Veronica Chicu-Boboc, președinta Centrului Media pentru Tineri și mamă a doi copii, s-a alăturat comunității Vreau să fiu un părinte mai bun. În mesajul adresat părinților, Veronica vorbește despre experiența proprie și încurajează părinții să comunice mai mult cu copiii lor atunci când se ajunge la situații de conflict.

„Am avut situații când nu înțelegeam de ce copilul meu se comportă într-un anumit fel, de ce nu mai pot face față acelor momente. Și mă întrebam cum aș putea să fac față acestor provocări.

De multe ori, părinții reacționează violent la unele comportamente ale copiilor anume pentru că nu cunosc alte metode pentru a aplana situația. În momentele când apar crize de furie, maturii sunt mai predispuși să spună cuvinte dure la adresa copiilor sau să apeleze la forme violente de disciplinare. „Până învățăm să ținem gura închisă și mâinile pe lângă noi, când suntem furioși, primul pas ar fi să plecăm de lângă copil”, ne îndeamnă Diana Stănculeanu, psiholog  Salvați Copiii.

Nevoia de a părăsi locul în care apare furia ține de simplu fapt că atunci când vedem pe cel care a greșit, suntem provocați să facem sau să spunem unele lucruri neplăcute, explică Stănculeanu.

Jurnalista Diana Guja s-a alăturat comunității „Vreau să fiu un părinte mai bun” cu un mesaj în care vorbește despre consecințele pe termen lung ale educației violente. Aceasta îndeamnă părinții să fie conștienți și să nu-și expună copii unor astfel de urmări. 

„Un părinte care-și bate copilul este un părinte care nu are suficiente argumente, nu știe să vorbească. El, de fapt, nu știe dă vorbească cu nimeni. Atunci când întâlnesc maturi care spun că au devenit mari, deștepți, bogați, pentru că i-au bătut părinții, nu este adevărat.

Pentru a preveni cazurile de abuz asupra copiilor, dar și pentru a încuraja și susține părinții să aplice metode non-violente de educare a copiilor, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) și UNICEF Moldova organizează o serie de activități de informare privind practicile parentale pozitive destinate profesorilor, părinților, îngrijitorilor, dar și publicului larg.

Printre cei care au răspuns inițiativei este și jurnalistul Vasile Botnaru. Faptul că le-a mai dat câte o palmă celor două fiice a ajuns să fie unul dintre cele mai mari regrete ale lui. Despre consecințele acestui mod de disciplinare, Vasile Botnaru spune că a înțeles mai târziu, atunci când și-a văzut nepoatele crescând și a înțeles cât de vulnerabile sunt la violență. 

Cele mai recente cercetări arată că în R. Moldova, 3 din 4 copiii cu vârsta cuprinsă între 2-14 ani au fost supuși unei forme violente de disciplinare.

Pentru a preveni cazurile de abuz asupra copiilor, dar și pentru a încuraja și susține părinții să aplice metode non-violente de educare a copiilor, UNICEF și Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) organizează o serie de activități de informare privind practicile parentale pozitive destinate profesorilor, părinților, îngrijitorilor, dar și publicului larg.

În acest sens, au fost înregistrate și o serie de spoturi video scurte prin intermediul cărora părinți,