Ultimile știri 3

În perioada 21-23 aprilie 2016 a avut loc ultima ședință a Consiliului Național al Elevilor din colegii și școli profesionale din anul curent de studii.

În cadrul ultimei ședințe, elevii au au mers în vizite de studiu la Școala Profesională din orașul Nisporeni și la Colegiul Pedagogic Vasile Lupu din orașul Orhei. Scopul vizitei a fost analiza practicilor de luare în considerare a opiniei elevilor. De asemenea, consilierii au discutat cu mai mulți invitați, precum Adrian Băluțel, Tudor Darie și Terentie Carp, despre guvernarea elevilor în instituțiile de învățământ și despre cum pot transforma pasiunea într-o afacere.

Cristina Boaghi, viceministrul educației, prezentă la eveniment, a ținut să le mulțumească elevilor pentru efortul depus în activitățile desfășurate de Consiliu. „Mi-aș fi dorit să pot participa la un astfel de exercițiu când eram și eu elevă. Vă îndemnăm să transmiteți cunoștințele și experiența acumulată altor colegi, care vor prelua acest rol”, a menționat viceministrul.

Rezultatele CNE ÎPT din acest an de studii

Pe durata mandatului, membrii Consiliului Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic (CNE ÎPT) au contribuit la evaluarea aplicării Instrucțiunii privind constituirea și funcționarea Consiliilor Elevilor (CE) din instituțiile de învățământ profesional tehnic. Documentul obligă directorii de instituții să asigure condițiile necesare pentru crearea și funcționarea CE. De asemenea, conform Codului Educației, managerii trebuie să implice reprezentanții CE în Consiliul de Administrație a instituției.

În urma evaluării, pe 16 februarie 2016, Ministerul Educației a emis un act prin care solicită tuturor directorilor de instituții să întreprindă o serie de acțiuni menite să îmbunătățească aplicarea prevederilor înscrise în Instrucțiune.

Totodată, membrii CNE ÎPT au realizat rapoarte despre modul în care drepturile copilului la educație, nondiscriminare și protecție față de violență și abuzuri se respectă în colegii și școli profesionale.

Alegeri pentru desemnarea noii componențe CNE ÎPT

Actualmente, elevii din colegii și școli profesionale sunt invitați să participe la concursul de selectare a noilor membri ai CNE ÎPT. Ei vor avea mandat pe perioada anului de studii 2016-2017.

Ministerul Educației îndeamnă Consiliile Elevilor din instituțiile de învățământ să desfășoare concursul intern de selectare a candidaților în perioada 1 martie – 20 mai 2016 și să transmită dosarul acestora până pe 30 mai 2016 la adresa Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра. .

Dosarul candidaților la concurs va include următoarele acte: CV-ul candidatului; acordul informat al părintelui/îngrijitorului; o scrisoare de motivație din partea candidatului; procesul-verbal al ședinței organului de autoconducere al elevilor din instituția de învăţământ.

Scopul consiliului este de a asigura dreptul la opinie și libera exprimare a elevilor. Astfel, Ministerul Educației are posibilitatea să obțină informații din prima sursă despre problemele cu care se confruntă sistemul educațional. În același timp, consiliul constituie o platformă prin care elevii pot să-și facă vocea auzită referitor la toate aspectele ce țin de activitatea instituțiilor de învățământ, precum și un mecanism prin care conducerea ministerului consultă opinia lor în elaborarea politicilor educaționale.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului își exprimă îngrijorarea și dezacordul cu privire la proiectul de modificare a Codului Contravențional al Republicii Moldova care ține de vârsta răspunderii contravenționale.

Considerăm că micșorarea vârstei  generale a răspunderii contravenționale, dar și mărirea spectrului de contravenții aplicabile, ca excepție, copiilor între 14 și 16 ani nu sunt argumentate și contravin principiilor drepturilor copilului și standardelor internaționale de justiție prietenoasă copilului.

1. Modificările trebuie să fie bazate pe studii

Modificările propuse nu sunt susținute de date concrete, cercetări care să demonstreze că există o problemă și că anume această soluție este optimă. În acest sens este nevoie de o analiza minuțioasă a impactului asupra drepturilor copilului cu o consultare largă, inclusiv a copiilor. Așa cum modificarea propusă este una esențială, nu poate fi integrată cu alte modificări care au ca scop înăsprirea sancțiunilor contravenționale.

