Ultimile știri 2

Viorica Adăscăliță, doctoră în psihologie, conferențiară, a susținut pentru cadrele didactice din raionul Anenii Noi un atelier practic cu metode și tehnici prin care adulții, părinții și profesorii în mod special pot ajuta copiii să facă față situațiilor de stres.
Atelierul s-a desfășurat pe 18 martie 2022, a fost organizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) ca parte a proiectului ABC.
Proiectul este implementat de CIDDC în parteneriat cu Direcția Educație Anenii Noi (DEAN) și Direcția Generală Educație Ștefan Vodă (DGEȘV), cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (UPSC) din Chișinău, cu suportul financiar al organizației suedeze „ERIKS Development Partner”, în perioada 2022 – 2024.

Viorica Adăscăliță a menționat că, „în general, toți copiii au capacitatea de a face față unor situații neplăcute, iar sarcina noastră, a adulților, este să îi ajutăm pe copii să își identifice acele puncte forte care vor contribui la o mai mare reziliență – la fel cum se călește metalul pentru a deveni mai rezistent”.

În cele ce urmează, vă prezentăm recomandările și tehnicile specialistei pentru adulți de a calma copiii și de a-i învăța despre reziliență.

Cunoașteți pe cineva care reușește să rămână calm în situații de stres? Explicați, din observațiile Dvs, ce face acea persoană pentru a-și păstra calmul în orice situație.

Ar fi util să întrebați copilul dacă cunoaște pe cineva care reușește să rămână calm în situații de stres și să îl rugați să explice, din observațiile lui, ce face acea persoană pentru a-și păstra calmul în orice situație.

Explicați că în unele familii se întâmplă că membrilor le este dificil să facă față stresului și aceștia încep să-și manifeste supărarea prin certuri sau strigăte, ceea ce ar putea fi și din cauza că ei nu au învățat alte modalități de a depăși stările de stres și că sarcina dvs. constă inclusiv în a sprijini astfel de persoane în a identifica căi alternative de gestionare a stresului.

Încurajați copilul să-și imagineze că este un leu, tigru sau alt animal preferat, să simtă „energia leului” cum se revarsă prin tot corpul și să exprime acea forță și vigoare printr-un „urlet de leu”, făcând apoi liniște. Asta îl poate ajuta să înțeleagă că are control asupra situației.

Apoi, copilul se poate întinde într-o poziție relaxată, să respire profund și lent, așa cum ar respira un „leu calm și relaxat”.

Rugați copilul să deseneze un „Termometru al stării” cu scara de la 1 la 10. Dacă copilului îi este dificil să facă asta, ajutați-l! În funcție de problema pe care o are copilul, acesta poate fi un termometru al fericirii (tulburări de dispoziție), al îngrijorărilor (tulburări de anxietate) sau un termometru al tristeții (tulburări legate de traumă).

Încurajați copilul să fie „Detectivul emoțiilor”: să caute indicii pentru a construi un tablou al emoțiilor, trăirilor pe care le simte. Să-și privească propriul corp, fața, mâinile; să-și analizeze poziția corpului; să-și asculte vocea, tonul și volumul acesteia în timpul vorbirii; să-și analizeze senzațiile din cap, stomac, piept, gât, umeri; să observe propriile emoții și semnele legate de acestea ca să poată identifica, în baza unor indicii similare, și emoțiile altor persoane

O altă versiune a tehnicii „Detectivul emoțiilor”: Ați putea să folosiți o hartă a corpului pe care copilul să indice zonele afectate și să descrie ce anume se întâmplă în acele zone ale corpului. Această activitate poate fi, de asemenea, realizată astfel:
- examinarea imaginilor din reviste sau cărți, identificând ce simte sau ce emoții au personajele prin citirea indiciilor precum expresia feței sau poziția corpului;
- modelarea/simularea anumitor emoții prin adresarea unor întrebări de tip deschis – de exemplu, cum arată un băiat întristat din cauza că...;
- joc de roluri cu copilul privind emoțiile și stările de dispoziție;
- citirea unor fraze în diverse modalități – de exemplu, cu o voce supărată, cu o voce tristă etc.;
- stabilirea împreună cu copilul cât de frecvent acesta are anumite stări și emoții, stabilirea când anume și în ce context acesta se simte trist, înfuriat sau fericit, construind imagini vizuale pentru descrierea senzațiilor fizice, de exemplu, „fluturi în stomac”;
- descrierea anumitor senzații fizice, identificarea stărilor de spirit, ajutorarea copilului în a identifica senzațiile somatice aferente anumitor emoții proprii.

