Ultimile știri 2

Patru adolescenți care apără drepturile omului în Republica Moldova, membri ai Platformei Copiilor, s-au întâlnit cu reprezentanți ai misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău și au discutat despre dificultățile pe care le întâmpină copiii apărători ai drepturilor omului și ce trebuie să întreprindă autoritățile din țara noastră pentru a le asigura un mediu protectiv. Întrunirea a fost organizată online de Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM), pe 14 octombrie curent, pentru a oferi spațiu copiilor și tinerilor să prezinte rapoartele alternative din cadrul Evaluării Periodice Universale (EPU).

Aisu, Elvira, Gheorghe, Romana, membri ai Platformei Copiilor, sunt adolescenți activi în diferite sfere și mișcări cu privire la drepturile omului și, din iunie 2021, colaborează cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) cu scopul de a crește gradul de conștientizare de către societate a drepturilor copiilor apărători ai drepturilor omului în Republica Moldova.

Romana și Aisu apără drepturile minorităților sexuale. Gheorghe, este și membru al mișcării Fridays For Future Moldova și promovează dreptul copiilor la întruniri pașnice. Elvira este ambasadoare media pentru obiectivele de dezvoltare durabilă și, mai nou, promovează egalitatea de gen prin intermediul unei tabere fotografice. Toți ei au participat la elaborarea cercetării cu privire la educația sexuală în școlile din țară.

În cadrul evenimentului, ei au prezentat raportul alternativ Situația copiilor apărători ai drepturilor omului în Republica Moldova.

Din experiența lor și din experiența semenilor lor, ei au identificat riscuri ce arată că drepturile copiilor apărători ai drepturilor omului NU sunt respectate și că titularii de obligații – adulții, autoritățile, NU susțin acești copii. Deseori, adulții, profesorii, părinții, pedepsesc copiii apărători ai drepturilor omului sau îi amenință cu exmatricularea. Poliția nu le asigură protecței când sunt agresați.

„Profesorii au pedepsit întreaga clasă și acest lucru mi-a distrus relațiile cu colegii.” (Raport DGD 2018)

„Dacă vrei să spui ceva (critic) profesorului, atunci notele tale scad.” (APSCF 2018, DGD)

„Adolescenții, tinerii care apără drepturile minorităților sexuale automat sunt considerați din grupul LGBTQ+ și hărțuiți.”

„Nu mă simt în siguranță și mă simt singur atunci când acționez ca să apăr drepturile omului.”

Adolescenții au comunicat scopul și obiectivele copiilor apărători ai drepturilor omului:

Creșterea gradului de conștientizare cu privire la oportunitățile și dificultățile copiilor apărători ai drepturilor omului;

Sensibilizarea societății cu privire la drepturile copiilor în diferite domenii neglijate;

Împuternicirea copiilor apărători ai drepturilor omului.

„Acest raport are scopul să împuternicească copiii apărători ai drepturilor omului. Vrem ca toți copiii să se bucure de un mediu sigur în care să monitorizeze, să apere și să promoveze drepturile omului”, a explicat Elvira Drangoi.

„Republica Moldova a primit din partea Belgiei, Poloniei și Uruguay un set de recomandări privind importanța apărătorilor drepturilor omului și acestea constau în faptul că Republica Moldova trebuie să asigure un mediu protectiv și favorabil pentru apărătorii drepturilor omului în conformitate cu Convenția cu privire la Drepturile Omului, însă în această recomandare nu este specificat nimic despre copii. Copiii nu sunt menționați ca apărători ai drepturilor omului și, astfel, întâmpină un set de dificultăți. Respectiv, în raportul nostru, punem accent pe copiii apărători ai drepturilor omului și pe nevoia acestor copii de un mediu sigur, deci fără represiuni și intimidări”, a adăugat Rodica Caimac, coordonatoare a grupului reprezentativ al copiilor apărători ai drepturilor omului din Republica Moldova, CIDDC.