2. Tendințele la nivel internațional sunt de a reduce spectrul faptelor pentru care copiii sunt atrași la răspundere și a diminua sancțiunile

Acțiunile și deciziile care vizează copiii trebuie să țină cont de interesul superior al copilului (protecție, dezvoltare), conceptul de capacități în evoluție a copilului și înțelegerea că aceștia sunt persoane în formare. Din perspectiva nondiscriminării, această abordare (micșorarea vârstei răspunderii contravenționale) nu este una echitabilă. Pe de o parte, statul consideră copiii, în virtutea vulnerabilității lor, ca lipsiți de capacitate de exercițiu și nu le oferă tot spectrul de drepturi pe care le au adulții. Pe de altă parte, îi consideră suficient de capabili încât să-i atragă la răspundere contravențională.

3. E nevoie de educație și dezvoltare de competențe în loc de pedeapsă

Prevenirea comportamentelor problematice ale copiilor trebuie să fie făcută prin educație, dezvoltarea competențelor personale și sociale, măsuri de combatere a sărăciei și alte măsuri. Copiii care comit fapte condamnabile sunt mai curând victimele unui sistem care nu funcționează. În acest sens, nu putem responsabiliza copiii pentru inacțiunile și iresponsabilitatea statului și instituțiilor sale.

4. Sancțiunile propuse, lipsite de sens

Sancțiunile pentru copiii de 14-16 ani sunt un nonsens – munca neremunerată și arestul nu pot fi aplicate, iar un copil de această vârstă nu are posibilitatea să aibă un venit propriu. În ce măsură plata amenzii de către părintele copilului contribuie la scopul sancțiunii contravenționale stabilit în art. 32 alin.(1)?

Luând în considerare cele expuse mai sus, solicităm expres eliminarea p. 2 din Proiectul legii pentru modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218 - XVI din 24 octombrie 2008.

În același timp, reiterăm mesajul de a schimba accentul acțiunilor pe măsuri educative și de dezvoltare a competențelor sociale la copii. Acestea fiind primordiale pentru pregătirea unor cetățeni capabili să-și asume responsabilităţile vieţii într-o societate democratică.

Părinții și profesorii nu știu cum să comunice nonviolent cu copiii și care sunt urmările violenței asupra copilului. Adesea, bătaia, pișcatul, amenințarea și numirea cu cuvinte urâte sunt metode folosite de adulți pentru a „educa” copiii acasă, la școală sau la grădiniță. Sunt unele dintre constatările unui grup de copii, numit Grupul de Reflecție, ce scrie pentru ONU un raport despre cum sunt respectate drepturile copilului în țara noastră.

Rodica Caimac și Vladislav Cernouțan, membrii Grupului de Reflecție, au prezentant ieri o parte din constatările raportului în cadrul atelierului național „Protecția copiilor împotriva abuzului, neglijării, exploatării și traficului printr-un sistem consolidat și funcțional”.

Atelierul a fost organizat de Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC) în parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și cu suportul financiar al Reprezentanţei UNICEF în Republica Moldova și Fundaţiei OAK. Potrivit raportului copiilor, deși profesorii, medicii și asistenții sociali sunt obligați să informeze părinții despre efectele violenţei, în majoritatea cazurilor nu o fac pentru că mulţi dintre ei consideră violența drept metodă de educare.

„În cele mai multe școli informarea despre violență se face ocazional și superficial; fie atunci când școala primește broșuri și postere de la organizații neguvernamentale, fie când se organizează săptămâni anti-violență. Drept consecință, copiii nu pot să recunoască un abuz și nu știu unde să se adreseze atunci când sunt victime sau martori ai unui abuz”, adaugă Vladisav Cernouțan.

Violența sexuală este un alt aspect reflectat de către copii în raport. Copiii au observat că profesorii și părinții nu consideră atingerile drept abuz sexual și nu intervin la primele plângeri din partea copiilor.

„Părinții, educatorii și profesorii nu sunt pregătiți să discute cu copiii despre acest subiect. Mulți dintre adulți spun că copiii provoacă și sunt vinovați de situațiile de abuz sexual și le trec cu vederea pentru a nu dăuna imaginii școlii sau localității”, explică Rodica Caimac.

În majoritatea localităților nu există un mecanism, sigur și confidențial prin care copiii și adulții ar depune plângeri despre abuz sexual sau alte forme grave de violență și care ar putea să examineze aceste plângeri. Din acest motiv, de cele mai multe ori, victimele abuzului sexual nu beneficiază de ajutor, se menționează în raportul elaborat de copii.

