Ultimile știri 2

Centrul de Informare și Documentare pentru Drepturile Copilului (CIDDC), în parteneriat cu Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului Municipal Chișinău, cu susținerea financiară a organizației Salvați Copiii România, oferă posibilitatea cadrelor didactice din instituțiile de învățământ (prioritar din cele în care s-au înscris să își facă studiile copiii refugiați) din mun. Chișinău de a beneficia de suport emoțional accesând unul sau mai multe grupuri tematice.

Înscrierea la grupurile tematice se poate face completând formularul atașat la e-mail sau pe link: https://forms.gle/7dDTRwKpC9cp7msb6

Grupurile vor avea loc online, pe platforma Zoom, în zilele de marți de la 15:30 – 17:30 sau miercuri 16:00-18:00 (în funcție de opțiunile grupului format). Un grup tematic va avea 3 sesiuni de cca 90-120 de minute. La solicitare, se vor elibera certificate online de participare.

Grupurile de suport vor fi facilitate de Parascovia TOPADA-COROI.

Descrierea detaliată și linkurile pe care ne vom conecta le găsiți mai jos.

373 de cadre didactice și manageriale, maiștri, bibliotecari/e, psihologi/e, învățători și învățătoare din Republica Moldova au participat la primul atelier online „Participarea copilului în procesul decizional”, desfășurat în două sesiuni online, pe 19 septembrie și, respectiv, pe 28 septembrie curent.

Activitatea este parte a Programului de dezvoltare a capacităților personalului didactic „Participarea copilului în procesul decizional, implementat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, cu suportul Salvați Copiii România, în perioada anului de studii 2022-2023.

Participanții, participantele au reflectat despre cum pot contribui la crearea unui spațiu în care adulții care lucrează cu și pentru copii să învețe, să împărtășească și să se inspire împreună, identificând procese și metode realiste și legale, prin care se asigură că iau în considerare opinia copilului.

Prin intermediul acestui atelier, CIDDC și-a propus să clarifice care sunt nevoile participanților, ce întrebări au și cum pot contribui la programul de formare; să încurajeze procese de conștientizare de către participanți a propriilor cunoștințe, comportamente, convingeri, atitudini și valori referitor la participarea copilului; să ghideze participanții în procesul de înțelegere critică a principiului și drepturilor la participare, precum și în procesul de analiză critică a condițiilor care facilitează procesul de exprimare a opiniei de către copii.

În cadrul atelierului, participanții, participantele s-au familiarizat cu cele 9 Standarde pentru o participare adevărată și etică a copiilor, pe care Comitetul pentru Drepturile Copilului le stipulează în Comentariul General nr. 12 (2009), astfel încât toate procesele în cadrul cărora se solicită opiniile sau participarea unuia sau mai multor copii trebuie să fie:

1.Transparente și informative; 2. Benevole; 3. Respectuoase; 4. Relevante; 5. Prietenoase copilului; 6. Incluzive; 7. Susținute prin instruire; 8. Sigure și să țină cont de riscuri; 9. Responsabile.

Totodată, au observat, în baza unui material video didactic, atitudinile și comportamentele cadrelor didactice și ale elevilor în procesul de participare a copilului și au reflectat critic asupra acestora.

Rodica Braguța șefa Secției juridice din cadrul MEC,. a menționat că vocea copilului este importantă pentru MEC, a încurajat participanții, participantele să asculte această voce și a subliniat importanța cadrului legal național al participării copilului în luarea deciziilor:

„Mă bucur să fiu parte a unei comunități care acționează pentru drepturile copilului și să observ un deosebit interes față de participarea copilului în procesul decizional.

Vorbind din perspectiva juridică despre participarea copiilor în procesul decizional, în prim-plan sunt prevederile Codului Educației al Republicii Moldova, care spun că elevii, reprezentanții Consiliilor elevilor sunt parte a proceselor decizionale, inclusiv cu o calitate de membru activ cu drepturi depline în Consiliul de adminstrație, care este un organ suprem de conducere în instituția de învățământ și care are rol de decizie în probleme administrative.

Astfel fiind spus, vedem că participarea elevilor în procesul decizional este o realitate, ea se întâmplă. Cantitativ, este prezentă. Ne dorim mult și o participare calitativă.

