Ultimile știri 3

„PROVOCĂRILE LUI DRAGOȘ” - aplicaţie interactivă pentru prevenirea abuzului față de copii

Cu scopul de a încuraja copiii să cunoască formele violenței și să nu tolereze abuzul, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) lansează aplicația interactivă „Provocările lui Dragoș”.

Cu ajutorul acestei aplicații, copiii pot învăţa să recunoască diverse forme ale abuzului, să afle cum se pot comporta în situaţii riscante pentru ei şi să identifice persoane de încredere la care ar putea să se adreseze atunci când sunt în pericol (părinte, educator, învățător, profesor, psiholog școlar, asistent social, lucrător medical, polițist). Totodată, ea poate fi utilă şi pentru părinţi și cadre didactice, în abordarea cu cei mici a subiectelor mai delicate.

Aplicația „Provocările lui Dragoș” este inovativă pentru R.Moldova şi este destinată copiilor cu vârste între 7 - 12 ani. Aceasta poate fi accesată gratuit pe site-ul CIDDC http://www.childrights.md/dragos/.

Această aplicație vine ca o reacție la multiplele cazuri de abuz asupra copiilor care se înregistrează în R.Moldova, unde violența încă mai este pe larg acceptată și practicată. Violența este atât de răspândită, încât ea nu se percepe ca abuz, iar cei afectați nu pot să o recunoască și să o raporteze. Studiile arată că cei mici sunt afectați de violență în diverse medii: în familie, la școală, la grădiniță, pe stradă, în locurile publice. Copiii nu au cunoștințe, forțe și pârghii necesare ca să vorbească despre violența asupra lor şi au nevoie de susţinere în a învăţa despre violenţă şi cum să facă faţă acesteia.

Structura și conținutul aplicației:
Când accesează jocul, copilul devine ghidul lui Dragoș, personajul principal. Atât Dragoș, cât şi prietenii lui urmează să facă faţă diverselor provocări pe care le întâlnesc atât acasă, cât şi la școală sau la locul de joacă.

Situaţiile prin care trece Dragoş reflectă diverse tipuri de violenţă, cum ar fi hărțuirea, indimidarea, violența fizică, emoţională sau sexuală. Istoriile au fost inspirate din situaţii reale pe care le întâlnesc copiii în diverse medii și care pot avea un impact negativ asupra sănătății fizice și psihice a copilului.

Cu toate că a fost gândită astfel ca cei mici să o poată manevra independent, încurajăm părinții să le fie alături și să intervină cu explicații suplimentare acolo unde este cazul.

Aplicația a fost dezvoltată în cadrul programului „Promovarea practicilor parentale pozitive de disciplinare a copiilor”, realizat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului, cu suportul Ministerului Educației și al Reprezentanţei UNICEF în Moldova.

„PROVOCĂRILE LUI DRAGOȘ” pe Youtube

Persoană de contact:
Irina Gușan,
email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.  
tel: +373 68499746

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, împreună cu 88 de organizații neguvernamentale membre a Alianței ong-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și  Familiei (APSCF), solicită Parlamentului Republicii Moldova finalizarea cât mai urgentă a procedurii de numire a Avocatului Poporului pentru drepturile copilului și respectarea principiilor stabilite în art. 7 al Legii privind Avocatul Poporului (competiție deschisă, transparență, tratament egal). 

În acest sens, cerem reluarea de către Comisia specială, a procesului de selectare a celor doi candidați la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului pentru a fi prezentați Plenului Parlamentului, precum și acordarea dreptului reprezentanților societății civile de a pune întrebări.

În legătură cu procedurile de selectare desfășurate de Comisia specială, APSCF își exprimă îngrijorarea și dezacordul privind:

1. întârzierea nejustificată a numirii Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, proces început în mai 2014 și încă nefinalizat. Ultima ședință a Comisiei speciale de selectare a celor doi candidați pentru a fi prezentați în Plenul Parlamentului, anunțată oficial pe 25 ianuarie 2016, a fost anulată din lipsă de cvorum. Menționăm că data și locul petrecerii unei alte ședințe a Comisiei speciale nu a fost comunicată, iar Regulamentul nu prevede nimic în acest sens și creează condiții evidente de tergiversare a procesului. 

