Ultimile știri 1

Peste 90 de directori adjuncți, directoare adjuncte pentru educație din raioanele Călărași, Strășeni și Fălești și-au dezvoltat capacitățile pentru a identifica situațiile de risc pe care le întâmpină copiii în școală și pentru a aplica proceduri de intervenție cu privire la aceste situații, asigurând copiilor un mediu protectiv. Activitatea cadrelor manageriale s-a desfășurat, în perioada aprilie 2020 – noiembrie 2021, în cadrul programului de formare privind actualizarea Politicii de Protecție a Copilului (PPC) în instituțiile de învățământ. Programul a fost facilitat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și susținut financiar de Save the Children Kosovo și Suedia.

În cadrul programului, participanții, participantele au învațat să elaboreze și/să actualizeze PPC, documentul intern al unei instituții de învățământ care prevede cum instituția și angajații ei asigură dreptul copilului la protecție și sprijin și cum intervine atunci când sănătatea și viața copilului sunt puse în pericol atât în incinta instituției de învățământ, cât și în afara ei.

Datele unui raport al Ministerului Educației și Cercetării (MEC) arată că în semetrul II al anului de studii 2020-2021, angajații din educație au identificat 3595 de cazuri suspecte de abuz fizic, emoțional, neglijare, exploatare prin muncă, hărțuire sexuală și bullying.

În același raport al MEC se menționează că profesorii și directorii instituțiilor de învățământ au obligația să sesizeze autoritățile tutelare și alte instituții ale statului atunci când un copil este în situație de risc. Procedura de identificare și raportare a cazurilor de violență de către angajații instituțiilor de învățământ a fost lansată de MEC în februarie 2013. Potrivit Sondajului privind violența împotriva copiilor (VACS), publicat în 2020, în Republica Moldova doi din cinci copii au fost supuși vreunui tip de violență, iar una din șapte fete (14,4%) și unul din douăzeci de băieți (5,3%) au fost supuși/supuse violenței sexuale până la vârsta de 18 ani.

„Școlile, grădinițele care actualizează și aplică în practică politica de protecție a copilului arată că acestea sunt la curent cu riscurile pe care copiii le trăiesc acum, inclusiv în mediul online, și întreprind măsuri clare pentru a le asigura un mediu protectiv. Deci, continuăm să încurajăm instituțiile de educație timpurie și de învățământ să ia în considerare acest document important și flexibil: Politica de protecție a copilului”, a menționat Iulia Drozdov, coordonatoarea programului Protecția copilului din cadrul CIDDC.

Amintim că la începutul anului 2021, Ministerul Educației și Cercetării a adoptat Foaia de parcurs „Să asigurăm un mediu protector pentru copii” pentru anii 2021-2023. Documentul prevede mai multe acțiuni de prevenire a cazurilor de violență, neglijare, exploatare și trafic de copii. CIDDC contribuie la realizarea scopului acestui document, facilitând activități de ghidare și formare a instituțiilor de învățământ și a cadrelor didactice, prin care organizația le susține să-și dezvolte capacitățile în mod participativ și să implementeze politici instituționale de protecție a copilului.

CIDDC este o organizație neguvernamentală fondată în 1999, care pledează, prin programele și proiectele sale, pentru școli cu o abordare bazată pe drepturile copilului/omului. Aceasta înseamnă școli cu profesori/educatori centrați pe elev(ă), deschiși să asculte ce spune, ce vede, ce aude copilul, să respecte opinia copilului indiferent de mediul în care el se dezvoltă, indiferent de convingerile lui, capacități, etnie sau alte criterii și să ia decizii în interesul superior al copilului.

Opiniile a circa 8400 de copii din Republica Moldova, respondenți la un chestionar online, sunt prezentate într-un raport privind modul în care sunt respectate drepturile copilului în câteva domenii-cheie și anume: cunoașterea și înțelegerea drepturilor copilului, actorii care asigură realizarea drepturilor copilului, igiena și sanitația în școlile din Republica Moldova, opinia copilului, accesul la educație a copiilor, non-discriminarea, bunăstarea emoțională a copiilor, protecția copiilor față de abuz.

„Prioritățile copiilor privind Programul Național de Protecție a Copiilor 2022-2026” este un raport elaborat de către 16 fete și băieți din 9 regiuni ale țării, pe care Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF) i-au susținut cu suportul financiar al UNICEF Moldova.

Documentul este consultat cu diverși profesioniști din domeniu în colaborare cu copiii și urmează a fi integrat de Guvern într-un document final de care se va conduce în următorii patru ani pentru a proteja drepturile tuturor copiilor din țară: Programul Național privind Protecția Copilului 2022-2026.

Conform datelor-cheie ale raportului:

- În Republica Moldova, 86,4% dintre copii cred că copiii au dreptul să ceară respectarea drepturilor lor atunci când le sunt încălcate. 1 din 10 copii nu știe ce să răspundă sau consideră că ei nu pot cere realizarea drepturilor lor. Cei mai mulți dintre copiii care sunt de această părere au vârsta mai mică de 12 ani și copiii care au o dizabilitate.