Observ în unele situații o participare necorespunzătoare. Și este important să avem această claritate: când participă elevii, cum participă, când îi consultăm și mi-ar plăcea tare mult ca această participare să fie benevolă, să se întâmple firesc, nu din obligație și noi, adulții, să avem această deprindere a participării calitative în procesul decizional a tuturor actanților din sistem, mai ales a elevilor, care sunt beneficiarii procesului educațional.”

Interesul profesioniștilor în educație din Republica Moldova pentru participarea copilului în luarea deciziilor în școală, de zece ori mai mare comparativ cu anul de studii 2021-2022

Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului, facilitatorul programului, a explicat contextul dezvoltării acestui program și a subliniat interesul sporit și în creștere al profesioniștilor pentru participarea copilului în procesul decizional în educație:

„Mulțumim că ați răspuns invitației CIDDC de a participa la acest program inovator. Numărul mare de participanți arată că profesorii, educatorii, învățătorii sunt pregătiți să vină în acest proces și CIDDC rămâne la fel de deschis să ofere suportul de care profesioniștii în educație au nevoie. Aproape o mie de persoane înscrise este o cifră record.

În colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, am elaborat acest program de consolidare a capacităților profesioniștilor pentru a asigura drepturile la opinie în educație. În așa mod, răspundem nevoilor adulților de a acționa cu încredere, în baza unui cadru legal și conceptual, în interesele superioare ale copilului, pe de o parte, și de a aplica feedbackul copiilor referitor la luarea în considerare a opiniei lor referitor la toate aspectele vieții din instituții, pe de altă parte.

Scopul nostru general este să creăm un spațiu cu respect și cu prețuire pentru toate experiențele și pentru demnitatea umană. Vom împărtăși diferite experiențe și împreună vom identifica procese și metode realiste și legale prin care să ne asigurăm că opinia tuturor copiilor, elevilor este auzită.”

Amintim că Programul a fost lansat în 2020 de Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), al cărei membru este și CIDDC, în colaborare cu Oficiul Avocatului Poporului în Republica Moldova (OAP), Ministerul Educației și Cercetării și, an de an, a înregistrat o creștere continuă a numărului de participanți.

Dacă pe parcursul anului de studii precedent, 2021-2022, în acest program s-au înscris peste 100 de directori de școală, directori adjuncți, psihologi școlari, cadre didactice, angajați din protecția copilului, de la Direcția municipală pentru drepturile copilului Chișinău, angajați ai centrelor de plasament temporar pentru copii sau alte servicii pentu copii s-au înscris, la începutul anului 2021, la ediția 2022-2023 s-au înscris 960 de persoane, adică de circa zece ori mai multe persoane.

CIDDC este o organizație neguvernamentală fondată în 1999 și, prin intermediul programelor sale, susține diverse mecanisme de participare a copilului în procesul decizional, printre care Platforma Copiilor, Consiliile elevilor din învățământul general, Consiliile Elevilor din învățământul profesional tehnic, Consiliul Național al Elevilor din Învățământul Profesional Tehnic, Consiliul Cosultativ al Copiilor pe lângă Avocatul Poporului pentru drepturile copilului. CIDDC oferă suport autorităților, profesioniștilor, organizațiilor neguvernamentale pentru a-și dezvolta/consolida propriile capacități de a promova participarea copiilor în procesul decizional și pentru a se asigura că participarea copilului este conformă celor 9 Standarde.

GALERIE FOTO: {gallery}29.09.22:::0:0{/gallery}

Reprezentanți și reprezentante de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), cadre didactice și manageriale din învățământul profesional tehnic și general, practicieni/e din Republica Moldova și România, o tânără participantă în campania „Școală fără bullying” și o deputată s-au întrunit într-o ședință de consultări publice pentru a contribui la îmbunătățirea proiectului Metodologiei cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului.

Evenimentul a fost desfășurat de MEC în format mixt (offline și online), la 6 septembrie curent.

Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului a fost elaborată de MEC în parteneriat cu CIDDC și APSCF, cu suportul financiar oferit de Fundația ERIKS Development Partner și Fundația Liechtenstein Development Service.

Instituțiile de învățământ din Republica Moldova vor aplica acest document pentru a proteja copiii, elevii și elevele de hărțuire, acesta fiind parte a politicii de prevenire a violenţei faţă de copii şi adolescenți/te în instituțiile de învățământ din țară.

