină informații din prima sursă despre problemele cu care se confruntă sistemul educațional. În același timp, consiliile reprezintă o platformă prin care elevii pot să-și facă vocea auzită referitor la toate aspectele ce țin de activitatea instituțiilor de învățământ, precum și un mecanism prin care conducerea ministerului consultă opinia lor în elaborarea politicilor educaționale.