Vocea Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului prin Storytelling

Copiii din Moldova tot mai des acționează în calitate de apărători ai drepturilor omului și cer respectarea drepturilor lor și al semenilor. Aceștia semnalează încălcări ale drepturilor omului, informează semenii despre drepturile omului, monitorizează cum sunt respectate drepturile copilului în școală și comunitate, prezintă autorităților rapoarte, organizează întruniri în care abordează problematici ale drepturilor omului etc. În sine, activitățile lor nu sunt vizibile de multe ori, sunt rar recunoscute și susținute de către adulți. În acțiunile lor de apărare a drepturilor omului, Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului(CADO) se confruntă cu anumite provocări suplimentare și sunt expuși unor riscuri specifice ca urmare a vârstei tinere.

Elvira Drangoi,Coordonatoarea Platfomei Copilului, menționează: „ Prin activitățile lor, grupurile CADO, susținute de CIDDC, informează autoritățile despre existența Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului, provocările cu care se confruntă și nevoile de susținere suplimentară în activitatea lor. Fiind expuși mai multor riscuri din cauza lipsei unor mecanisme de protecție, sigure și adaptate copiilor, aceștia întâmpină mai multe obstacole care includ: lipsa accesului la informații, inclusiv cu privire la drepturile CADO; atitudinea adulților de a nu lua în serios CADO; abuzurile fizice și verbale, amenințări în mediile online și offline; piedici din partea adulților care îi pot demotiva să acționeze în calitate de CADO. Astfel, ne dorim o societate în care copiii care apără drepturile omului să fie recunoscuți, protejați și împuterniciți și, împreună, să creăm un mediu de siguranță în care copiii își pot desfășura activitatea în domeniul drepturilor omului.”

Astfel, în perioada martie-septembrie, grupul CADO prin Storytelling din cadrul Platformei Copiilor a participat la un program de formare în care membrii și membrele și-au dezvoltat cunoștințele cu referire la cine sunt CADO, care sunt drepturile lor și cum să-și facă vocea auzită prin metode de storytelling (fotografii, video, text).

Ce este storytelling?

Storytelling-ul este arta de a transmite un mesaj prin povești – fie prin imagini, cuvinte sau video-uri. Prin această metodă, ideile și emoțiile devin mai ușor de înțeles și pot avea un impact puternic asupra celor care le ascultă sau le citesc. Pentru copiii apărători ai drepturilor omului (CADO), storytelling-ul este o modalitate puternică de a aduce la lumină provocările, experiențele și realizările lor, în scopul de a sensibiliza publicul și autoritățile cu privire la importanța susținerii lor.

„Este important de menționat că, prin această metodă, am dorit să atragem atenția autorităților și să creștem conștientizarea cu privire la necesitatea recunoașterii și împuternicirii CADO.” a spus un participant.

„Mi-a plăcut lucrul în echipă și repartizarea rolurilor în procesul de creare a conținuturilor pentru video” , a împărtășit o membră a grupului CADO prin Storytelling.

Un alt participant a adăugat: „Mi-a plăcut că toți participanții s-au implicat activ și au adus inițiative bune, care au îmbunătățit procesul de creare a videourilor.”

Participanții și participantele au lucrat în grupuri mici, fiecare dintre acestea a dezvoltat propriile lor scenarii și mesaje în conformitate cu scopurile propuse.
Prin intermediul videourilor, grupul CADO a abordat patru teme esențiale:

Cine sunt CADO? – un copil sau grupuri de copii care apără și promovează drepturile proprii sau drepturile altora.

Acțiunile lor – de la informarea semenilor, campanii de conștientizare, raportarea despre anumite cazuri de încălcare a drepturilor copilului, CADO face acțiuni importante în promovarea drepturilor omului.
Drepturile CADO -în procesul de apărare a drepturilor altora, CADO beneficiază de un set distinct de drepturi.

Cum adulții pot susține CADO? – importanța formării adulților pentru a oferi îndrumare și sprijin CADO
Pe parcursul lunii septembrie, videourile create de către tineri au fost difuzate în cadrul campaniei privind încurajarea diversității, incluziunea, protecția și împuternicirea copiilor apărători ai drepturilor omului/ CADO, postate pe pagina de Instagram, TikTok și Facebook @platforma_copiilor.

Gheorghe Galbura, Specialist în comunicare pentru Platforma Copiilor susține: „În spatele fiecărui video realizat de Grupul CADO prin Storytelling, stau multe discuții și reflecții, în care ne străduim să înțelegem mesajele și părerea fiecărui copil. Acest proces este esențial pentru a ne asigura că produsele noastre reflectă cu adevărat viziunea și nevoile copiilor și că videourile trasnmit mesajele pe care copiii vor să le comunice. În acest proces, membrii nu doar au creat scenariile pentru video-uri, dar au explorat noțiunea de CADO, acțiunile și provocările lor și au lucrat cu Ghidul „Punerea în practică a drepturilor copiilor apărători ai drepturilor omului” și cu versiunea prietenoasă copiilor a Convenției cu privire la drepturile copilului ”.

CIDDC susține diferite inițiative ale copiilor apărători ai drepturilor omului (CADO), precum Plaforma Copiilor, grupul de inițiativă CADO și altele. În cadrul acestui proiect susținem 15 CADO, inclusiv din stânga Nistrului și Ucraina, să promoveze conceptul de CADO, drepturile și experiențele CADO prin metoda storytelling. Prin intermediul campaniei ne propunem să sensibilizăm publicul larg privind importanța recunoașterii, împuternicirii și protecției CADO. Campania se bazează pe produsele de storytelling dezvoltate de copii și tot ei vor fi susținuți să participe la conceptualizarea campaniei.

Cu suportul financiar oferit de World Vision și Aktion Deutschland Hilft (ADH) , fiecare membru și membră a grupului CADO prin storytelling a primit un suport de telefon cu lampă inelară și o baterie externă, pentru a fi împuterniciți să continue realizarea produselor proprii și pentru a-și face vocea auzită în mediul online.