Totodată, profesoarele și profesorii au exersat în timpul atelierului și practici de relaxare pentru adulți, specialista subliniind importanta propriei stări de bine.
„Este important să descrieți și să monitorizați atât starea elevilor, cât și să vă conectați cu propria stare. Doar conștientizând propria stare puteți să cunoașteți stările altora. De exemplu, eu pot regla și controla doar ceea ce conștientizez. Acest aspect e foarte important pentru a crea propriul spațiu sigur și favorabil de cunoaștere și învățare. Deci, dacă mă înțeleg pe mine, îi pot înțelege pe alții”, a concluzionat Viorica Adăscăliță.

Peste 210 profesori și profesoare din diferite regiuni ale Republicii Moldova au aflat despre Ghidul „Punerea în practică a drepturilor copiilor apărători ai drepturilor omului”, lansat în cadrul atelierului de reflecție „Rolul copiilor apărători ai drepturilor omului în societate și rolul profesorilor/profesoarelor în împuternicirea acestora”.
Atelierul a fost organizat ca parte a campaniei de sensibilizare „Un mediu sigur pentru copiii apărători ai drepturilor omului” pe 17 februarie 2022 de către un grup de tineri de la Platforma Copiilor și de către un grup de profesori de Educație pentru societate care susțin CADO, ambele grupuri fiind ghidate de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC).
Cadrele didactice vor populariza acest document în comunitățile școlare și îl vor aplica pentru a-i încuraja pe copii să acționeze în baza drepturilor.

Ghidul are la bază viziunile și experiențele copiilor și ale adulților din întreaga lume cu privire la protecția și împuternicirea copiilor apărători ai drepturilor omului (CADO).

Ghidul lansat în cadrul atelierului reprezintă versiunea prietenoasă copilului, tradusă și adaptată în limba română de CIDDC în colaborare cu un grup de adolescenți și tineri apărători ai drepturilor omului din Republica Moldova, membri ai Platformei Copiilor. Urmează să apară și versiunea prietenoasă copilului în limba rusă.

Versiunile oficiale ale acestui Ghid au fost realizate în 2021 în limbile engleză, franceză și spaniolă de rețeua internațională Child Rights Connect, partener în campania „Un mediu sigur pentru copiii apărărori ai drepturilor omului”, cu suportul Grupului Consultativ al Copiilor din cadrul acestei rețele și cu suportul Universității Queens din Belfast, Irlanda de Nord. din. Mai multe informații despre CADO și drepturile acestora pot fi accesate aici.

Muncă, Dedicație, Admirație. Așa descrie Alina Darangiu, directoarea Centrului Raional de Tineret Strășeni, primul an de implicare în cadrul proiectului „Clubul Taților”. După o experiență de trei ani la Centrul de tineret și șase ani în sectorul de tineret, Alina facilitează, din decembrie 2020, trei Cluburi prin care combate, împreună cu 36 de actuali și viitori tați, stereotipurile și violența în bază de gen. Ea și-a împărtășit experiența cu noi, iar noi o împărtășim mai departe, în cadrul unei noi rubrici: #FormatoareLaClubulTaților.

Facilitez un Club al taților și două Cluburi de băieți. În total, lucrez cu 6 tați și 30 de băieți adolescenți.

În acest proces mă simt o persoană cu un rol important, o agentă a schimbării în societate. Contribui la egalitatea de gen. În cadrul Cluburilor, livrez informație, organizez activități, coordonez echipe de băieți și tați, îi ghidez spre conștientizare. Cred că reușesc să schimb viziuni și să diminuez stereotipuri. De fiecare dată, abordez subiecte diferite, reieșind din necesitățile și sugestiile participanților.

În timpul activităților, am descoperit că activitățile periodice sunt foarte utile și eficiente, iar actualii și viitorii tați se simt o parte a unui proces întreg de schimbare în societate. Am observat că oamenii își pot schimba viziunile, sunt flexibili și se adaptează ușor la noile condiții. Am înțeles că importanța subiectelor depinde și de calitatea formatorului/formatoarei. Am descoperit că tinerii au viziuni minunate, care trebuie luate în considerare și urmate.

După mai bine de un an de muncă în proiectul Clubul Taților, este greu să măsor schimbările cu o precizie maximă. Ele oricum se văd. În primul rând, grupurile s-au consolidat, au devenit mai unite. Sunt participanți care au trecut peste stereotipuri și nu mai gândesc cum o făceau anterior.