În cadrul întrunirii, adolescenții au prezentat câteva recomandări pentru titularii de obligații și au cerut să fie îmbunătățite următoarele aspecte:

Siguranța. Copiii vor să se simtă bine în școli, astfel încât să poată învăța în voie, să fie ascultați, respectați și să li se respecte drepturile.

Protecția. Autoritățile să reacționeze la petițiile, sesizările cu privire la abuzuri și violență în școli. Poliția să se asigure că copiii se simt protejați în timpul protestelor. Statul să aplice mecanisme de protecție confidențiale, iar în școli să funcționeze servicii de îngrijire.

Suportul. Copiii să primească sprijin de la persoane de încredere în școală sau în orice alt mediu. Să fie informați despre mecanisme de protecție la care pot apela. Să fie informați despre posibilitățile de a participa în diferite procese de apărare a drepturilor omului. Să fie dezvoltată educația pentru drepturie omului.

Ambasadele au salutat inițiativa organizatorilor evenimentului și și-au exprimat deschiderea să analizeze și să promoveze rapoartele copiilor și ale tinerilor și să-i susțină pe viitor, în strânsă conlucrare cu delegații Organizației Națiunilor Unite.

„Drepturile omului sunt foarte importante pentru noi. Mi-am făcut notițe pe marginea rapoartelor prezentate. Materialul conține aspecte bune pentru a adresa întrebări, inclusiv din partea Republicii Federale Germania. Deci, eu voi transmite sugestiile voastre către guvernul țării mele ca să putem contribui la ameliorarea situației cu privire la drepturile omului în Republica Moldova”, a declarat Ullrich Kinne, șef-adjunct al Misiunii diplomatice a Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova, în cadrul evenimentului.

CIDDC pledează pentru o mai bună implementare a drepturilor copiilor apărători ai drepturilor omului

Pentru prima dată în istoria drepturilor copilului din țara noastră, adolescenții de la Platforma Copiilor urmează să prezinte raportul Situația copiilor apărători ai drepturilor omului în Republica Moldova la Geneva, în decembrie 2021, la presesiunea Evaluării Periodice Universale (EPU).

CIDDC este o organizație neguvernamentală înființată în 1999, care creează și facilitează pentru copii diverse oportunități de a participa în calitate de apărători ai drepturilor omului și, în același timp, oferă adulților oportunități de a învăța cum să asigure copiilor un mediu protectiv în care copiii să-și realizeze drepturile.

Astfel, în iunie 2021, CIDDC a creat spațiu de comunicare pentru un grup al copiilor interesați de subiectul copiilor apărători ai drepturilor omului. Ei s-au întrunit în mai multe sesiuni de lucru în care s-au familiarizat cu conceptul de copil apărător al drepturilor omului; cu modul în care acționează; au abordat drepturile civile și politice, precum și oportunitățile și dificultățile pe care le întâmpină copiii apărători ai drepturilor omului în țara noastră.

Sesiunile au fost facilitate de rețeaua globală Child Rights Connect și CIDDC, membru al acestei rețele, în baza versiunii prietenoase copilului a Ghidului de implementare cu privire la drepturile copiilor apărători ai drepturilor omului. Concomitent, CIDDC, împreună cu Child Rights Connect, a facilitat sesiuni de informare, formare și consultare pe acest subiect și pentru adulți.

În urma consultării opiniilor copiilor și ale adulților, CIDDC, împreună cu un grup de organizații neguvernamentale, a prezentat în cadrul EPU un raport despre situația drepturilor copiilor apărători ai drepturilor omului, pledând pentru o mai bună implementare a acestor drepturi de statul Republica Moldova.

În cadrul EPU, un mecanism unic al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului ce se referă la îmbunătățirea situației drepturilor omului în cele 193 de state membre ale Națiunilor Unite, printre care și Republica Moldova, situația drepturilor omului din toate statele membre ale ONU este evaluată la fiecare cinci ani. Țara noastră va fi evaluată în ianuarie 2022.