În opinia copiilor, situația poate fi îmbunătățită dacă părinții și toți profesioniștii care lucrează cu copiii vor fi instruiți permanent despre metodele de educare nonviolentă a copiilor și despre cum să identifice un copil victimă a abuzului. Totodată, și copiii trebuie informați de cum să identifice și cum să procedeze atunci când sunt martori sau victime a violenței.

De asemenea, autoritățile trebuie să monitorizeze cum funcționează mecanismul de depunere și examinare a plângerilor în cazuri de violență și să instruiască profesioniștii din echipele multidisciplinare despre cum să utilizeze acest mecanism.

Grupul de Reflecție, susținut de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, și-a început activitatea în iulie 2014. Grupul este format din treizeci de copii din douăsprezece raioane și municipii ale țării, care au vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani.

În prima etapă de lucru, copiii au monitorizat 5 drepturi prevăzute în Convenția privind Drepturile Copilului: dreptul la educație, la familie, la sănătate, la protecție față de exploatarea economică și față de toate formele de abuz și neglijare. În cea de-a doua etapă membrii Grupului și-au propus să realizeze interviuri, chestionare, focus-grup-uri și să creeze o platformă de informare și consultare a copiilor privind respectarea propriilor drepturi.

Copiii elaborează raportul în contextul în care Republica Moldova a ratificat în anul 1990 Convenția ONU pentru Drepturile Copilului. Din acel moment, guvernul țării noastre și-a asumat obligația de a raporta o dată la 5 ani cum sunt respectate drepturile copilului în stat. Pe lângă raportul Guvernului, Comitetul examinează și un raport prezentat de societatea civilă, din care face parte și raportul copiilor.

„PROVOCĂRILE LUI DRAGOȘ” - aplicaţie interactivă pentru prevenirea abuzului față de copii

Cu scopul de a încuraja copiii să cunoască formele violenței și să nu tolereze abuzul, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) lansează aplicația interactivă „Provocările lui Dragoș”.

Cu ajutorul acestei aplicații, copiii pot învăţa să recunoască diverse forme ale abuzului, să afle cum se pot comporta în situaţii riscante pentru ei şi să identifice persoane de încredere la care ar putea să se adreseze atunci când sunt în pericol (părinte, educator, învățător, profesor, psiholog școlar, asistent social, lucrător medical, polițist). Totodată, ea poate fi utilă şi pentru părinţi și cadre didactice, în abordarea cu cei mici a subiectelor mai delicate.

Aplicația „Provocările lui Dragoș” este inovativă pentru R.Moldova şi este destinată copiilor cu vârste între 7 - 12 ani. Aceasta poate fi accesată gratuit pe site-ul CIDDC http://www.childrights.md/dragos/.

Această aplicație vine ca o reacție la multiplele cazuri de abuz asupra copiilor care se înregistrează în R.Moldova, unde violența încă mai este pe larg acceptată și practicată. Violența este atât de răspândită, încât ea nu se percepe ca abuz, iar cei afectați nu pot să o recunoască și să o raporteze. Studiile arată că cei mici sunt afectați de violență în diverse medii: în familie, la școală, la grădiniță, pe stradă, în locurile publice. Copiii nu au cunoștințe, forțe și pârghii necesare ca să vorbească despre violența asupra lor şi au nevoie de susţinere în a învăţa despre violenţă şi cum să facă faţă acesteia.

Structura și conținutul aplicației:
Când accesează jocul, copilul devine ghidul lui Dragoș, personajul principal. Atât Dragoș, cât şi prietenii lui urmează să facă faţă diverselor provocări pe care le întâlnesc atât acasă, cât şi la școală sau la locul de joacă.

Situaţiile prin care trece Dragoş reflectă diverse tipuri de violenţă, cum ar fi hărțuirea, indimidarea, violența fizică, emoţională sau sexuală. Istoriile au fost inspirate din situaţii reale pe care le întâlnesc copiii în diverse medii și care pot avea un impact negativ asupra sănătății fizice și psihice a copilului.

Cu toate că a fost gândită astfel ca cei mici să o poată manevra independent, încurajăm părinții să le fie alături și să intervină cu explicații suplimentare acolo unde este cazul.

Aplicația a fost dezvoltată în cadrul programului „Promovarea practicilor parentale pozitive de disciplinare a copiilor”, realizat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului, cu suportul Ministerului Educației și al Reprezentanţei UNICEF în Moldova.

„PROVOCĂRILE LUI DRAGOȘ” pe Youtube

Persoană de contact:
Irina Gușan,
email: Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.  
tel: +373 68499746