2. Încălcarea repetată a principilor și a procedurii de selectare de către Comisia specială a candidaților la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului. Exemple în acest sens sunt: 

         - promovarea de către Comisia specială, în iulie 2015, a unui candidat fără notorietate în promovarea drepturilor omului, fapt confirmat de Curtea Constituțională;

         - nerespectarea termenului de 30 de zile pentru prezentarea în Plenul Parlamentului a candidaților (conform Hotărârii Parlamentului nr. 207 din 20.11.2015). Ținem să menționăm că termenele stabilite de Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului și Hotărârea Parlamentului sunt diferite și creează confuzii în procesul de selectare; 

          - lipsa de transparență în procesul de selectare - informația despre Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului, aprobat de Comisia specială la 11 decembrie 2015, nu a fost adusă expres la cunoștința publicului și societății civile. Mai mult ca atât, aceasta a fost foarte greu de găsit pe pagina Parlamentului; 

3. Neglijarea solicitărilor repetate ale societății civile de îmbunătățire a procedurii de selectare a Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, în special la capitolul respectării termenelor limită și a transparenței în procesul de selectare a candidaților. 

Ținând cont de cele expuse mai sus și experiența anilor precedenți, în care solicitările repetate ale societății civile de respectare a procedurii de selectare a Avocatului Poporului pentru drepturile copilului au fost neglijate, constatăm că lucrurile rămân neschimbate.

Aceasta demonstrează lipsa de angajament clar al Parlamentului de a numi un Avocat al Poporului pentru drepturile copilului în condițiile responsabilității asumate de Republica Moldova prin ratificarea Convenție ONU privind Drepturile Copilului. 

Reiterăm că Avocatul Poporului pentru drepturile copilului nu este un moft al societății civile. Republica Moldova are nevoie de un observator independent al drepturilor copilului, tocmai de aceea selectarea și numirea funcției a acestuia NU trebuie să înregistreze întârzieri. 

Copiii fără îngrijire părintească au nevoie de suport și sprijin din partea profesioniștilor, pentru că ei nu au familia, părinții aproape. Ajunși în ultimul an de gimnaziu, foarte mulți adolescenți sunt confuzi și le este greu să decidă ce vor face mai departe.

Anul acesta, Iurie a absolvit gimnaziul internat, iar de aproape 4 luni, învață meseria de tâmplar la o școală profesională. Spune cu încredere că vrea să ajute oamenii să-și amenajeze casele frumos și funcțional.

Situația era însă diferită acum un an, când Iurie era în clasa a 9-a. La absolvirea celor nouă clase știa că urmează să plece de la internat, dar nu știa unde va ajunge.

„Eram clasa a noua și nu știam nimic despre ce va urma și ce trebuie să fac. Toți îmi spuneau că trebuie să merg mai departe la școală, să-mi găsesc o profesie care să mă ajute să mă întrețin și care să-mi placă. La școală nu am auzit sfaturile care m-ar fi ajutat să înțeleg ce pot să fac, unde să caut, unde să merg”, povestește Iurie.

Prin fișe, explicații și jocuri – așa spune Iurie că a ajuns să înțeleagă cine vrea să devină și ce trebuie să facă pentru a-și atinge scopul. Activitățile au fost realizate de echipa Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

CIDDC desfășoară de mai bine de 10 ani, în cadrul diferitor programe, seminare de orientare profesională pentru absolvenții instituțiilor rezidențiale.

Elevii claselor a 7-9 de la Bender, Leova și Strășeni sunt implicați în exerciții practice, în cadrul cărora se cunosc mai bine pe sine, se informează despre piața muncii, instituțiile de învățământ în care pot să învețe o profesie, pregătirea dosarului de admitere și despre riscurile/ pericolele cărora ar trebui să facă față după ce pleacă de la internat. În cadrul seminarelor se mai discută despre instituțiile și profesioniștii responsabili să-i ajute, să-i ghideze pe perioada studiilor profesionale și în perioada angajării în câmpul muncii”, explică Aliona Stepan, coordonatoarea programelor de lucru cu copii din instituții rezidențiale.