Circa 1 800 de adolescente și mame adolescente din zonele rurale defavorizate din România (1500) și Republica Moldova (300) vor avea acces la un sistem de servicii medicale și sociale ce le va ajuta să-și îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții.

Nevoile adolescentelor vor fi acoperite în cadrul proiectului „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”.

Proiectul este derulat ca parte a inițiativei globale MSD for Mothers de Organizația Salvați Copiii România în parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și Asociația „Sănătate pentru Tineri din Chișinău” și a fost lansat pe 29 septembrie curent la București, în cadrul unei conferințe organizate de Salvați Copiii România și Senatul României.

În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele cercetărilor cu privire la situația gravidelor adolescente din România și din Republica Moldova și nevoile acestora.

Participanții, participantele la eveniment, reprezentanți/reprezentante ai/ale autorităților, ai/ale societății civile și ai/ale comunității medicale din cele două țări au discutat despre necesitatea de a găsi împreună soluții eficiente în ceea ce privește necesitățile mamelor, respectiv îmbunătățirea politicilor publice, astfel încât să le fie asigurat copiilor, gravidelor și mamelor accesul la un sistem medical și social adecvat și imediat.

Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Organizației Salvați Copiii România, a explicat că „pandemia de COVID-19 a îngreunat accesul la educație și la servicii medicale și a crescut astfel riscul maternal. Cauzele acestui fenomen sunt variate şi adesea asociate. Cel mai adesea este vorba de distanța mare faţӑ de cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii”.

Reprezentanții CIDDC și ai Asociației „Sănătate pentru Tineri din Chișinău” au abordat subiectul necesității de a implementa un program integrat de educație și intervenție pentru facilitarea accesului la servicii socio-medicale în rândul gravidelor și al mamelor adolescente din mediul rural.

„Suntem recunoscători că acest proiect, derulat în parteneriat cu Salvați Copiii România și CIDDC, vine să susțină și să fortifice sectorul de sănătate în Republica Moldova, în special prin intermediul rețelei de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor, prin colaborare cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N.Testemițanu”, cu serviciile sociale și cu Autoritățile publice locale. Acest proiect va răspunde nevoilor specifice de asistență integrată medico-psiho-socială a mamelor adolescente în perioada de până și după naștere. Asociația «Sănătate pentru Tineri» va fi responsabilă în cadrul acestui proiect de implementarea acestei componente și a efectuat o analiză situațională, în baza căreia se va elabora un document de reglementare a conduitei integrate medico-psiho-socială a sarcinii și perioadei post-natale la adolescente, vor fi organizate instruiri și supervizări pentru lucrătorii medicali și sociali în conformitate cu acest document. De asemenea, va fi elaborat și implementat un program de educație antenatală pentru adolescentele însărcinate. Împreună cu partenerii noștri de la CIDDC vom urmări să facilităm colaborarea între sectorul de sănătate și de învățământ în vederea prevenirii sarcinii în rândul adolescenților din Republica Moldova”, a declarat Galina Leșco, președinta Asociaţiei „Sănătate pentru Tineri”.