Mai multe detalii despre activitatea și drepturile CADO și cum să-i susțineți în misiunea lor găsiți în Ghidul de Implementare pentru Copiii Apărători ai Drepturilor Omului : link ghid . E o resursă din care profesioniștii pot învăța cum să protejeze, să împuternicească și să promoveze copiii apărători ai drepturilor omului și cum să răspundă nevoilor și așteptărilor acestor copii.

Reamintim că în anul 2023 a fost aprobată noua lege LP370/2023 privind drepturile copilului și conform articolului 15, punctul 8 prevede recunoașterea, împuternicirea și protecția CADO.

_______________
Activitatea a fost realizat în cadrul proiectului „Răspuns de urgență pentru satisfacerea necesităților de bază ale refugiaților și comunităților gazdă afectate de criza din Ucraina în Moldova prin realizarea nevoilor de bază, educație, protecție și servicii MHPSS”, implementat de @ciddcmoldova cu suportul financiar oferit de World Vision și Aktion Deutschland Hilft (ADH).
#CADO #DrepturileCopilului #PlatformaCopiilor #CADOprinStorytelling

TERMENI DE REFERINȚĂ

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) lansează concurs pentru selectarea ofertelor pentru achiziția lucrărilor de renovare a fațadei în cadrul unui Centru de Resurse destinat profesioniștilor din educație, copiilor și tinerilor, inclusiv copiilor refugiați. Lucrările de renovare a fațadei au aproximativ 25-30 m².

1. CONTEXT

CIDDC este o organizație nonguvernamentală, fondată în 1999. Inspirăm adulții să asculte vocea fiecărui copil și colaborăm cu copiii, familiile, autoritățile, serviciile publice și societatea civilă pentru a elabora și aplica soluții bazate pe drepturile copilului. Pentru mai multe informații, accesați www.drepturilecopilului.md .

De-a lungul celor 25 ani de activitate, CIDDC a dezvoltat și a acumulat o mulțime de resurse informaționale, cărți, materiale didactice, ghiduri metodologice, jocuri etc. care pot fi utile profesioniștilor, părinților și copiilor. În acest context, CIDDC își propune să organizeze toate aceste materiale într-un singur spațiu sub forma unui Centru de Resurse. În cadrul Centrului de resurse, CIDDC va organiza sesiuni de informare, sprijin pentru toți actorii interesați în înțelegerea și promovarea abordării bazate pe drepturile copilului, precum și activități pentru copii și tineri de înțelegere și monitorizare a drepturilor copilului.

Achiziția lucrărilor de renovare a fațadei a Centrului de Resurse se realizează în cadrul proiectului „Răspuns de urgență pentru satisfacerea necesităților de bază ale refugiaților și comunităților gazdă afectate de criza din Ucraina în Moldova prin furnizarea nevoilor de bază, educație, protecție și servicii MHPSS”, implementat de CIDDC cu suportul financiar oferit de World Vision și Aktion Deutschland Hilft (ADH), în perioada martie 2024 – martie 2025.

Compania selectată va semna un contract care va avea drept obiectiv realizarea eficientă a serviciilor solicitate.

2. SARCINI ȘI LIVRABILE:

Compania selectată va avea următoarele sarcini și responsabilități:

− Renovarea pereților fațadei;

− Montarea instalațiilor electrice, la necesitate;

− Schimbarea gresiei;

− Schimbarea acoperișului și a sistemului pluvial;

− Înlocuirea lambriului pe pod.

3. CALIFICĂRI ȘI ABILITĂȚI

Cerințe față de candidați/ candidate:

− Persoane juridice înregistrate în Republica Moldova;

− Licență sau alte acte permisive în domeniul realizării lucrărilor de construcție/renovare;

− Experiență în domeniu de minim 3 ani;

− Coordonarea tuturor activităţilor cu persoana responsabilă;

− Abilitatea de a lucra în termeni de timp restrânși;

− Experienţa pozitivă de lucru cu organizaţii nonprofit este un avantaj.

− Metodele și materialele de lucru ce țin cont de protecția mediului și sustenabilitate constituie un avantaj.

4. DOSARUL APLICANTULUI ȘI PROCEDURA DE SELECTARE

Toate dosarele trebuie să conțină:

− CV-ul companiei şi/sau alte documente care vor demonstra experienţa în domeniu;

− Ofertă comercială completă, întocmită conform cerințelor, ștampilată și semnată, ce conține și termenii de realizare;

− Certificatul de înregistrare a companiei;

− Certificat înregistrare ca plătitor de TVA;

− Codul de conduită (anexat) completat și semnat.
Codul de conduită poate fi descărcat aici.

* Oferta va fi elaborată de către aplicant, după realizarea unei vizite la adresa unde urmează a fi desfășurate lucrările de renovare. Organizarea acestei vizite va fi stabilită de comun acord între CIDDC și persoana de contact din partea aplicantului.

Selectarea companiei ce va realiza lucrările de reparațiese bazează pe angajamentul nostru ferm cu privire la protecția copilului față de toate formele de violență în cadrul proiectelor și activităților CIDDC, precum și în afara organizației. CIDDC are o politică de protecție a copilului; compania selectată va semna o declarație prin care se vor angaja să respecte prevederile acesteia.

Selectarea se va realiza în baza următoarelor criterii:

● Respectarea termenului limită pentru depunerea dosarului;

● Respectarea documentației de înscriere indicate în termenii de referință;

● Experiența companiei în prestarea serviciilor solicitate;

● Raportul dintre preț, calitate și termenul de executare a lucrărilor de reparație.

Dosarul va fi prezentat în format electronic la adresa de email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. cu mențiunea „Companie privind realizarea lucrărilor de renovarea fațadei” până la data de 22 noiembrie 2024, ora 17:00.

Dosarele incomplete sau expediate după termenul limită nu vor fi evaluate.

Pentru informații adiționale, nu ezitați să ne scrieți la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau suna la numărul de telefon: 0 681 82 551.

Notă: CIDDC prelucrează datele cu caracter personal în strictă conformitate cu prevederile Legii 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Prin expedierea dosarului, dvs. , sunteți de acord ca datele dvs. personale să fie utilizate în procesul de selectare și raportate partenerilor CIDDC.

În perioada octombrie 2022 – octombrie 2024, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în colaborare cu Child Rights Connect și sprijinul Ville de Genève, a implementat un proiect ambițios în Republica Moldova: „Recunoașterea drepturilor, împuternicirea și protecția Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului (CADO)”.

