Articolul 15 al Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului spune că fiecare copil are dreptul să se implice în diferite activități, grupuri, să organizeze și să participe la întruniri pașnice. Acest drept este prevăzut și în art. 21 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice (PIDCP).

Cum se aplică în practică dreptul la întruniri pașnice în țara noastră, am aflat de la Beatricia Petrașcu, o tânără activistă și corespondentă la portalul Diez.md.

Beatricia a acceptat invitația Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC)de a împărtăși cum s-a simțit ea atunci când a participat la grevele mișcării pentru climă Fridays For Future (FFF) și la Marșul Solidarității pentru drepturile femeilor.

Interviul a fost elaborat la inițiativa Adrianei Petrari, în colaborare cu Aisu Isacov și Romana Vasilachi. Tinerele, alături de alți opt adolescenți din Republica Moldova, ghidați de CIDDC, au ajutat, la finele anului 2019 – începutul anului 2020, Child Rights Connect, cea mai mare rețea de ONG-uri din domeniul drepturilor copilului (CIDDC face parte din ea), să elaboreze un document despre dreptul la întruniri pașnice. Pentru a elabora acest document, au fost consultați copii din întreaga lume. Ca rezultat, Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a adoptat și a publicat Comentariul General Nr. 37 la articolul 21 din PIDCP, la finele lunii iulie 2020.

OAK Foundation, Workshop for Civic Initiatives Foundation, Save The Children, Suedia susțin acest interviu, în contextul planificării strategice organizaționale a CIDDC, care se desfășoară la fiecare cinci ani.

Au coordonat și au facilitat: Adriana Petrari, Irina Gușan, Smiljana Frick

Au intervievat: Aisu Isacov, Romana Vasilachi, Rodica Caimac

A documentat: Tatiana Corcebaș-Onica

Fotografii din arhiva personală a Beatriciei Petrașcu

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
•  

Rodica Caimac: Participi la proteste atât ca activistă, cât și ca jurnalistă. Ce rol îți place mai mult?

Beatricia Petrașcu: Mă simt bine în ambele roluri. Pentru mine, fiecare protest la care am participat a fost o experiență unică. Dacă la primele două greve FFF eram doar activistă, la cea de-a treia am început și să scriu articole. De fiecare dată am participat pentru că mă doare tema ecologiei.

O altă expriență unică a fost Marșul Solidarității de 8 martie, când am cerut, în fața Universității de Medicină, ratificarea Convenției de la Istanbul. Înconjurată de feminiști și feministe, mă simțeam atât de fericită că în sfârșit pot să spun tot ce simt și cred. Țin minte că eram în față. Eu mereu sunt în față.

Aisu Isacov: Cum te-ai simțit înainte de a merge la proteste?

B.P.: Inițial, mă simțeam foarte încordată și nesigură. Credeam că nu mă voi regăsi în modul ăsta de exprimare, protestul, excentric pentru mulți.

Și îmi era teamă că nu voi putea vorbi cu oamenii despre problemă, că nu voi putea ține pancarta în mâini și să merg sigură pe mine că anume asta vreau să fac. Totuși, m-am regăsit în acest mod de exprimare și mă simt bine așa.

R.C.: Sunt și alți tineri care la început se simt la fel de nesiguri ca și tine. Ce anume provoacă această nesiguranță?

B.P.: Cred că e din cauza modului în care am fost educați – să nu ne exprimăm opinia, să fim mereu de acord cu „opinia celor maturi”, cu opinia profesoarei/profesorului, a părinților.

Astfel, dacă nimeni din jurul tău nu te susține atunci când își exprimi opinia, apare frica și rușinea de a mai spune ce simți și ce gândești.

E foarte important să luptăm ca să eliminăm acest stereotip și să învățăm să gestionăm aceste emoții, frica și rușinea, și să ne exprimăm opinia în mod liber.

Romana Vasilachi: Ți s-a întâmplat să ai dezamăgiri în timpul protestelor?

B.P. Da. Mergeam cu pancartele în mâini, scandam, cântam și oamenii doar se uitau la noi, însă eu și alți activiști așteptam ca ei să ne întrebe ce vrem noi. Ei doar filmau, făceau o poză și plecau. Chiar și unii influenceri se comportau la fel, mimau că le pasă.

M-am indignat că eram foarte puțini live, comparativ cu numărul imens al persoanelor care au anunțat în rețele sociale că vor veni la protest.

Mulți tineri renunță la ideile lor din cauza că nu sunt luați în serios, nu primesc un răspuns de la autorități sau de la administrația școlii.