„Avem drept obiectiv prevenirea sarcinii în adolescență în raioanele proiectului prin intermediul educației formale. Intervenția CIDDC se bazează pe constatările și recomandările adolescenților ce au cercetat modul în care are loc educația sexuală în școlile din Republica Moldova. Ca punct de intrare am ales cadrele didactice de Dezvoltare personală, o disciplină obligatorie introdusă în curricula școlară în anul 2018. Cu toate eforturile Ministerului Educației și Cercetării și a furnizorilor de formare inițială și continuă, inclusiv a ONG-urilor de specialitate, o parte dintre cadrele didactice nu au încă capacitățile necesare aplicării corespunzătoare la clasă a acestui curriculum, în special pe partea ce ține de educația privind sănătatea sexuală și reproductivă. Din cercetarea adolescenților reiese că mulți dintre profesori își înțeleg rolul lor important în acest proces și sunt gata să și-l asume, însă menționează că nu au pregătire profesională suficientă – nu dețin informații și/sau nu știu cum să adapteze informațiile la vârsta copiilor. Profesorii își doresc suport didactic, iar copiii își doresc discuții deschise cu adulți informați, ceea ce actualmente se întâmplă în puține cazuri. Pe lângă dezvoltarea capacităților cadrelor didactice, intenționăm să elaborăm materiale didactice și informative pentru a fi propuse spre utilizare și diseminate atât în școli, cât și online”, a adăugat Vasile Coroi, directorul executiv al CIDDC.

Amintim că în martie 2021, Salvați Copiii România a lansat, alături de CIDDC, cu sprijinul companiei farmaceutice MSD România, cea mai amplă intervenție în sănătate publică pentru creșterea accesului la servicii medicale, educaționale și sociale pentru adolescente însărcinate, mame adolescente și copii sub 5 ani din zone rurale defavorizate din România și Republica Moldova. În cadrul acestui parteneriat, CIDDC contribuie la creșterea gradului de conștientizare de către adolescente, adolescenți a comportamentelor sexuale riscante și la prevenirea maternității timpurii. În acest scop, CIDDC a demarat un șir de ateliere de formare pentru 1350 cadre didactice (profesori/ oare de Dezvoltare personală) din 15 raioane ale țării, care, pe durata implementării proiectului, vor învăța cum să le asigure adolescenților/telor un mediu de încredere în comunicarea despre sex și sexualitate, cum să conștientizeze stereotipurile legate de sexualitate și cum să-i consilieze în procesul de prevenire a riscurilor pentru sănătate.

Circa 1 800 de adolescente și mame adolescente din zonele rurale defavorizate din România (1500) și Republica Moldova (300) vor avea acces la un sistem de servicii medicale și sociale ce le va ajuta să-și îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții.

Nevoile adolescentelor vor fi acoperite în cadrul proiectului „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”.

Proiectul este derulat ca parte a inițiativei globale MSD for Mothers de Organizația Salvați Copiii România în parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și Asociația „Sănătate pentru Tineri din Chișinău” și a fost lansat pe 29 septembrie curent la București, în cadrul unei conferințe organizate de Salvați Copiii România și Senatul României.

În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele cercetărilor cu privire la situația gravidelor adolescente din România și din Republica Moldova și nevoile acestora.

Participanții, participantele la eveniment, reprezentanți/reprezentante ai/ale autorităților, ai/ale societății civile și ai/ale comunității medicale din cele două țări au discutat despre necesitatea de a găsi împreună soluții eficiente în ceea ce privește necesitățile mamelor, respectiv îmbunătățirea politicilor publice, astfel încât să le fie asigurat copiilor, gravidelor și mamelor accesul la un sistem medical și social adecvat și imediat.

Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Organizației Salvați Copiii România, a explicat că „pandemia de COVID-19 a îngreunat accesul la educație și la servicii medicale și a crescut astfel riscul maternal. Cauzele acestui fenomen sunt variate şi adesea asociate. Cel mai adesea este vorba de distanța mare faţӑ de cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii”.

Reprezentanții CIDDC și ai Asociației „Sănătate pentru Tineri din Chișinău” au abordat subiectul necesității de a implementa un program integrat de educație și intervenție pentru facilitarea accesului la servicii socio-medicale în rândul gravidelor și al mamelor adolescente din mediul rural.