Prin acest proiect, s-a urmărit împuternicirea CADO, participarea lor la procesul național de elaborare a legislației și să influențeze dezvoltarea și implementarea viitoarei legi privind apărătorii drepturilor omului.

Cronologia evenimentelor

În cadrul acestui proiect, s-a deschis un apel pentru selectarea unui nou grup de copii care doresc să afle mai multe despre drepturile copilului și să acționeze în calitate de apărători ai drepturilor omului.

Astfel, a fost creat un grup de 10 fete și băieți cu vârste între 13 și 17 ani, dintre care doi sunt din Ucraina și doi din zona de securitate a Republicii Moldova.

„Participarea cetățenilor în procesul de elaborare a legilor este importantă pentru a înțelege cum sunt create legile și poate contribui la punerea lor în practică într-un mod mai eficient. Cetățenii sunt inclusiv persoanele până la 18 ani, adică copiii. Este un drept al copiilor să fie parte a procesului elaborare sau de modificare a legilor. Majoritatea copiilor au nevoie de sprijin și îndrumare suplimentară din partea autorităților publice, a Avocatului copilului sau a organizațiilor nonguvernamentale”, a explicat Rodica Caimac, coordonatoarea proiectului, expertă în Participarea Copilului.

Primele discuții cu autoritățile despre participarea copiilor în elaborarea legilor

În octombrie 2023, pentru prima dată, un grup de copii apărători ai drepturilor omului din Republica Moldova a purtat un dialog cu autoritățile și societatea civilă națională și internațională despre dreptul copiilor la participare în elaborarea unei legi și despre rolul autorităților, al adulților în împuternicirea și protecția copiilor în acest proces.

A fost o premieră pentru Republica Moldova, care a deschis astfel discuțiile despre implicarea tinerilor în dezvoltarea legilor la nivel național.

Participarea Internațională și Recunoașterea Oficială

Proiectul a susținut participarea copiilor din Republica Moldova la evenimente internaționale, printre care și Conferința de la Viena privind apărătorii drepturilor omului . În cadrul acesteia, copiii au împărtășit experiențele și provocările pe care le întâlnesc ca apărători ai drepturilor omului în Moldova. Ca urmare a acestui eveniment Raportoarea Specială privind Apărătorii Drepturilor Omului a elaborat un raport privind situația copiilor și tinerilor apărători ai drepturilor omului, în baza consultărilor din întreaga lume, inclusiv grupul CADO pentru lege a contribuit. Acest raport a fost prezentat Consiliului ONU pentru DrepturileOmului, în cea de a 55-asesiune, la eveniment a participat un membru a grupului CADO pentru lege.

Totodată, CIDDC a contribuit la publicarea unui ghid destinat adulților, despre implementarea drepturilor copiilor apărători ai drepturilor omului și a dezvoltat un set de instrumente pentru a încuraja autoritățile să sprijine participarea tinerilor la elaborarea legislației.

Conceptul CADO în legea privind drepturile copilului

Un alt pas important a fost adoptarea de către Republica Moldova a Legii 370/2023, care recunoaște oficial rolul copiilor apărători ai drepturilor omului, integrând în mod explicit contribuția lor legislativă în articolul 15 al legii. Acest cadru legal reprezintă un progres major în recunoașterea și protecția CADO, consolidând rolul tinerilor în societate și asigurându-le un loc activ în procesul decizional național.

Grupul CADO în Parlamentul Republicii Moldova

În decursul celor doi ani de proiect, adolescenții și adolescentele au beneficiat de ateliere de formare, în care au explorat drepturilor copiilor, drepturile la participare și conceptului de CADO, participarea copiilor în elaborarea legilor.

Pentru a crește gradul de conștientizare în rândul copiilor și autorităților, CADO a realizat și 6 videoclipuri explicative despre rolul copiilor în procesul legislativ, importanța includerii drepturilor lor în viitoarea lege ADO și provocările cu care aceștia se confruntă.

Mai mult, grupul, susținut de CIDDC, a lucrat la un set de instrumente pentru autoritățile publice. Documentul conține informații concrete despre cum adulții pot susțină participarea copiilor la elaborarea sau modificarea legilor.

Setul de instrumente a fost prezentat de grup în ședința Parlamentului Republicii Moldova în septembrie curent.

Acest proiect mi-a oferit accesul la informații privind crearea legilor într-un mod mai ușor și clar

„Experiența din cadrul proiectului m-a ajutat să înțeleg mai bine cine sunt copiii apărători ai drepturilor omului și ce fac, să înțeleg diversitatea de acțiuni ale CADO din diferite localități” a explicat un membru a grupului CADO pentru lege

„Acest proiect mi-a oferit accesul la informații privind crearea legilor într-un mod mai ușor și clar pentru toată lumea, inclusiv nouă copiii. Activitățile proiectului au avut un impact asupra dezvoltării mele prin faptul că mi-a dezvoltat anumite abilități pe care nu le posedam anterior precum, capacitatea de a procesa și înțelege termeni și concepte legale complexe, abilitatea de a extrage informații relevante dintr-o cantitate mare de text” a împărtășit o membră a grupului CADO pentru lege.

„La începutul proiectului nu cunoșteam mulți termeni, dar eram curioasă să aflu mai multe. Am studiat Convenția și Ghidul și acum sunt informată. De asemenea sunt gata să explic altora procesul de participare a copiilor în elaborarea legilor” a spus membră a grupului CADO pentru lege.

Resursele dezvoltate în cadrul proiectului pot fi accesate în secțiunea Resurse pentru profesioniști și Resurse pentru copii/ adolescenți în limba română și engleză.

Amintim că resursele au fost elaborat în cadrul proiectului „Advancing the rights, empowerment and protection of child human rights defenders (CHRDs) in promoting human rights in Moldova”, implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și Child Rights Connect, în parteneriat cu Oficiul Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului, cu suportul Ville de Genève.

ce documente trebuie elaborate și deținute pentru anul de studii 2024-2025” , a declarat un cadru didactic. Această informație a fost percepută ca un suport esențial pentru eficientizarea activității zilnice și evitarea suprasolicitării birocratice.