„Mulți tineri renunță la ideile lor din cauza că nu sunt luați în serios, nu primesc un răspuns de la autorități sau de la administrația școlii”

R. C.: Ce atitudine au autoritățile față de adolescenții, tinerii care protestează?

B.P.: „Noi vă susținem, dar vă rugăm să ne trimiteți o scrisoare oficială pe adresa noastră”, asta ne-a răspuns secretarul de stat atunci când am protestat în fața Guvernului în 2019, deși noi anterior am trimis-o. Însă nimeni dintre autorități nu a ieșit să ne spună: „Vom implementa ce vreți voi” sau, cel puțin, „Vom lucra asupra unui proiect”.

Cred că funcționarul a răspuns doar din formalitate. Și dacă la prima scrisoare am primit un răspuns din partea autorităților, la a doua am primit doar un „seen”, la a treia – nici măcar acest „seen”. Ne-au ignorat total. Și cu cât mai mult noi ne străduiam să aducem niște schimbări în societate, să dăm alarma mai tare, cu atât mai puțină atenție am simțit din partea autorităților și cu atât mai multă atenție din partea presei.

R.C.: Cum au reacționat colegii tăi din mass-media în timpul protestelor și cum au relatat despre greva pentru climă?

B.P.: Dacă la primul protest FFF era un singur jurnalist, cu o cameră de filmat, la al treilea protest, în fața Ministerului Agriculturii, erau mai mulți jurnaliști decât activiști. Și dacă la primele evenimente presa era invitată, acum nu mai era nevoie să fie invitată, căci venea singură.

Dacă analizăm știrile despre grevele tinerilor, majoritatea jurnaliștilor se concentrează pe o singură întrebare: „Care e scopul vostru?”. Subiectul este tratat superficial: niște tineri au ieșit în stradă pentru că nu sunt satisfăcuți de ecologia din Republica Moldova. Despre reacția autorităților, nici vorbă. Sau despre documentul pe care noi l-am anexat la e-mail, nici atât. Și, într-un final, omul din fața televizorului vede un protest ca alte proteste și niște tineri indignați. Atât.

A.I.: Cum ar putea jurnaliștii să informeze mai bine societatea despre criza mediului și să crească interesul față de ecologie?

B.P.: Eu și colegii mei de la Diez.md ne-am asumat să promovăm responsabilitatea față de mediu și în articole, și la evenimente.

Ecologia trebuie privită NU ca un trend, NU ca un instrument de marketing, dar ca o problemă reală. Și despre această problemă trebuie să faci nu doar o știre, dar și reportaje, interviuri, podcasturi, materiale video, astfel încât oamenii să înțeleagă esența problemei. Important e să vorbești despre problemă pe înțelesul tuturor.

Sper foarte mult că jurnaliștii care abordează tema ecologiei o fac nu doar pentru bifă, dar pentru că le pasă de mediu, așa cum îmi pasă și mie și că ei vor să transmită un mesaj, să influențeze într-o oarecare măsură opinia publică, să o ajute să conștientizeze mai bine problema. Să creeze în jurul lor o comunitate responsabilă față de mediu.

Societatea, în general, încă nu înțelege că ecologia este într-adevăr o problemă și ea are nevoie de măsuri urgente. Însă nu îi putem învinui pe oameni, căci ei nu au avut parte de educație ecologică nici în școli, nici în familie. Probabil și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) ar trebui să ia măsuri în acest sens, pentru ca lumea să conștientizeze reponsabilitatea față de mediu de la vârste mici.

„Care e sensul școlii, dacă peste câțiva ani planeta asta va dispărea?”

A.I.: Ce ar putea să facă MECC pentru a îmbunătăți educația ecologică în școli?

B.P.: Cred că autoritățile ar trebui să fie mai active în acest sens. Să nu le fie lene să găsească soluții. Să-i întrebe pe copii ce știu ei despre ecologie în general, despre plastic și efectul lui asupra mediului, iar în baza cunoștințelor lor să elaboreze pentru ei programe și proiecte împreună cu profesioniști în domeniu.

R.C.: Ce atitudine au polițiștii față de tinerii care participă la proteste?

B.P.: La niciuna dintre grevele la care am participat, nu am întâmpinat cazuri în care să fie nevoie de intervenția polițiștilor. Poate pentru că toți oamenii din jur protestau în mod pașnic. Și mă bucur că la marșuri vin persoane informate despre problema abordată, care știu cum să se comporte, acționează conform regulilor. Dar nu pot să zic că poliția noastră este tare bună.

A.I. : Dacă ai fi deputată sau ai avea o anumită putere în societate, ce ai face ca să susții tinerii să participe la întruniri pașnice?

B.P.: Aș iniția în școli un proiect de lege anume în baza ecologiei. Anume în școală e noua generație și se formează baza societății.

Lucrurile ar evolua dacă am avea o bună educație ecologică în școală. Mă refer și la lecții practice (plantarea arborilor, strângerea și reciclarea gunoiului), nu doar la cele teoretice.

Copiii povestesc acasă ce fac la școală. Părinții povestesc prietenilor și așa se formează o comunitate cu aceleași valori.