Ca metode de învățare, cel mai des folosesс metode interactive din educația nonformală. De fiecare dată mă pregătesc pentru ședințe într-un mod foarte detaliat. Mă străduiesc să aplic și metode sau tehnici noi, pentru a crea o atmosferă prietenoasă și sigură în grupuri.
Pentru asta, țin cont de sugestiile și necesitățile participanților și, desigur, de regulile de grup pe care le-am stabilit împreună.

Datorită Cluburilor, participanții au devenit mult mai informați despre efectul nociv al stereotipurilor și al violenței în bază de gen. Ei vorbesc despre aceasta cu prietenii, familia, cunoscuții, ceea ce contribuie la răspândirea informației mai departe. Lumea a devenit mai conștientă. Comunitatea a devenit mai deschisă spre schimbare.

Mi-aș dori foarte mult ca aceste cluburi să continue. Mai departe, eu și echipa le vom dezvolta în cadrul Centrului de tineret. Iar eu personal voi continua să promovez egalitatea de gen și să combat stereotipurile și violența, inclusiv în raionul Strășeni.

Amintim că în decembrie 2020, cu suportul CIDDC, în 9 locații din raioanele Strășeni și Fălești au fost lansate Cluburi ale actualilor și viitorilor tați, pe care le facilitează 14 formatori/oare din comunitățile lor. Cluburile sunt parte al proiectului „Clubul Taților”, dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat în cele două raioane de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada 2020-2023.

Pentru a menține activitatea Cluburilor și pentru a crea participanților – actuali și viitori tați – un mediu de încredere, echipa de formatori/oare participă la un program de formare continuă, pe care CIDDC îl facilitează lunar.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod neapărat opinia Uniunii Europene.

Formatorii și formatoarele din raioanele Strășeni și Fălești care facilitează Cluburile băieților și ale taților și-au împărtășit experiența de lucru pe parcursul unui an, în cadrul unei mese rotunde care s-a desfășurat în format online, la 13 decembrie 2021. La eveniment au participat și reprezentanți/te ai/ale organelor locale de specialitate în domeniul învățământului și societății civile, parteneri.

Masa rotundă a fost organizată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și este parte a programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat în cele două raioane de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada 2020-2023.

Formatorii/oarele locali/e au împărtășit realizările obținute în procesul de desfășurare a Cluburilor, au stabilit obiectivele pentru următorul an de activitate și au identificat, împreună cu reprezentanții/tele OLDSÎ și partenerii de implementare resurse pentru a continua desfășurarea acestor Cluburi. În cadrul evenimentului, OLDSÎ și partenerii au încurajat echipa de formatori/oare.

„Pe parcursul primului an de implementare a proiectului Clubul Taților, am învățat unii de la alții atât de multe lecții și vom continua să învățăm. Este prima experiență de acest gen din țara noastră. Eu am încrederea că facem lucrurile corect și bine. De asemenea, am încredere în parteneri, în Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și în echipa de facilitatori/oare, care, lună de lună, participă la ședințe de monitorizare și evaluare a procesului”, a menționat Violeta Terguță, coordonatoarea programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”.

„Sunt mulțumită de activitatea colegelor mele în cadrul acestor Cluburi, la care participă un număr impresionant de actuali și viitori tați. Echipei de formatori/oare îi voi oferi suport, consultanță și mă voi implica și în următorul an, menținând o legătură strânsă între instituțiile de învățământ din raion și alte organe care ar putea dezvolte în continuare parteneriate și, într-un cuvânt, să muncească. Or, ceea ce se face în cadrul acestui proiect este o muncă prin care se schimbă viziunea societății”, a adăugat Liliana Lungu, șefă adjunctă la Direcția generală educație și cultură Fălești.

„Vă mulțumesc că suntem împreună la această întâlnire finală de supervizare din 2021. Scopul acestor întâlniri este ca fiecare participant/ă să se autoevalueze, să se conecteze cu experiențele proprii și să reflecteze din diferite perspective unde este, ce poate să îmbunătățească în proces și unde vrea să ajungă participând la el.

Cluburile băieților și ale taților sunt un proiect inovator și, în același timp, diferit, în care este important să ținem cont de specificul fiecărei comunități, cu grijă și respect pentru procesul fiecărui om implicat”, a concluzionat Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului, coach.

Amintim că în decembrie 2020, cu suportul CIDDC, în 9 locații din raioanele Strășeni și Fălești au fost lansate, în cadrul programului regional menționat, Cluburi ale actualilor și viitorilor tați, pe care le facilitează 14 formatori/oare din comunitățile lor.