Înscrierea elevilor veniți din străinătate.

Un aspect sensibil discutat la atelier a fost înscrierea elevilor care vin din afara țării, un proces care, din păcate, întâmpină încă obstacole. În unele instituții, părinții care solicită asigurarea drepturilor educaționale ale copiilor întâmpină atitudini mai puțin primitoare, unii profesori exprimând nevoia de suport continuu: „Toate informațiile propuse au fost foarte utile, mai ales cele referitoare la înmatricularea elevilor veniți de peste hotare. Çtim acum cum să completăm corect în SIME și cum să aplicăm evaluările corect și cum să facem proiectarea didactică de lungă durată, cum să fim empatici și să ascultăm vocea copiilor refugiați, inclusiv cei din diasporă, pentru a susține incluziunea lor.”, a spus un participant, evidențiind importanța informării corecte pentru a sprijini aceste familii.

Claritate în procesul educațional

„Informarea privind schimbările în nomenclator și documentele necesare pentru anul 2024- 2025 a fost extrem de utilă. Acum știm exact pe ce să ne concentrăm și cum să evităm stresul inutil” , a spus unul dintre managerii prezenți.

Acest program oferă spațiu sigur pentru profesori și manageri școlari de a vocifera nevoile lor și consolida parteneriatul cu Ministerul Educației și Cercetării favorizând o educație accesibilă pentru toți și un mediu educațional prietenos.

Programul de formare este realizat de către CIDDC în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Organele locale de specialitate din domeniul învățământului din mun. Bălți, raioanele Căușeni și Edineț, în cadrul proiectului “Împuternicirea instituțiilor de învățământ: salvgardarea și protecția copiilor și adolescenților din Republica Moldova și Ucraina”, implementat cu suportul financiar oferit de Disasters Emergency Committee (DEC) , Plan International și World Vision International, în perioada 1 august 2024 – 28 februarie 2025.

În perioada 31 octombrie - 1 octombrie 2024, s-a desfășurat atelierul de formare referitor la aplicarea principiilor liderismului sistemic în educație pentru 27 de cadre de conducere și specialiști din Direcția Generală Educație din raionul Ștefan Vodă.

În deschiderea evenimentului, Raisa Burduja, șefa Direcției Generale Educație Ștefan Vodă, a menționat că „dezvoltarea profesională a cadrelor de conducere este una dintre prioritățile DGE, iar parteneriatul durabil cu CIDDC a făcut posibil un program inovativ de liderism care contribuie la consolidarea cooperării cu toate părțile implicate în procesul educațional, astfel încât copiii să aibă parte de cele mai optime condiții de învățare.”

Participanții la atelier au analizat procesul de organizare instituțională prin prisma a trei componente ale liderismului sistemic - conectarea cu scopul, autonomia – conectarea cu sine, apartenența – conectarea cu noi.
Printre resursele menționate de către participanți, care servesc scopul, au fost menționate capacitatea liderilor de a crea climatul psihologic potrivit, de a include și a armoniza contribuțiile membrilor comunității educaționale, de a-și utiliza conștient resursele interioare, precum și de a ține cont în mod activ de echilibrul între a da și a primi.

Discuțiile din cadrul atelierului au permis directorilor de instituții să facă vizibile o gamă largă de subiecte care necesită resurse, inclusiv arderea profesională, climatul psiho-emoțional, gestionarea emoțiilor angajaților, relațiile interpersonale, starea de satisfacție profesională și motivația, cum să spună „nu” fără a simți vinovăție, managementul timpului, prioritizarea acțiunilor, strategii de negociere și mediere a conflictelor cu membrii colectivului.

Atelierul a permis participanților să se conecteze conștient cu propriile resurse. Printre resursele cele mai prezente s-au remarcat colaborarea, deschiderea pentru alte perspective, capacitatea de alegere, creativitatea, experiența personală, acceptarea, sprijin în activitate, înțelegerea, cooperarea, răbdarea, luarea distanței potrivite.

De asemenea, participanții la atelier au devenit mai conștienți despre ce anume interferează cu crearea condițiilor pentru siguranță psihologică, încredere și motivație. Printre factorii identificați se află neascultarea opiniilor tuturor, deorganizarea, lipsa sau nesusținerea inițiativelor, convingerile limitative și prejudecățile, frica de a nu fi acceptat de cei din jur, respingerea, stilul dictatorial de conducere, lipsa de timp, starea precară psiho-emoțională, relații defectuoase, pierderea din câmpul atenției a scopului propus, graba, așteptări nerealiste, neacceptarea ideilor noi, frica de nou, decalajul mare între ceea ce se spune și ceea ce transmite cu adevărat, dezechilibrul între a da și a primi.

În încheierea atelierului, Oana Tănase, facilitator sistemic, a remarcat deschiderea și nivelul mare de interes al participanților prezenți pentru a aplica practicile sistemice în cadrul instituțiilor din care fac parte. „Printre aceste practici menționez șezătoarea modernă – un proces menit să susțină conectarea actorilor implicați în procesul educațional: profesori, elevi, părinți, directori de școală și grupul de dialog sistemic – un proces care combină creativ elemente de coaching și mentoring pentru a susține atât creșterea profesională, cât și explorarea de soluții la provocările pe care directorii le întâlnesc în contextele lor organizaționale.”

La finalul atelierului, pentru participanți au devenit mai explicite mai multe aspecte:

• „Făcând un pas în urmă, am avut un contact mai clar, mai confortabil cu persoana din fața mea, i-am văzut nevoile fără să le spună.”
• „Noi ne asumăm prea multe lucruri și uneori nu suntem conștienți că poate elevul sau părintele nu le cere și este important să le auzim nevoile și să decidem ce este posibil de realizat.”
• „Să iau distanța potrivită înseamnă să văd mai multă lume și întreg contextul de unde vine dificultatea sau problema.”
• „Este greu este cu atâtea copii, mai ales să ai copii romi, nu avem 50 de copii romi și este foarte dificil.”
• „Să comunic de la același nivel cu elevul îmi dă posibilitatea să-l aud, să-l văd și aceasta este responsabilitatea tuturor adulților din colectiv.”
• „Să formez un climat pozitiv, în care fiecare este acceptat, să ofer timp și spațiu să se exprime este cel mai valoros lucru în calitate de director.”
• „Cine învață directorul să fie deschis, să-i primească pe toți așa cum sunt? Nu există așa facultăți și avem nevoie de timp ca să se formeze aceste atitudini și abilități.”

