Ultimile știri 1

Peste 30 de elevi, membri ai Consiliului Național al Elevilor din învățămîntul profesional tehnic (CNE ÎP), se întrunesc într-o nouă ședință de lucru în perioada 23-25 aprilie, la Bălți.

În cadrul ședinței, care este ultima pentru actuala componență a CNE ÎP, elevii vor vizita cîteva școli profesionale și colegii din municipiul Bălți, pentru a consulta opinia colegilor privind calitatea procesului educațional. Totodată, participanții, vor face o evaluare a activității consiliului pentru perioada 2014-2015. Una dintre sesiunile ședinței este rezervată pentru discuția cu Ministrul Educației, Maia Sandu. Discuțiile se vor axa pe rezultatele consultărilor cu elevii din alte instituții și experiența pe care au avut-o în calitate de membri ai CNE.

CNE ÎP a fost creat la începutul anului curent de studii de Ministerul Educației, în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și Fundația LED. Scopul consiliului este  asigurarea dreptului la opinie și libera exprimare a elevilor din colegii și școli profesionale și de meserii. Astfel, Ministerul Educației are posibilitatea să obțină informații din prima sursă despre problemele cu care se confruntă elevii și sistemul educațional în general. În același timp, CNE ÎP constituie o platformă prin care elevii pot să-și facă vocea auzită referitor la toate aspectele vieții școlare, dar și un mecanism prin care conducerea ministerului consultă opinia lor în elaborarea politicilor educaționale.

Violența este atât de răspândită încât, de cele mai multe ori nu este percepută ca abuz, iar cei afectați nu pot să o raporteze. Deşi în Republica Moldova violența asupra copiilor este pedepsită prin lege, datele studiului publicat de UNICEF în 2014 arată că 3 din 4 copii cu vârsta cuprinsă între 2-14 ani sunt supuşi unor forme de pedeapsă violentă, iar 2 din 3 părinți nu reacționează când un alt părinte pălmuiește copilul. 

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului își exprimă îngrijorarea în legătură cu gravitatea fenomenului de violență și îndeamnă părinții și profesioniștii ce lucrează cu copiii să utilizeze și promoveze practici nonviolente de comunicare și educare. Totodată, încurajează întreaga societate să raporteze orice caz suspect de abuz asupra copilului.

În Republica Moldova, orice persoană care știe sau bănuiește că un copil este abuzat / neglijat are obligația să raporteze autorităților responsabile de protecția copilului.

Un caz de abuz asupra copilului poate fi raportat direct/prin telefon/prin scrisoare asistentului social comunitar, primarului, educatorului, profesorului sau directorului școlii/grădiniței, polițistului sau specialiștilor din cadrul Direcției de Asistență Socială / Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului.

Organizația Mondială a Sănătății a definit abuzul ca formă de maltratare fizică şi/sau psihică, abuz sexual, neglijare, tratare neglijentă sau exploatare în scopuri comerciale sau orice alt tip de exploatare care poate cauza daune efective sau potențiale pentru sănătatea, supraviețuirea, dezvoltarea sau demnitatea copilului în contextul unei relații de responsabilitate, încredere sau autoritate.

Date statistice

Date din ultimul studiu MICS (studiu internațional dezvoltat de UNICEF pentru a monitoriza situația familiilor și copiilor), publicat în primăvara lui 2014, arată că în Republica Moldova 76% din copiii cu vârsta de 2-14 ani au fost supuși disciplinei violente, dintre care 48% pedepsei fizice, iar 69% agresiunii psihologice. Prin comparație, doar 15% din părinți și îngrijitori consideră că pedeapsa fizică este necesară pentru a educa un copil.

Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Educației, pe parcursul anului de învățământ 2013-2014 au fost identificate și raportate de către școală 12 614 de cazuri de violență asupra copiilor.

Tot mai multe cazuri de abuz asupra copiilor sunt raportate autorităților competente, iar măsurile de prevenire s-au intensificat și au obținut un statut legal; acestea au loc după ce a fost adoptat un set de documente ce prevăd măsuri de colaborare între 4 ministere, în sensul identificării, sesizării și evaluării copiilor victime sau potențiale victime ale abuzului. În plus, fenomenul violenței abia acum începe să fie înțeles de către societate – toate sunt concluzii expuse de vicepreședintele raionului Orhei, Ion Racu, la ședința de evaluare a programului Liber, puternic și protejat – spre un sistem mai bun de protecție a copilului în Moldova, impementat de CIDDC și CNPAC.

Veronica Boldișor, profesoară de educație civică din Biești și participantă la instruirile din cadrul programului, spune că a avut nevoie de 1 an pentru a schimba percepția elevilor și a colegilor ei despre violență. „Cu 2 ani în urmă, când a început programul, am făcut o cercetare care mi-a arătat că profesorii și copiii din școală nu recunoșteau existența violenței, iar despre neglijență – ca formă de abuz – nici nu aveau idee. După un an de instruiri pentru copii și profesori, același chestionar mi-a arătat că ei deja fac diferență, recunosc și pot să identifice cazurile de abuz”.

Veronica Boldișor a organizat activități de prevenire și pentru părinți. Ea crede că este necesar să organizezi mai multe ședințe și să discuți mai mult cu ei pe acest subiect, pentru că părinții sunt tentați să justifice comportamentul agresiv al adulților.

Conform datelor prezentate de echipa multidisciplinară, în a doua jumătate a anului 2014, în raionul Orhei, au fost înregistrate 273 de cazuri de abuz între copii-copii și 86 de cazuri între copii-adulți. În 76 de cazuri dintre cele 86, abuzul a fost comis de către părinți sau rude.

Ședința de evaluare a avut loc pe 2 februarie în cadul vizitei de studiu a reprezentanților OAK Foundation, ce a oferit suport financiar în implementarea proiectului Liber, puternic și protejat- spre un sistem mai bun de protecție a copiluliu în Moldova. Scopul proiectului a fost de a pune în practică un model de servicii sociale și educaționale integrate pentru a asigura mai eficient prevenirea riscurilor, identificarea, referirea și protecţia copiilor vulnerabili, inclusiv a celor afectaţi de abuz, neglijare și exploatare.

Programul a fost implementat în raioanele Leova și Orhei, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Consiliile Raionale din Leova şi Orhei, cu suportul UNICEF Moldova şi al Fundaţiei OAK.

Galerie foto:

Părinţii vă încredinţează să le supravegheaţi copilul pentru că vă cunosc şi cred că sunteţi o persoană cu experienţă, care poate să aibă grijă de copil. Pentru a avea o relaţie bună cu copilul însă, este important şi el „să vă aleagă”. De aceea va trebui să discutaţi împreună cu părinţii şi copilul mai multe lucruri, cum ar fi sarcinile pe care le veţi avea în calitate de îngrijitor, cum vă vor susţine financiar părinţii copilului și care este starea sănătăţii copilului. Implicaţi copilul în aceste discuţii, în funcţie de vârsta lui. Cu cât este mai mare, cu atât este mai important să ţineţi cont de părerile lui.

Plecarea peste hotare a părinţilor va fi o schimbare radicală în viaţa copilului, ca şi în viaţa dvs., dacă veţi deveni tutorele lui. Atunci când omul are mai mult timp pentru a-şi imagina schimbarea şi când participă la organizarea ei, se acomodează mai uşor. Dvs. veţi discuta multe lucruri cu părinţii lui.