„Suntem recunoscători că acest proiect, derulat în parteneriat cu Salvați Copiii România și CIDDC, vine să susțină și să fortifice sectorul de sănătate în Republica Moldova, în special prin intermediul rețelei de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor, prin colaborare cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N.Testemițanu”, cu serviciile sociale și cu Autoritățile publice locale. Acest proiect va răspunde nevoilor specifice de asistență integrată medico-psiho-socială a mamelor adolescente în perioada de până și după naștere. Asociația «Sănătate pentru Tineri» va fi responsabilă în cadrul acestui proiect de implementarea acestei componente și a efectuat o analiză situațională, în baza căreia se va elabora un document de reglementare a conduitei integrate medico-psiho-socială a sarcinii și perioadei post-natale la adolescente, vor fi organizate instruiri și supervizări pentru lucrătorii medicali și sociali în conformitate cu acest document. De asemenea, va fi elaborat și implementat un program de educație antenatală pentru adolescentele însărcinate. Împreună cu partenerii noștri de la CIDDC vom urmări să facilităm colaborarea între sectorul de sănătate și de învățământ în vederea prevenirii sarcinii în rândul adolescenților din Republica Moldova”, a declarat Galina Leșco, președinta Asociaţiei „Sănătate pentru Tineri”.

„Avem drept obiectiv prevenirea sarcinii în adolescență în raioanele proiectului prin intermediul educației formale. Intervenția CIDDC se bazează pe constatările și recomandările adolescenților ce au cercetat modul în care are loc educația sexuală în școlile din Republica Moldova. Ca punct de intrare am ales cadrele didactice de Dezvoltare personală, o disciplină obligatorie introdusă în curricula școlară în anul 2018. Cu toate eforturile Ministerului Educației și Cercetării și a furnizorilor de formare inițială și continuă, inclusiv a ONG-urilor de specialitate, o parte dintre cadrele didactice nu au încă capacitățile necesare aplicării corespunzătoare la clasă a acestui curriculum, în special pe partea ce ține de educația privind sănătatea sexuală și reproductivă. Din cercetarea adolescenților reiese că mulți dintre profesori își înțeleg rolul lor important în acest proces și sunt gata să și-l asume, însă menționează că nu au pregătire profesională suficientă – nu dețin informații și/sau nu știu cum să adapteze informațiile la vârsta copiilor. Profesorii își doresc suport didactic, iar copiii își doresc discuții deschise cu adulți informați, ceea ce actualmente se întâmplă în puține cazuri. Pe lângă dezvoltarea capacităților cadrelor didactice, intenționăm să elaborăm materiale didactice și informative pentru a fi propuse spre utilizare și diseminate atât în școli, cât și online”, a adăugat Vasile Coroi, directorul executiv al CIDDC.

Amintim că în martie 2021, Salvați Copiii România a lansat, alături de CIDDC, cu sprijinul companiei farmaceutice MSD România, cea mai amplă intervenție în sănătate publică pentru creșterea accesului la servicii medicale, educaționale și sociale pentru adolescente însărcinate, mame adolescente și copii sub 5 ani din zone rurale defavorizate din România și Republica Moldova. În cadrul acestui parteneriat, CIDDC contribuie la creșterea gradului de conștientizare de către adolescente, adolescenți a comportamentelor sexuale riscante și la prevenirea maternității timpurii. În acest scop, CIDDC a demarat un șir de ateliere de formare pentru 1350 cadre didactice (profesori/ oare de Dezvoltare personală) din 15 raioane ale țării, care, pe durata implementării proiectului, vor învăța cum să le asigure adolescenților/telor un mediu de încredere în comunicarea despre sex și sexualitate, cum să conștientizeze stereotipurile legate de sexualitate și cum să-i consilieze în procesul de prevenire a riscurilor pentru sănătate.

Galina Leșco, președinta Asociaţiei „Sănătate pentru Tineri”

Vasile Coroi, directorul executiv al CIDDC

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, în parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (Moldova), Save the Children (Kosovo) și ERIKS (Suedia), invită la conferința științifică internațională „Educația privind drepturile copilului: experiențe și oportunități în învățământul preșcolar și primar”.