Această activitate este realizată în cadrul proiectului „ABC - ACTIONS for the Rights of the Children; BUILDING relationships based on respect and cooperation; COMMUNICATION and documentation”, implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC), cu suportul financiar oferit de ERIKS Development Partner.

În cadrul stagiului de formare dedicat elaborării versiunii prietenoase copilului a Codului de conduită, atât elevii cât și profesorii și-au exprimat opiniile și viziunea asupra acestor aspecte importante.

Care sunt situațiile în care copiii se simt abuzați și nefericiți?

Din ce motive copiilor le este greu să împărtășească experiențele de abuz?

Ce ar trebui să vadă adulții ca să înțeleagă că un copil este abuzat?

Din ce motive uneori adulții nu aud copiii când aceștia le comunică despre situațiile de abuz?

Ce anume ar face mai ușor ca copiii să fie ascultați/crezuți?

Ce ar putea să facă adulții pentru a-i susține pe copii să se simtă mai liberi în a comunica cuiva despre cele ce li se întâmplă?

La cine ar putea copiii să se adreseze în cazul când sunt îngrijorați sau abuzați?

La cine nu s-ar adresa copiii atunci când se simt abuzați?

Între 28 și 30 octombrie, coordonatorii VNET din municipiul Bălți, raioanele Căușeni și Edineț, împreună cu un grup elevi, s-au reunit pentru a explora progresele, provocările și soluțiile în crearea unui mediu sigur, protectiv și incluziv pentru toți copiii. Adulții și adolescenții au reflectat asupra înțelegerii conceptelor de violență împotriva copilului și protecția copilului. Totodată, au identificat comportamentele permise și interzise în interacțiunea cu elevii și elevele, inclusiv contactul fizic și atingerile, limbajul utilizat, mediul și spațiile de învățare, transportul școlar, relaționarea cu voluntarii, partenerii, oaspeții instituției, comunicarea bazată pe transparență și siguranță, căminele/dormitoarele, disciplinarea etc.

Ce este o versiune prietenoasă copilului a Codului de conduită?

O versiune prietenoasă copilului a Codului de conduită este un document clar și ușor de înțeles, care comunică comportamente permise și nepermise într-un limbaj adaptat vârstei și capacităților copiilor, dezvoltat împreună cu aceștia. Acest document permite copiilor să înțeleagă mai bine ce înseamnă să fii în siguranță și ce pot face atunci când se simt îngrijorați în legătura cu asigurarea dreptului de a fi protejat față de orice formă de violență în școală, acasă sau în comunitate.

De ce este nevoie de versiunea prietenoasă copilului?

Prin astfel de abordări, copilul devine informat și împuternicit să acționeze atunci când este implicat în situații de violență, precum și să observe și să raporteze atunci când alți semeni sunt implicați.

În cadrul atelierului, atât elevii, cât și coordonatorii au împărtășit diverse experiențe privind protecția față de violență, au analizat potențialele riscuri până, în timpul și după atelier, precum și au discutat strategii pentru prevenirea acestora.

Ce au învățat?

• Violența împotriva copilului are multe forme, iar semnele ei pot fi recunoscute. Este esențial să observăm, să auzim și să discutăm despre comportamentele abuzive.

• Vocea copiilor contează! Implicarea lor în elaborarea mecanismelor de raportare a presupuselor cazuri de violență asupra copilului adaptate nevoilor copilului este crucială pentru a crea un mediu sigur și protectiv.

• Atitudinile și valorile personalului educațional au un impact direct asupra siguranței și protecției copiilor.

• Colaborarea între profesori, elevi, părinți și partenerii din comunitate este esențială pentru a construi un mediu de învățare unde fiecare copil se simte acceptat, susținut și încurajat să-și exprime gândurile și sentimentele. Numai printr-o comunicare deschisă și liberă putem preveni potențialele riscuri.

• Aceste activități subliniază importanța implicării fiecăruia în crearea unui spațiu cu mai multă grijă, înțelegere și respect pentru fiecare copil, precum și responsabilitatea colectivă a instituției și a comunității, așa cum au subliniat participanții:
  ????„Dacă vreau schimbare, eu încep de la mine. Sunt conștientă că sunt promotoarea acestei idei, așa că încep să acționez, fără să aștept ca alții să o facă,”a spus una dintre participante.

• ???? „Noi, ca profesori, avem datoria să creăm un mediu sigur pentru toți copii.” a adăugat o altă participantă.

„Înțeleg acum mai bine cât de esențial este ca fiecare copil să simtă și să știe că este ascultat și protejat.” a spus un elev.

Stagiul de formare a fost o oportunitate valoroasă pentru participanți de a reflecta asupra rolului lor esențial în protecția și siguranța copiilor.„Scopul de a elabora o versiune prietenoasă copilului a Politicii de protecție a copilului nu doar că ne-a adus împreună, ci ne-a și învățat să privim dincolo de cifre și statistici, concentrându-ne asupra experiențelor și emoțiilor copiilor.”a spus o coordonatoare VNET.

„Pentru mine, a fi ascultat și protejat înseamnă că cineva se preocupă cu adevărat de ceea ce simt. Atunci când adulții discută despre noi și ne implică în deciziile care ne afectează, simt că vocea mea contează. Sper că toți copiii să aibă ocazia să fie ascultați și înțeleși.”a spus un elev.

„Înțelegerea modului în care atitudinile și valorile noastre influențează interacțiunile cu copiii este un pas fundamental în crearea unui mediu educațional sigur și sprijinitor.”a spus o coordonatoare VNET.

„ Am învățat cât de important este să nu judecăm copiii pentru ceea ce spun sau pentru modul în care aleg să-și exprime gândurile. Rolul nostru ca profesori este să-i ascultăm, să le oferim sprijin și să le arătăm că înțelegem provocările cu care se confruntă. Fiecare copil are nevoie de un spațiu sigur în care să se simtă valorizat și respectat, iar noi suntem aici să învățăm cum să le oferim acest sprijin.”a spus o coordonatoare VNET.