Aș susține concursuri de genul „Cea mai ecologică școală din raion”. Astfel de proiecte, bazate pe o concurență sănătoasă, motivează foarte mult.

De asemenea, aș încuraja campanii de informare a societății cu privire la mediu și campanii de conștientizare a problemei.

A.I.: Ce ar putea să facă ONG-urile pentru a susține adolescenții, tinerii să participe la întruniri pașnice?

B.P.: Să organizeze activități despre ecologie, care să-i ajute pe adolescenți să-și dezvolte niște competențe în domeniu. Mă refer la webinare în care specialiștii, împreună cu tinerii, vorbesc despre problemele de mediu.

Să dezvolte campanii online în care să implice influenceri interesați de dreptul la întruniri pașnice și alte drepturi, influenceri responsabili și implicați civic.

Din păcate, puțini dintre ei filtrează informația, sunt conștienți de puterea pe care o au în societate.

Eu cred că influencerii ar trebui să aibă mai multă grijă la ce spun și cum spun.

A.I.: Ce i-ai spune unui tânăr sau unei tinere care vrea să participe la un protest?

B.P.: Înainte de a merge la o întrunire pașnică, e bine să te informezi, să-și formezi o opinie. Dacă ai ales să-ți ceri drepturile în fața clădirii Guvernului, e foarte OK modul ăsta de exprimare.

Protestele nu înseamnă presiune și violență. Ele sunt o activitate benevolă. Ca să îți exprimi opinia despre drepturile tale, nu este nevoie să spargi uși și ferestre. O poți face într-un mod foarte pașnic.

Dar dacă încă nu te simți la locul tău cu pancarta în mâini sau strigând mesaje și nu vrei să fii în centrul atenției, e OK să nu mergi la proteste.

„Din păcate, la știri se arată mai des marșurile agresive, cu ferestre și uși sparte, decât cele pașnice”

A.I.: Sunt cazuri în care elevii sunt presați de administrația școlară, de profesori, martori din stradă. De ce unii adulți au o atitudine negativă față de faptul că adolescenții participă la întruniri pașnice?

B.P.: Eu, la fel ca și voi, sunt din generația căreia nu-i convine situația, s-a săturat. Protestez pentru că îmi apăr drepturile și vreau schimbări în societate.

La primul protest FFF, o bătrână ne-a oprit pe stradă și ne-a întrebat de ce noi nu suntem la școală. Eu și colegii mei i-am explicat că am încheiat orele. Și apoi care e sensul unei educații proaste, care e sensul școlii, dacă peste câțiva ani planeta asta va dispărea? Și bătrâna ne-a înțeles că facem ceva important acolo în stradă: ne cerem dreptul la o viață sănătoasă. Eu așa am simțit.

E OK ca adulții să fie îngrijorați că noi suntem foarte rebeli, vrem acțiuni și cerem drepturi. Însă vreau ca ei să înțeleagă punctul nostru de vedere și cauza noastră, iar dacă nu vor să o facă, noi nu le impunem principiile noastre.

R.V.: Cum crezi că am putea să-i motivăm pe părinți și profesori să meargă la proteste?

B.P.: În școala în care am învățat anterior, persista ideea că a protesta este periculos. Acum însă am parte de profesori care încurajează întrunirile pașnice ale elevilor. Profesorul meu de istorie zice că prin proteste ne exprimăm emoțiile și opiniile față de problemele din societate.

Dacă s-ar face mai des marșuri optimiste, colorate, cu muzică, oameni zâmbitori, probabil adulții ar fi mai deschiși să participe la proteste. Și e important ca astfel de întruniri să fie mediatizate. Din păcate, la știri se arată mai des marșurile agresive, cu ferestre și uși sparte, decât cele pașnice.

R.V.: Te-ai gândit vreodată să organizezi un protest? Cum ar fi el?

B.P.: Încă nu m-am gândit la asta. Dar dacă aș organiza protestul meu, cu siguranță ar fi foarte pașnic, iar scopul lui – cât mai mediatizat.

Menționăm că CIDDC a desfășurat interviuri și cu (co)organizatorii protestelor elevilor, printre ei și Anastasia Suslov și Gheorghe Galbura, membri de la Platforma Copiilor. Interviurile sunt o etapă a unei cercetări sistematice a modului în care se respectă drepturile copilului în Republica Moldova, iar rezultatele acestei cercetări vor contribui la dezvoltarea noii strategii organizaționale a CIDDC.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) selectează formatori/formatoare stabiliți/stabilite în Republica Moldova sau în afara țării ce ar urma să proiecteze, desfășoare și evalueze activități de instruire online cu elevii ce activează în Consiliile Elevilor din învățământul general și din cel profesional tehnic.