Scopul conferinţei este de a dezbate și valoriza experiențele epistemice și metodologice din domeniul drepturilor copilului în vederea îmbunătățirii procesului de educaţie pentru drepturile copilului la nivelurile educației timpurii și învățământului primar.

Lucrările conferinței se vor desfășura pe data de 26.11.2021, cu începere la ora 10:00, în format mixt, online și offline (Clasa Viitorului, UPSC). Secții tematice ale conferinței:

1. Aspecte epistemice și metodologice privind educația în domeniul drepturilor copilului;

2. Educație pentru drepturile copilului în contexte curriculare și extracurriculare;

3. Medii educaționale bazate pe valorizarea drepturilor copilului;

4. Inițiative instituționale privind respectarea, protecția și asigurarea drepturilor copilului.

Programul de activitate va fi concretizat și publicat după finalizarea înregistrării participanților.

La conferință sunt invitaţi : cercetători; reprezentanți ai mediului academic universitar; cadre didactice și manageriale din învățământul primar și instituțiile de educație timpurie; cadre didactice din instituţiile de învăţământ preuniversitar care predau cursuri opţionale în domeniul educaţiei privind drepturile omului; specialişti din OLDSÎ, instituţii guvernamentale, organizaţii ale societății civile care promovează iniţiative în domeniu.

Doritorii de a participa sunt rugați să completeze formularul de aplicare https://docs.google.com/forms/d/194iT0Vdpo3yqMYj9Q-FkEnGUOgGg9MMcvG5uLIXWNgU/edit

În conformitate cu formularele expediate, vor fi oferite certificate digitale de participare.

Textele comunicărilor (articole) în limba română / rusă / engleză, redactate conform cerințelor prezentate în template-ul atașat, pot fi transmise la adresele:

· pentru secțiile 1, 2 Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.

· pentru secțiile 3, 4 Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.

Materialele conferinței vor fi publicate într-un volum colectiv cu ISBN, tipărit și plasat în format digital pe pagina web a UPSC.

Termeni limită :

• 10.11.2021 – înregistrarea pe baza formularului de aplicare;
• 12.11.2021– expedierea articolului pentru publicare.

Pentru informaţii suplimentare, contactaţi reprezentanții Comitetului Organizatoric:

• Efrosinia Haheu-Munteanu, dr., conf univ., UPSC Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.
• Olesea Cotiujanu, coordonatoare program, CIDDC, Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.

CERINȚE DE REDACTARE A ARTICOLELOR ȘTIINȚIFICE PENTRU PUBLICARE

1. Limba de scriere a articolului: română, rusă sau engleză.

2. Articolul va include următoarele elemente principale:

• titlul;
• informație despre autori;
• rezumatul;
• cuvintele-cheie;
• textul articolului;
• referințe bibliografice.

3. Varianta electronică a articolului se redactează în Word:

• font Times New Roman;
• spațiul între rânduri - 1,15;
• formatul foii – A4;

· câmpurile paginii: sus, jos, stânga, dreapta – 2 cm.

4. Volumul articolului poate varia între 3 – 6 pagini.

5. Titlul se scrie în limba engleză şi în limba de scriere a articolului, cu majuscule, litere aldine (Bold), text centrat, dimensiunea fontului 12.

6. Informația despre autori se prezintă în limba de scriere a articolului și include Prenumele şi NUMELE complet al fiecărui autor, urmate de titlul științific și afilierea (instituţia în care activează/studiază autorul respectiv). Informația despre autori se scrie din rând nou, cu aliniere pe dreapta, dimensiunea fontului 12.

7. Rezumatul (cca 100 de semne) se prezintă în limba engleză și în limba română, se redactează fără indentare, cu aliniere stânga-dreapta și dimensiunea fontului 11.