În cadrul evenimentului, fiecare participant/ă a avut posibilitatea de a prezenta sugestii și comentarii pe marginea proiectului de document. În linii mari, Metodologia a fost calificată drept „un document așteptat de către profesori și profesoare, pentru că aduce un cadru unitar, conceptual și practic, ajutându-i să înțeleagă ce trebuie să facă în situații de bullying”; „un document consistent cu anexe explicite, clare și practice”.

În continuare, vă invităm să urmăriți câteva declarații făcute în cadrul evenimentului.

Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului:
„Felicit MEC pentru perseverența cu care susține angajamentul pentru protecția copilului față de violență. Încă din 2013 am început acest proces, pe atunci bullyingul era o noțiune foarte confuză pentru noi, se vorbea despre violență în general. Iată că am ajuns și la etapa în care, în Codul Educației și, respectiv, în Metodologie, este menționat în mod explicit ce este bullyingul și care este cadrul metodologic de a acționa în situații de bullying.

Aceasta e noutatea documentului și este un proces de creștere a noastră, a tuturor celor care au contribuit. Nu a fost ușor să delimităm bullyingul, pentru că sunt atâtea concepte, abordări, și mă bucur că în acest proces ne este alături Sorina Petrică, expertă din România. Ea ne-a ajutat și ne susține în continuare.

Mulți oameni au contribuit la elaborarea Metodologiei, începând cu adolescenții/tele care au inițat o campanie antibullying și continuând cu echipa de psihologi/e, pedagogi/e, educatori/oare de la școlile profesionale, coordontorii/oarele de la Direcția de învățământ, specialiștii Centrului Republican de Asistență Psiho-Pedagogică, practicieni din ONG-uri ș.a.”

Sorina Petrică, psihologă cliniciană, psihoterapeută cognitiv-comportamentală cu o experiență de peste 25 de ani:

„Este al treilea proiect pe care îl am în Republica Moldova. Consider că a venit momentul să ne unim forțele, să ne aducem contribuția fiecare pe domeniul lui și să găsim cele mai eficiente strategii de a lupta cu fenomenul bullyingului. Este un fenomen complex, necesită abordări diferite, necesită să știm anumite aspecte, astfel încât să luăm cele mai bune decizii, care țin de contextul particular în care se manifestă comportamentul de bullying.

Nu există un singur răspuns. Există mai multe. Și avem nevoie de oameni pregătiți, care să știe ce să facă, iar această pregătire nu necesită o formare care să fie făcută de un singur specialist, ci de oameni din diferite domenii (științele educației, psihoterapie, psihologie, asistență socială, protecția copilului). Toți acești oameni au nevoie să se așeze la masă și să gândească ceva unitar ca să sprijine efortul oamenilor care lucrează în școli și care vor implementa lucrurile pe care noi le-am gândit.

Deci, Metodologia aduce acest cadru unitar, conceptual și practic prin instrumentele pe care le oferă și prin instrumente care vor fi dezvoltare. Este un prim pas, urmând ca anumite aspecte din Metodologie să fie dezvoltate.”

Vasile Coroi, director executiv la CIDDC:

„Mulțumesc ministerului pentru dedicația de a proteja copiii față de violență și de a ține cont de opinia lor. Problema bullyingului a fost adusă de multe ori la cunoștința autorităților de către copii prin rapoarte de monitorizare a drepturilor copilului, inclusiv într-un raport al Consiliului Național al Elevilor din Învățământul Profesional Tehnic (CNE ÎPT).

Asta arată că nu doar în învățământul general, dar și în cel profesional tehnic există bullying și acest fenomen trebuie prevenit și combătut.

Referitor la dezvoltarea capacităților cadrelor didactice privind identificarea, prevenirea și combaterea bullyingului, CIDDC va susține ministerul.

Cred că e nevoie atât de ateliere de formare, cât și de ateliere de lucru pentru împărtășirea experiențelor. În unele instituții acest proces deja are loc. Cadrele didactice pot împărtăși anumite bune practici de intervenție în situații de bullying și, astfel, învățând unele de la altele, să dezvolte împreună anumite instrumente ce pot fi aplicate, iar la următoarele ședințe să discute ce a funcționat, ce nu a funcționat și ce poate fi îmbunătățit.