- 33.7% dintre copii consideră că părinții sunt actorii principali responsabili să asigure respectarea drepturilor copilului, circa 23.9% dintre copii au notat că profesorii au această responsabilitate, 16.2% au ales guvernul, 8% consideră că este primarul.

- Circa o treime dintre copii au spus că asistentul social/primarul niciodată nu i-au ajutat pe ei sau pe colegii lor când au avut nevoie, alți 30.2 % nu au apelat după ajutor către autoritățile publice locale și nici nu cunosc alți copii care au făcut-o. 17% dintre copii afirmă că au primit ajutor sau știu copii ce au fost ajutați cu o frecvență de cel puțin o dată pe săptămână, de câteva ori pe an (12%) sau, cum afirmă 10,3% dintre copii – de câteva ori pe lună.

- Doar 40% dintre copii afirmă că toaleta școlii este permanent curată, 36% spunând că aceasta se întâmplă rar sau niciodată. Dorind să folosească toaleta, doar 32% spun că au permanent la dispoziție hârtie igienică. Aproape același număr de copii – 30% nu găsesc niciodată hârtie igienică în toaleta școlii. Altfel spus, fiecare al 4-lea copil nu are niciodată sau are doar uneori acces la cabină de toaletă cu pereți și cu ușă care poate fi încuiată.

- 29% dintre copii afirmă că profesorii iau în calcul opinia lor despre metodele de predare doar uneori, iar 18% spun că niciodată nu o fac, numărul celor de această părere fiind mai mare în rândul copiilor ce locuiesc în zonă urbană. În același timp, 10% nu au știut ce să răspundă la această întrebare.

- Puțin peste jumătate dintre copii (55%) obișnuiesc să absenteze de la ore, unul dintre cele mai frecvente motive fiind responsabilitatea de a îngriji de frații/surorile mai mici (14%). Alți copii spun că li se întâmplă să nu meargă la școală pentru că au de îndeplinit munci acasă (11%), lucrează pentru bani (4%), sau din cauză că se plictisesc la ore (9%), în mod special copiii din zona centru și mediul urban.

- În ce privește bunăstarea emoțională, 53% dintre copii spun că se bucură de relații prietenoase în școală sau în comunitate de cel puțin o dată pe săptămână. Alte 28% au astfel de experiențe mai rar - o dată pe lună sau o dată pe an, în timp ce alte 7% dintre copii niciodată nu au parte de relații prietenoase la școală/în comunitate. În plus, aproape 13% nu au dorit sau nu știu ce să răspundă la această întrebare.

- Abuzul emoțional din partea adulților este raportat mai des de către copii. 38% dintre respondenți cunosc sau trăiesc astfel de situații de la câteva ori pe an, până la cel puțin una pe săptămână. 48% dintre copii declară că adulții nu strigă/numesc cu vorbe urâte/nu amenință copiii, iar 14,5% au spus că nu știu sau au ales să nu răspundă.

Opiniile au fost colectate prin intermediul unui chestionar online, elaborat de către 16 fete și băieți, cu vârsta între 12 și 15 ani, din 9 regiuni ale țării. Ei au creat, la finele anului 2020, un grup de lucru pentru a consulta opinia semenilor despre cum li se respectă drepturile și care sunt recomandările lor.

Într-un cadru deschis și prietenos, online, adolescenții, s-au familiarizat cu scopul, sarcinile grupului și etapele procesului de lucru; au definit drepturile copilului; au discutat despre cum se respectă drepturile copilului și cum diverși actori din școală, comunitate, țară se implică pentru a asigura aceste drepturi; au analizat factorii ce facilitează și împiedică asigurarea drepturilor; au exersat formulări de întrebări pentru a elabora un instrument de cercetare.

În cadrul ședințelor organizate, tinerii au elaborat un chestionar, care mai apoi a fost completat de 8392 de copii, de 7-18 ani, din toate regiunile țării. Chestionarul a fost anonim, posibil de completat în română sau rusă și realizat cu ajutorul instrumentului Google Forms. De asemenea, s-a ținut cont de faptul că nu toți copiii au acces la internet. Cu sprijinul profesioniștilor din școli/biblioteci, a fost încurajată completarea chestionarului și de către copiii și adolescenții care au acces limitat sau deloc la internet.

După ce a realizat raportul, grupul de lucru s-a întrunit, în lunile august și octombrie 2021, în câteva ședințe online și au dat feedback cu privire pe prima și a doua versiune a proiectului de program.

CIDDC a ghidat copiii în timpul procesului și, împreună cu UNICEF Moldova și Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), susține Guvernul să dezvolte Programul Național privind Protecția Copilului pentru anii 2022-2026, un document de care se va ghida în următorii ani pentru a proteja fiecare copil.

CIDDC este o organizație neguvernamentală fondată în 1999 și pledează pentru ca opinia copilului să fie luată în considerare de către adulți și autorități atunci când iau decizii.