8. Cuvinte-cheie se prezintă în limba engleză și în limba română, includ 3-7 termeni și se redactează în același format ca și rezumatele (fără indentare, cu aliniere stânga-dreapta și dimensiunea fontului 11).

9. Textul articolului se redactează ținând cont de următorii parametri: dimensiune font – 12; aliniere stânga-dreapta.

Figurile (imagini, diagrame, scheme) se plasează centrat, nemijlocit după referinţa respectivă în text. Sub figură se indică numărul de ordine şi titlul centrat, fără Bold.

Tabelele se numerotează şi trebuie să fie însoţite de titlu, care se plasează deasupra tabelului, cu aliniere pe dreapta și litere aldine (Bold).

10. Referințele bibliografice se prezintă în textul articolului, încadrate în paranteze pătrate (de exemplu: [3, p.143], [2-4]). La sfârșitul articolului, sursele bibliografice citate în text se listează în ordine alfabetică: aliniere stânga-dreapta, dimensiunea fontului 12.

Lista referinţelor bibliografice trebuie să includă până la 10 surse. Nu se acceptă referinţe la lucrările care nu au fost încă publicate în format tipărit sau digital.

Sursele din lista referințelor bibliografice se redactează conform următoarelor exemple.

• Carte cu 1-2 autori:

1. Gherguț A. Educația incluzivă și pedagogia diversității. București: Polirom, 2015.

2. Saranciuc-Gordea L.; Ursu L. Studierea copilului prin observare și documentare. Suport de curs: masterat. Chișinău: Epigraf, 2016.

• Carte cu 3 sau mai mulți autori:

1. Gînu D. (coord.) Educație incluzivă timpurie: Ghid metodologic. Chişinău: S. n., 2020 (Tipogr. „Print-Caro”).

2. Давыдова Л.Н. и др. Инклюзивное образование и нравственные отношения: грани одной проблемы. М.: УРСС, 2018.

3. Oakley B. et. al. Sense Teaching: Practical Insights in Brain Science to Help Students Learn. USA: Penguin Putnam Inc, 2021.

• Articole, studii:

1. Haheu-Munteanu E.; Toia M. Metodici asistențiale de lucru cu părinții în formarea rezilienței la abuz. In: Calitate în educație - imperativ al societății contemporane, Vol.1, 4-5 decembrie 2020, Chişinău: UPS „Ion Creangă” din Chișinău, 2020.

2. D'Addato A.V. Secular trends in twinning rates. Journal of Biosocial Science, 2007, 39(1), 147–151.

3. Чуприкова Н.И. На пути к материалистическому решению психофизической проблемы. От дуализма Декарта к монизму Спинозы. Вопросы философии, 2010, No. 10, 110–121.

• Alte surse:

1. Codul Educaţiei al Republicii Moldova. Legea Parlamentului Nr. 152 din 17.07.2014. În: Monitorul Oficial Nr. 319-324, art. 634 din 24.10.2014.

• Publicații electronice:

1. Copiii Moldovei. Publicație statistică. Chișinău: BNS, 2020. https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Copiii_Moldovei/Copiii_Moldovei_editia_2020.pdf

Curriculum national. Disciplina opțională „Voluntariat pentru educație”, clasele X-XII. Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul MECC nr. 653 din 13.07.2020.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/cnc25_site_mecccurriculum_voluntariat_pentru_educatie_site_03.08.2020.pdf

11. Autorii își asumă responsabilitatea pentru originalitatea conținutului, corectitudinea citării surselor bibligrafice. Comitetul științific al Conferinței își rezervă dreptul de a respinge articole din motive legate de gradul redus: al relevanței în raport cu problematica vizată; al calității conținutului științific; al respectării stilului, normelor gramaticale, cerinţelor expuse mai sus.

12. Data limită de prezentare a materialului redactat pentru publicare – 12.11.2021:

pentru secțiile tematice 1, 2 Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.

pentru secțiile tematice 3, 4 Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.