CIDDC reiterează importanța colaborării între instituțiile educaționale, familie și comunitate pentru a implementa versiunea prietenoasă copilului a Codul de conduită ca parte componentă a Politicii de protecție a copilului. Împreună, creăm un spațiu în care fiecare copil se simte auzit, protejat și valorizat.

_________
Activitatea realizată de către CIDDC în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Organele locale de specialitate din domeniul învățământului din mun. Bălți, raioanele Căușeni și Edineț, în cadrul proiectului “Împuternicirea instituțiilor de învățământ: salvgardarea și protecția copiilor și adolescenților din Republica Moldova și Ucraina”, implementat cu suportul financiar oferit de Disasters Emergency Committee (DEC) , Plan International și World Vision International , în perioada 1 august 2024 – 28 februarie 2025.

Galerie:

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) te invită să te alături clubului IMPACT++ pentru adolescenți și adolescente cu vârste între 12 și 15 ani!

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) a lansat un program de formare dedicat facilitării în domeniul participării copiilor, care se desfășoară în perioada iulie - decembrie 2024. Programul include 6 ateliere de formare offline, fiecare cu o durată de până la 2,5 zile. Participanții și participantele nu doar aprofundează cunoștințele despre drepturile copilului, dar își dezvoltă abilitățile de facilitatori.

Acest program face parte din proiectul „Consolidarea și Protejarea Drepturilor Copilului în Republica Moldova”, implementat de CIDDC în parteneriat cu Ambasada Germaniei, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

Programul de formare de formatori este inspirat din dorința de a contribui la formarea unei generații noi de facilitatori

Programul a început în luna iulie curent și participanții au beneficiat de trei ateliere de formare. Acestea s-au concentrat pe înțelegerea conceptelor fundamentale ale Convenției ONU privind Drepturile Copilului și pe identificarea adulților responsabili de respectarea acestor drepturi.

Consultările realizate de copii în rândul semenilor lor, la care au participat peste 8000 de copii, au arătat că mulți dintre aceștia nu înțeleg pe deplin ce sunt drepturile copilului și cine este responsabil pentru protejarea lor. Deși mulți adulți cred că atât ei, cât și copiii înțeleg aceste drepturi, realitatea arată contrariul. CIDDC își asumă rolul de a educa atât adulții, cât și copiii cu privire la drepturile copilului și la responsabilitățile implicate, iar acest program este un pas important în formarea unei noi generații de facilitatori.

Irina Gușan, directoare de programe la CIDDC, subliniază importanța programului: „CIDDC este una dintre primele organizații care a promovat prevederile Convenției ONU privind drepturile copilului, a monitorizat cum statul aplică aceste prevederi, a susținut copiii să-și cunoască drepturile și să-și facă ei vocea auzită în legătură cu respectarea drepturilor sau să fie portavoce a copiilor.

Acest program de formare de formatori este inspirat din dorința de a contribui la formarea unei generații noi de facilitatori în domeniul drepturilor copilului, în special în domeniul participării copilului, dar și din solicitările venite de la copiilor cu care am lucrat în diverse inițiative, cum ar fi Platforma Copiilor, care, odată ce încheie procesul de lucru în aceste inițiative, își doresc să învețe să faciliteze și ei activități cu noile grupuri de copii constituite de CIDDC sau cu alți copii din comunitățile lor.”

Este esențial să ne asigurăm că opiniile copiilor sunt respectate și luate în serios

În cadrul atelierelor de lucru, participanții și participantele au fost ghidați/ ghidate să exploreze Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, versiunea prietenoasă copilului . Mai mult, tinerii au analizat dreptul copilului la participare, unul dintre cele patru principii fundamentale ale Convenției.

Magda, o participantă la program, spune: „Am descoperit multe lucruri noi despre drepturile copilului. Până acum știam doar despre convenția prietenoasă copilului, dar acum am avut ocazia să studiez convenția oficială și principiile sale.”

Cristina, o altă participantă, adaugă: „Sesiunile mi-au oferit o mai bună înțelegere asupra importanței ascultării copiilor și integrării opiniilor lor în deciziile care îi privesc. Este esențial să ne asigurăm că acele opinii sunt respectate și luate în serios.”

În paralel, programul include sesiuni practice de facilitare, unde participanții învață cum să planifice și să conducă activități cu grupuri de copii, utilizând metode interactive și creând un spațiu sigur și prietenos.

Emanuela, participantă la programul de formare de formatori: „Dacă ar fi să descriu printr-o imagine cu ce asociam eu facilitarea până să încep acest program, aceasta ar fi imaginea unei profesoare cu un arătător în mână. Acum, în imaginea mea e aceeași profesoară, doar că în loc de arătător are baghetă magică. Așa văd eu facilitarea acum: este important să oferi informație, dar contează foarte mult atmosfera pe care o creezi.”

Programul de formare continuă până în decembrie și oferă participanților oportunități concrete de a-și aplica abilitățile de facilitare în cadrul activităților practice organizate de CIDDC. Competențele formate în cadrul programului vor fi puse în practică în activitățile ghidate de CIDDC pentru grupurile de copii.

Copiii apărători ai drepturilor omului (CADO) sunt copiii care fac orice acțiune de apărare a drepturilor proprii sau ale drepturilor celorlalți.

Viorica (pseudonim) este un copil apărător al drepturilor omului din Republica Moldova. Este membră a grupului CADO prin storytelling din cadrul Platformei Copiilor și este o activistă vocală atât în mediul online, cât și offline, având multe exemple de acțiuni prin care a apărat drepturile omului, atât în școala sa, cât și în societate. Ea abordează teme precum drepturile femeilor, probleme de mediu și drepturile copilului.