Chiar dacă subiectul de ghidare în carieră este inclus în curriculum, activitățile legate de orientarea profesională sunt neglijate de către profesori sau lipsesc.

Despre procesul de instruire în școală, copiii vorbesc într-un raport privind respectarea drepturilor copilului. Copiii, au fost ghidați de CIDDC să evalueze cum sunt respectate drepturile lor. Ei susțin că programa școală este teoretică, cele mai practicate metode de învățare fiind însușirea pe de rost a temelor sau reproducerea informației din cărți. Mai puțin sunt dezvoltate abilitățile copiilor și mai puțin sunt pregătiți pentru viața activă de adult.

Pe perioada anului de studii 2015-2016, circa 100 de elevi  gimnaziile internat din orașele Bender, Leova și Orhei participă la activități de informare și de dezvoltare a abilităților de viață. Activitățile sunt desfășurate de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în parteneriat cu Ministerul Educației și cu suportul Soroptimist International – Uniunea din Norvegia.

Pe 10 decembrie, de ziua internațională a drepturilor omului, în jur de o sută de cadre didactice din mai multe regiuni ale republicii, profesori universitari, studenți și specialiști în domeniul educației civice au participat la Conferința Națională „Educaţia privind drepturile omului/drepturile copilului: obiective, finalităţi şi realităţi”.

Scopul evenimentului a fost de a contribui la o înţelegere mai profundă a conceptului de Educaţie în domeniul drepturilor omului/ copilului şi la îmbunătăţirea procesului de învăţare a drepturilor omului/ copilului în sistemul educaţional.

Despre importanţa implicării şcolii în formarea viitorilor cetățeni activi, informaţi și responsabili a vorbit, în deschiderea evenimentului, viceministrul educaţiei Nadia Cristea. „Cadrele didactice, în parteneriat cu autorităţile locale, membrii comunității, organizațiile societății civile, au un rol crucial în procesul de învăţare despre, prin și pentru drepturile omului”, a menționat viceministrul.

Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” a subliniat importanța educației civice pentru edificarea unei societăți bazate pe respectarea legilor, în care fiecare cetățean își cunoaște identitatea și își poate revendica drepturile consfințite prin documentele naționale și internaționale.

„O bună parte din adulți încă mai privesc copiii ca ființe care nu au ceva important de spus”, a constatat Cezar Garviliuc, președintele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC). În opinia lui, copiii au ce să spună și sunt capabili să o facă, dar este necesar ca adulții din preajmă să identifice metodele și instrumentele de lucru specifice vârstei și să demonstreze că țin cont de ceea ce spun copiii.

Cei prezenţi la conferinţă au avut posibilitatea să se implice în trei ateliere, în cadrul cărora au fost prezentate şi analizate diverse experienţe de lucru. Discuţiile au vizat educaţia privind drepturile omului din perspectiva strategiilor didactice de învăţare-predare-evaluare, a competenţelor necesare cadrelor didactice, dar și a modalităților de împuternicire a copiilor în revendicarea propriilor drepturi.

În concluzie, Rodica Solovei, șef de catedră la Institutul de Științe ale Educației, a menționat necesitatea integrării subiectelor referitoare la drepturile copilului în toate obiectele de studiu. „Toți profesorii din școală trebuie să fie capabili să vorbească la lecțiile lor despre drepturile omului, să promoveze toleranța, egalitatea și diversitatea. Educația pentru drepturile omului nu este posibilă într-un mediu în care aceste drepturi nu sunt respectate și promovate, de aceea școala trebuie să ofere condiții sigure și prietenoase copiilor. În același timp, este necesară dezvoltarea capacităţilor profesorilor de a transmite elevilor informația despre drepturile omului detaliat, folosind exemple practice şi respectând un echilibru între drepturi şi responsabilităţi, astfel încât să fie clar care sunt drepturile copilului şi care sunt obligaţiile statului şi titularilor de obligații”, a conchis Rodica Solovei.

Conferinţa a fost organizată în cadrul proiectului „Educaţie civică participativă şi incluzivă”, implementat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, în colaborare cu Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova şi Facultatea de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, cu susţinerea organizaţiei ERIKS Development Partner din Suedia.