Sfatul psihologului: Ce ar fi bine să facă părinţii când copiii mint
Deseori, părinţii îşi justifică comportamentele violente în procesul de disciplinare a copiilor prin faptul că aceştia spun minciuni. Specialiştii spun că nimic nu este întâmplător şi recomandă să vedem ce stă în spatele acestor acţiuni.
De multe ori, copiii apelează la minciună ca la o formă de protecţie împotriva reacţiei negative care ar putea veni din partea mamei sau al tatălui, explică psihologul Diana Stănculeanu. Din teama că ar putea să-i dezamăgească pe maturi, copiii aleg să ascundă adevărul măcar şi pentru puţin timp, iar în momentul în care părintele află că copilul a ales să-l mintă, acesta ar trebui să-şi pună întrebări şi să afle ce l-a făcut pe copil să prefere să mintă decât să spună adevărul, recomandă specialista.
"De obicei, avem de a face cu emoţia de frică. Foarte mulţi copii mint de frică. În adolescenţă apare o altă particulatritate a minciunii. Sunt mulţi adolescenţi care înfrumuseţează realitatea, mai ales acea care are legăturiă cu sine însuşi. Acesta este de obicei un semn care ne arată că acel copil nu este suficient de sigur pe el, nu are suficientă încredere în el şi nu se acceptă pe sine aşa cum este. Astfel, simte nevoia să îmbunătăţească lucrurile, să comunice despre sine lucruri care nu sunt adevărate. Cel puţin la nivel de discurs, încep să aibă cele mai grozave experineţe, cei mai grozavi prieteni, cele mai grozave întâmplări crezând că dacă ar spune adevărul despre sine, ei n-ar fi la fel de speciali şi importanţi în ochii celorlalţi", adaugă Diana Stănculeanu.