Împreună cu alți mebri ai grupului CADO prin storytelling , Viorica a participat la mai multe ateliere, ca parte a unei inițiative ce își propune să instruiască copiii despre cum să își înțeleagă mai bine drepturile și cum să le apere. Pe parcursul perioadei martie-septembrie 2024, membrii grupul CADO prin storytelling, susținuți de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, au învățat despre cine sunt CADO, care sunt drepturile CADO și au împărtășit ce provocări întâmpină CADO, r, după care au decis să vorbească și altora despre acestea prin intermediul videourilor. Ca rezultat, grupul a creat 4 videouri, postate pe parcursul lunii septembrie pe canalele sociale ale Platformei Copiilor.

Viorica consideră că participarea în grupul CADO prin storytelling a avut un impact profund asupra ei, ajutând-o să se cunoască mai bine în rolul de apărătoare a drepturilor omului. „Experiența în grupul CADO prin storytelling m-a ajutat să mă înțeleg mai mult pe mine în calitate de apărătoare – când să acționez, când pot să iau un rol pasiv. În genere, am învățat cât de divers poate să arate activitatea CADO ”. Un alt aspect important pe care l-a descoperit în acest grup este importanța grijii față de propria stare emoțională. „ Acum știu mult mai bine cum trebuie să am grijă de mine ca să-mi recapăt forțele și să acționez în calitate de CADO ulterior ”, adaugă Viorica

Cum am devenit CADO?

Viorica a descoperit pentru prima data rolul de activistă prin prisma problemelor de mediu. Prin acțiunile proprii de protejare a mediului, prin discuțiile pe care le are cu semenii și adulții din jurul ei, ea comunică despre dreptul la un mediu curat:

„Dacă reflectez la cum mi-am descoperit valorile, nu au fost întâi drepturile femeilor, dar au fost problemele de mediu și apoi au urmat restul. Cred că pentru mine a fost așa un fel de boom - am descoperit că astea sunt valorile cu care mă identific și simt că vreau să vorbesc despre asta. Cândva, eu și o colegă de clasă, inspirate de mișcarea Fridays for Future, am mers cu niște mesaje despre climă în public, în localitatea noastră și am stat cu pancarte jumătate de oră. Uneori, dacă aud pe cineva spunând „Ce se întâmplă cu vremea de afară? Euu încep să îi vorbesc despre schimbările climatice”.

Acțiuni simple, dar puternice

Adesea există preconcepția că pentru a fi CADO, trebuie să faci parte la grupuri de lucru, să participi la conferințe internaționale și să faci voluntariat în cât mai multe inițiative. Deși acestea sunt metode de apărare a drepturilor, există și acțiuni simple pe care Viorica le integrează în activitatea ei zilnică și care o fac o apărătoare. De la distribuirea și postarea de conținut informativ pe rețelele sociale, până la discuții cu profesorii despre anumite replici ce pot afecta copiii, Viorica ne povestește despre metodele prin care ea apără drepturile omului:

Promovarea femeilor în știință și literatură

„Am făcut câteva postări despre femeile din știință și am distribuit o petiție legată de lipsa scriitoarelor pe Aleea Clasicilor”.

• Postare despre experiențele negative la doctor

„Am făcut o postare pe Facebook despre cum doctora m-a agresat verbal când am fost la consultație. Am povestit ce s-a întâmplat și am inclus și numele ei”.

• Intervenția asupra unei remarci homofobe

„Am vorbit cu diriginta mea când a aruncat o remarcă homofobă despre niște băieți din clasă, iar eu m-am dus la ea și i-am explicat de ce nu a fost ok. I-am spus că asta nu e bine și am rugat-o să nu mai facă astfel de remarci”.

• Postare despre polițista care încurajează violența

„Altădată am făcut o postare despre un eveniment la care a venit o polițistă să promoveze job-ul ei și ea a spus o chestie despre violență „n-o să fie nimic dacă dai copiululuii tău o palmă câteodată„ Eu n-am putut să zic nimic pe moment. Am scris acasă o postare despre asta și am postat”.

• Comentarea la un videoclip cu stereotipuri

„Odată am comentat la un clip în care erau promovate stereotipuri despre violența asupra femeilor. Am explicat de ce nu e ok, făcând o postare aparte despre asta”.

Provocările Vioricăi

Apărătorii drepturilor omului/copilului se pot confrunta cu diverse provocări atunci când acționează. Copiii, deoarece sunt mai vulnerabili, se confruntă adesea cu provocări suplimentare.

- „Odată am comentat la un videoclip care promova stereotipuri despre violența asupra femeilor. Am explicat de ce nu e ok, făcând o postare aparte despre asta, iar autoarea a început să-mi răspundă cu cuvinte înjositoare”.

- „Uneori îmi este frică ca rudele mele să vadă postările mele despre comunitatea LGBT, pentru că știu că ar putea să nu fie de acord și să interpreteze greșit mesajul meu, apoi să avem discuții incomode când ne vedem”

- „Când încep să îmi spun opinia, unii profesori îmi spun să tac. Asta e uneori foarte greu de suportat!”.

Mesajul Vioricăi către alți copii
Pentru toți copiii care doresc să se implice în apărarea drepturilor omului, dar care nu știu de unde să înceapă, Viorica consideră că „e cel mai bine să începi să faci o activitate pe care o simți mai naturală pentru tine. Să nu te duci în locuri în care nu te simți în siguranță, dar să începi cu pași mici care îți dau un sentiment de siguranță, speranță și sens. La fel, e bine să te înconjori cu oameni care fac lucrurile astea, ca să îți dea încă un motiv să acționezi și să te inspire. Găsește o comunitate care să te ajute”.

Mesajul Vioricăi către adulți

Când vine vorba de adulții din jurul copiilor apărători ai drepturilor omului, Viorica consideră că este vital ca aceștia să fie mai atenți la nevoile copiilor:

„ Cred că adulții trebuie să îi asculte pe copii și să le ofere validare emoțională, să lase deoparte ideile preconcepute, tokenismul și să discute cu copiii despre nevoile lor adevărate. Atunci adulții ar fi mult mai conștienți de care sunt problemele actuale și cu siguranță ar împuternici copiii să acționeze în calitate de apărători”.

Inițiativa ce își propune să instruiască copiii despre cum să își înțeleagă mai bine drepturile și cum să le apere s-a desfășurat în cadrul proiectului „Răspuns de urgență pentru satisfacerea necesităților de bază ale refugiaților și comunităților gazdă afectate de criza din Ucraina în Moldova prin realizarea nevoilor de bază, educație, protecție și servicii MHPSS”, implementat de CIDDC cu suportul financiar oferit de World Vision și Aktion Deutschland Hilft (ADH), în perioada martie – septembrie 2024.