Consider foarte important că în acest document se menționează că personalul din instituțiile de învățământ Nu deleagă copiilor, elevilor responsabilități ce țin de prevenirea și gestionarea situațiilor de bullying, pentru că asta, cu siguranță, nu este obligația copiilor. Elevii trebuie să cunoască ce este bullyingul și să poată reacționa în caz de bullying, dar, în același timp, niciodată nu este obligația lor de a stopa acțiunile de bullying, mai ales în cazurile în care, prin această acțiune, siguranța lor ar fi pusă în pericol.”

Liliana Grosu, deputată în Parlamentul Republicii Moldova:

„Elaborarea și implementarea Metodologiei cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului este un pas important în crearea unui mediu școlar sigur și protector pentru toată comunitatea școlară. Totodată, angajații instituțiilor de învățământ vor avea certitudinea că acțiunile pe care le întreprind pentru a preveni și interveni în situațiile de bullying sunt eficiente și răspund nevoilor de dezvoltare ale copiilor.”

Andreea Cazacu, studentă, participantă la elaborarea primei campanii de prevenire a hărțuirii în școală printre elevi/e – „Școală fără bullying”, membră a CNE ÎPT 2021-2022:

Însăși noțiunea de bullying este clar expusă în document. Înainte de a dezvolta campania, am făcut o cercetare și am trecut printr-un proces de formare ca să înțelegem fenomenul, căci până la cercetare nu știam ce este bullyingul și îmi era greu să-l deosebesc de alt tip de violență.

Metodologia va ajuta profesorii la înțelegerea fenomenului și la raportarea mai multor cazuri de bullying. Și, desigur, îi va ajuta și la prevenire, căci e nevoie de formări cu accentul pe prevenire și pe empatizarea cu copiii.

Când eram elevă în clase mai mici, nu știam că ceea ce observ se numește bullying. Am aflat despre această noțiune fiind deja membră a CNE ÎPT și participând în programele CIDDC. Deja știam cum să intervin când cineva făcea bullying. Dar, cum se menționează în Metodologie, nu copilul este obligat să combată bullyingul, ci adultul. Personal nu m-am adresat pentru ajutor către un adult, probabil din lipsa de încredere, dar sper că pe viitor mai mulți copii, adolescenți se vor simți liberi să vorbească despre asta și să ceară ajutor atât personalului din instituție, cât și altor titulari de obligații.”

Anatolie Topală, Ministrul Educației și Cercetării:

„Cred că elevii, copiii pot să ne spună cel mai bine în ce măsură această formă de violență este prezentă în școli.

Cu siguranță, Metodologia va sensibiliza cadrele didactice să acorde mai multă atenție fenomenului de bullying.

Scopul acestui document este de a oferi suport instituțiilor de învățământ pentru a preveni și identifica situații de bullying cât mai devreme, prin instrumentele practice create pentru fiecare membru/ă al/a personalului școlar, iar atunci când școala nu are resursele proprii pentru soluționarea cazurilor de bullying, să apeleze la servicii de asistență psihopedagogică.

În contextul elaborării Metodologiei, noțiunea de bullying a fost inclusă și în Codul Educației, și în anexa Raportul privind evidența sesizărilor cazurilor de abuz, bullying, neglijare, exploatare, trafic, așa încât personalul școlar să-l poată identifica și raporta ca o formă de violență distinctă.

Totodată, această metodologie face trimitere la mecanismul intersectorial de Cooperare in Domeniul Protecţiei Copilului.

Mulțumesc grupului de experți și experte care a lucrat la acest document, unul atât de bun, realizat într-un termen atât de scurt.

Mulțumesc partenerilor care au susținut acest proces și tuturor participanților care au contribuit la îmbunătățirea documentului.”

Până la data de 15 septembrie curent pot fi prezentate propuneri de îmbunătățire a textului Metodologiei. Ulterior, documentul va fi aprobat și va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

La dezvoltarea documentului, CIDDC a contribuit în mod direct, acest proces fiind parte a uneia dintre cele trei direcții strategice organizaționale: profesioniștii care lucrează cu și pentru copii practică abordarea bazată pe drepturi.