Viorica Harea are peste 30 de ani de experiență în pedagogie și tineret. În 2004, ea a deschis Centrul regional de tineret din Fălești, care, pe atunci, era unul dintre primele 11 din țară.

Mai nou, de aproape 11 luni, susține 14 tați și aproape 20 de băieți adolescenți din comunitatea sa în procesul de conștientizare și diminuare a stereotipurilor de gen și de implicare în responsabilitățile casnice în mod egal cu fetele și femeile.

Aceste activități au loc la Clubul Taților și la Clubul Băieților din Fălești, deschise în decembrie 2020 împreună cu alte Cluburi în raioanele Fălești și Strășeni, în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”.

Programul este finanțat de Uniunea Europeană, implementat de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în perioada 2020-2023.

Pentru a susține actualii și viitorii tați, Viorica își dezvoltă competențele profesionale, participând la ateliere de formare din octombrie 2020 până în prezent, alături de alte 13 formatoare locale. În cadrul acestor ateliere, ea și colegele sale își împărtășesc experiențele, realizările și dificultățile întâmpinate în procesul de facilitare, bune practici de gestionare și menținere a grupurilor.

Experiența de facilitare a Cluburilor, ne-a spus formatoarea din Fălești, îi aduce satisfacția de a contribui la un proces necesar pentru dezvoltarea armonioasă a copilului: conștientizarea de către bărbați a paternității responsabile și cu blândețe, cu o abordare centrată pe diminuarea stereotipurilor de gen.

„Bărbații se implică într-un mod mai conștient în îngrijirea și educarea copiilor. Mă bucur să văd că tații încep să își privească altfel paternitatea. Ei simt activitățile din cadrul Clubului ca pe ceva necesar și vor să revină aici. Și mă bucur să contribui și eu la acest proces”, a împărtășit Viorica Harea.

De asemenea, formatoarea sprijină băieții adolescenți membri ai Clubului să conștientizeze mai bine stereotipurile de gen și, astfel, să se implice în mod egal cu fetele, femeile, în activitățile casnice și în alte responsabilități.

Cluburile Taților au fost lansate în cele două raioane în decembrie 2020 și sunt facilitate de către 14 formatoare din raioanele Strășeni și Fălești, care au experiență în pedagogie, psihologie, tineret.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă opinia Uniunii Europene.

COVID-19 a afectat întreaga lume, în special părinții/îngrijitorii și copiii, influențând nu doar sănătatea lor fizică, ci și sănătatea emoțională, socială și mintală în general.

Pentru a susține starea de bine a copiilor și îngrijitorilor/părinților în perioada pandemiei de COVID-19, Organizația Save the Children Kosovo și Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), cu suportul financiar al Suediei, lansează campania online „Fii bine în pandemie”, o serie de practici pozitive care pot ajuta părinții, copiii și adolescenții să aibă grijă de sănătatea lor mintală și fizică.

La nivel global, dificultățile cel mai des întâmpinate atât de către copii, cât și de către adulți în perioada pandemiei de COVID-19 sunt cele legate de schimbări ale rutinei zilnice, perturbări și obstacole în procesul de învățare, adaptarea la învățământul virtual și învățarea de acasă, accesul la tehnologie și la alte surse ce ar permite procesul de comunicare și interacțiune online.

Specialiștii spun că în perioada pandemiei de COVID-19 criza de sănătate mintală s-a făcut simțită în întreaga lume. Astfel, în mai 2021, guvernele au recunoscut necesitatea de a extinde și a îmbunătăți serviciile în acest domeniu la toate nivelurile și au aprobat Planul de acțiuni al sănătății mintale al Organizației Mondiale a Sănătății pentru anii 2013-2030.

Campania „Fii bine în pandemie!” se adresează părinților/îngrijitorilor și copiilor. Aceasta este o continuare a activităților pe tema sănătății mintale pe care CIDDC, în parteneriat cu Asociația SOMATO, la inițiativa și cu sprijinul financiar al Organizației „Save the Children” din Kosovo, le-a început în decembrie 2020. Atunci, aproape aproape 160 de cadre didactice, părinți/îngrijitori și adolescenți au participat la o serie de sesiuni online în care au primit sprijin psiho-emoțional în perioada pandemică.

Reflecțiile participanților, participantelor în timpul acestor sesiuni au arătat că este nevoie de mai multă conștientizare cu privire la tema sănătății mintale, respectiv, de informații utile și bune practici care să ajute fiecare persoană cum să aibă grijă de propria sănătate mintală.

Campania online „Fii bine în pandemie!” va dura două săptămâni și va putea fi urmărită aici.

CIDDC este o organizație neguvernamentală fondată în 1999, a cărei misiune este de a colabora cu copiii, familiile, autoritățile, serviciile publice și societatea civilă pentru a găsi soluții bazate pe drepturile copilului și pentru a-i inspira pe adulți să audă vocea fiecărui copil.

Împreună contribuim la o societate cu mai multă grijă, înțelegere și respect pentru fiecare ființă umană.