Pe parcursul anului 2024, șase grădinițe și circa 60 de educatori și educatoare din raioanele Anenii Noi și Ștefan Vodă au beneficiat de sesiuni de mentorat, învățând cum să îmbunătățească comunicarea cu părinții și să gestioneze provocările educaționale zilnice.

În fața provocărilor cu care se confruntă educatorii din grădinițe și a solicitărilor de a identifica soluții pentru cazuri specifice, a devenit evidentă necesitatea unui sprijin suplimentar. Ținând cont de faptul că mulți dintre aceștia afirmă că au nevoie de ghidare și suport pentru a facilita discuții deschise cu părinții și administrația. Sesiunile de mentorat privind Guvernanța democratică la grădiniță pentru educatori reprezintă un prim pas în această direcție.

Olesea Cotiujanu, coordonatoarea proiectului„ABC - ACTIONS for the Rights of the Children; BUILDING relationships based on respect and cooperation; COMMUNICATION and documentation”, spune că: „Ideea sesiunilor de mentorat pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar a apărut din necesitatea exprimată de educatorii și educatoarele care se confruntau cu dificultăți zilnice în gestionarea provocărilor din grădinițe. Cadrele didactice din învățământul preșcolar au subliniat importanța de a lucra holistic în grădiniță, implicând întregul colectiv pentru a avea o abordare comună privind guvernanța democratică.”

Această viziune a ghidat activitățile noastre, asigurându-ne că educatorii primesc suportul necesar pentru a face față provocărilor și a contribui la un mediu educațional mai eficient și integrat.

Diana Postu-Blăjinu, psihologă și formatoare națională în cadrul proiectului ABC , afirmă că scopul sesiunilor de mentorat este îmbunătățirea colaborării între cadrele didactice, părinți și administrație: „Am încurajat participanții să simuleze situații reale, să-și dezvolte competențele în facilitarea discuțiilor și să creeze un mediu educațional sigur și deschis pentru părinți și copii. Din discuții, am realizat că educatorii au nevoie de suport și de instrumente clare pentru a gestiona provocările întâlnite în grădinițe.”

Diana Postu-Blăjinuadaugă: „Este esențial să sprijinim educatorii. Cu ajutorul mentoratului, ei devin mai încrezători și mai bine pregătiți să ofere copiilor sprijinul de care au nevoie. Sesiunile de mentorat oferă educatorilor și educatoarelor instrumente practice pentru îmbunătățirea comunicării cu părinții și administrația. Îi ajutăm să gestioneze provocările și conflictele și să implice părinții în evaluarea progresului copiilor. De asemenea, mentoratul le oferă o platformă prin care să învețe unii de la alții și să crească profesional.”

Ce spun educatorii despre aceste sesiuni?

Elena Bursuc, educatoare din Ștefan Vodă, subliniază impactul pozitiv al sesiunilor de mentorat asupra dezvoltării profesionale a educatorilor și asupra educației copiilor, remarcând: „Atelierele la care am participat au fost extrem de utile. Am învățat cum să creez și să aplic corect chestionarele, știind acum că fiecare chestionar trebuie analizat cu atenție și urmat de un feedback corespunzător. De asemenea, am descoperit tehnici mai eficiente pentru a comunica cu copiii și pentru a-i implica activ în procesul educațional. De exemplu, îi încurajez să-și exprime preferințele pentru cântece și poezii pentru anumite activități, ceea ce le oferă un sentiment de apartenență și implicare în activitățile educaționale. Aceste metode nu doar că îmbunătățesc comunicarea, dar contribuie și la crearea unui mediu educațional mai dinamic și participativ”

În opinia educatoarei, mentoratul este extrem de util, pentru că primește feedback constant, care o ajută să înțeleagă unde se descurcă bine și unde poate face îmbunătățiri. „Schimbul de bune practici între colegi ne permite să creștem profesional și să dezvoltăm un mediu educațional mai colaborativ și eficient. Pentru noi, aceste ateliere sunt și momente de respiro, în care ne putem exprima liber și ne simțim ascultați”, a adăugat Elena Bursuc.

Prin programele de formare și sesiunile de mentorat, oferim suport pentru dezvoltarea profesională și sprijin emoțional, contribuind în același timp la îmbunătățirea metodelor de predare și la dezvoltarea competențelor personale ale educatorilor. Altfel spus:

• Educatorii beneficiază de îndrumare din partea mentorilor cu experiență, care îi ajută să-și dezvolte abilitățile pedagogice și să găsească soluții pentru provocările întâmpinate. În cadrul sesiunilor de mentorat, sunt încurajați să-și dezvolte competențele de leadership, comunicare și empatie pentru a gestiona mai bine relațiile cu părinții și copiii.

• Mentorii oferă exemple practice și resurse noi, permițând educatorilor să adapteze metodele de predare la nevoile specifice ale copiilor și să creeze un mediu educațional mai eficient și incluziv.

În cadrul sesiunilor, mentorii oferă susținere emoțională, ajutând educatorii să se simtă valorizați și să depășească dificultățile profesionale, contribuind astfel la îmbunătățirea bunăstării lor.

Care este impactul asupra copiilor?

Sesiunile de mentorat sunt o oportunitate unică de a consolida încrederea și colaborarea în cadrul comunității educaționale. Copiii sunt implicați în centrul procesului educațional conform nevoilor și interesele lor. Autocunoașterea este esențială pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, promovând implicarea activă în luarea deciziilor. Acest proces stimulează dezvoltarea abilităților, formarea valorilor și integrarea eficientă în echipă.

#EducațieDeCalitate #MentoratPentruEducatori #ProtecțiaCopilului #ÎmpreunăPentruCopii

__________
Aceste activități sunt realizate în cadrul proiectului „ABC - ACTIONS for the Rights of the Children; BUILDING relationships based on respect and cooperation; COMMUNICATION and documentation”, implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC), cu suportul financiar oferit de ERIKS Development Partner.