CIDDC, organizaţie nonguvernamentală ce activează în Republica Moldova de peste 20 de ani, contribuie la realizarea drepturilor copilului, în special, prin: fortificarea sistemelor, structurilor şi mecanismelor pentru a transpune drepturile în realitate; consolidarea capacităţilor titularilor de drepturi de a-şi cere drepturile şi ale titularilor de obligaţii de a-şi îndeplini responsabilităţile; integrarea aplicării principiilor generale ale Convenției cu privire la Drepturile Copilului.

GALERIE FOTO: 

Pe Carolina Șaitan, psihologă școlară cu 22 de ani de experiență într-un liceu din or. Strășeni, tot ea formatoare care facilitează un club de băieți în comunitate, am cunoscut-o mai bine în cadrul unei întâlniri comune între formatorii și formatoarele care dezvoltă proiectul „Clubul Taților”.

A împărtășit cu deschidere cum sprijină 18 băieți adolescenți să conștientizeze și să combată stereotipurile de gen și prin ce etape a trecut formatoarea de la crearea grupului până la dezvoltarea unui mediu de încredere unde fiecare se poate exprima și dezvolta.

În curând se împlinesc doi ani de când Carolina Șaitan (co)facilitează un Club al băieților/viitorilor tați în Strășeni. E o perioadă pe care ea o asociază cu inițiativă, curiozitate, multă muncă, realizări, cooperare și învățare din situații dificile.

„Dacă la început întâmpinam dificultăți ca nesiguranță în procesul de facilitare, acum simt claritate, știu care sunt scopul, misiunea mea în acest proces. Munca de facilitatoare la Clubul Taților/Băieților nimplică perseverență și abilități de cooperare la toate nivelurile”, a explicat formatoarea.

În procesul de ghidare a tinerilor participanți în conștientizarea stereotipurilor și a violenței în bază de gen, formatorea abordează atât subiecte solicitate de membrii grupului, cât și subiecte negociate în cadrul acestuia: metode de contracepție, pregătirea pentru nașterea copilului, depresia postnatală etc.

Ca metode de învățare, Carolina Șaitan explorează discuțiile frontale, studiul de caz, jocul de rol, jocuri didactice, asaltul de idei, lucrul în perechi etc., iar cadrul sănătos de învățare pentru participanți îl asigură ținând cont de confortul psiho-emoțional al fiecărui participant și de mediul socio-cultural din care acesta provine.

„Clubul din comunitatea noastră funcționează în mod democratic. Participanții s-au acceptat ușor unii pe alții. Am observat că preferă să participe la jocuri de rol. De exemplu, i-am văzut foarte implicați când au participat la o simulare a nașterii copilului. M-au impresionat felul în care ei au pregătit valiza cu cele necesare mamei și bebelușului și felul în care au ales jucăria potrivită.

Totodată, am observat că preferă sesiunile de întrebări și răspunsuri cu experți și experte pe care îi/le invităm în cadrul activităților.

Am remarcat și interesul lor față de feminism și dorința de a-l înțelege mai bine, nu prin prisma stereotipurilor. Astfel, membrii clubului au avut o discuție cu activista feministă Alina Andronache. Împărtășindu-și experiena cu ei, Alina i-a ghidat într-un proces de conștientizare, reflecție și demontare a miturilor despre feministe și feminiști.

În timp, am observat că băieții devin mai flexibili, mai atenți și receptivi. Au început să observe stereotipurile și să perceapă în mod diferit lucrurile. Băieții conștientizează că feminismul este altceva decât credeau ei. Este despre oportunități egale”, a adăugat Carolina Șaitan.

Amintim că din decembrie 2020 până în prezent, cu suportul CIDDC, au fost lansate cluburi ale actualilor și viitorilor tați în diverse locații din raioanele Strășeni, Fălești, Dondușeni, Glodeni, Drochia și în Chișinău.

Pentru a menține activitatea cluburilor și pentru a crea participanților – actuali și viitori tați – un mediu de încredere, echipa de formatori/oare participă la un program de formare continuă, pe care CIDDC îl facilitează lunar. În program participă în total 18 formatori și formatoare.

Cluburile sunt parte a proiectului „Clubul Taților”, dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada 2020-2023.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod neapărat opinia Uniunii Europene.