CIDDC este o organizație nonguvernamentală, care activează în Moldova de 20 de ani. Informăm şi instruim ADULȚII care vin în contact cu copiii să înțeleagă ce nevoi are copilul și cum să le satisfacă în familie, la școală sau alt mediu. Susținem COPIII să-și facă vocea auzită și să influențeze deciziile autorităților. Oferim suport AUTORITĂȚILOR de a ține cont de drepturile copilului atunci când iau decizii.

Ne dorim o societate în care fiecare copil este respectat şi tratat ca fiinţă umană cu drepturi depline.

Facilitatorii/facilitatoarele vor susține pe parcursul anului de studii 2020-2021 unul sau mai multe consilii ale elevilor din instituțiile de învățământ implicate în programele CIDDC.

Obiectivele activităților sunt de a-i ajuta pe elevi să:

• își crească gradul de înțelegere a drepturilor copilului, în special a dreptului la participare/opinie;
• clarifice rolul, funcțiile și modul de funcționare a Consiliului Elevilor în cadrul școlii;
• dezvolte și aplice instrumente de cercetare și pledoarie privind opinia elevilor despre nevoile/problemele lor la școală;

Calificarea și abilitățile candidaților/candidatelor:

• competențe de valorizare a demnității umane a drepturilor omului/copilului și diversității;
• abordare bazată pe drepturile copilului;
• cunoștințe și formare în domeniul drepturilor omului/copilului;
• experiență în facilitarea cursurilor de instruire în domeniul drepturilor omului/copilului;
• cunoașterea limbilor română (excelent) și rusă (excelent, mediu).

Persoanele interesate vor transmite la adresa Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра. CV-ul cu indicarea a 2 persoane de referință și o scrisoare de motivare.

Termenul limită de transmitere a dosarelor: 12 august, 2020.

Doar candidații/ele selectați/e vor fi contactați/e pentru interviu. CIDDC își rezervă dreptul de a respinge dosarele de aplicare incomplete sau cele depuse după expirarea termenului limită indicat.

Procedura de recrutare a CIDDC se bazează pe angajamentul nostru ferm cu privire la protecția față de toate formele de violență a copilului în cadrul proiectelor şi activităților noastre, precum și în afara organizației. CIDDC are o politică de protecție a copilului; candidatul selectat va semna o declarație prin care se va angaja să respecte această politică.

Pentru informații suplimentare contactați:
Mob: 068499746
Email: Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.
Persoană de contact: Irina Gușan, Coordonatoare program participarea copilului, CIDDC

Sâmbătă, 4 iulie, Vasile Coroi, președintele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), s-a întâlnit cu Raisa Burduja, șefa Direcției Generale Educație Ștefan Vodă, și a predat 140 de pachete cu produse alimentare și 140 de pachete cu produse igienice pentru a fi distribuite famillilor cu copii aflate în dificultate. Produsele au fost achiziționate din fonduri oferite de Suedia prin intermediul organizației internaționale „Save the Children”.

În cadrul întrevederii, Raisa Burduja, șefa Direcției generale educație Ștefan Vodă, a menționat că parteneriatul dintre DGE Ștefan Vodă și CIDDC este durabil și important din mai multe puncte de vedere.

„În cadrul acestuia, dezvoltăm continuu capacitățile cadrelor de conducere și ale celor didactice la toate treptele de școlaritate, începând cu educația timpurie, pentru a avea un proces educațional axat în totalitate pe nevoile și drepturile copilului. Atelierele de comunicare cu părinții ajută instituțiile de învățământ să stabilească relații mai strânse cu familiile copiilor. În același timp, încurajăm și susținem anual tot mai mulți elevi să se implice în monitorizarea propriilor drepturi atât în cadrul orelor de Educație pentru societate cât și prin intermediul Consiliului elevilor.

În timpul învățământului la distanță, profesorii au identificat mai multe dificultăți pentru copiii aflați în situații de risc și pachetele cu produse alimentare și cele cu produse igienice, oferite de CIDDC, răspund întru totul nevoilor copiilor și familiilor acestora. Sunt sigură că acest suport va contribui esențial la realizarea drepturilor copiilor la dezvoltare și protecție”, a adăugat ea.

La rândul său, Vasile Coroi, președintele CIDDC, a menționat că „în baza acordului de colaborare semnat în 2018 de CIDDC și DGE Ștefan Vodă, noi ne-am asumat angajamentul de a contribui la consolidarea capacităților deținătorilor de obligații din raion, în vederea realizării drepturilor copilului la și în educație. În contextul crizei pandemice actuale, împreună cu DGE Ștefan Vodă, am constatat că asigurarea dreptului la educație a copiilor întâmpină un obstacol suplimentar, și anume dificultățile economice cu care se confruntă familiile cu copii. Pentru multe familii, educația copiilor nu mai putea constitui o prioritate, în lipsa mijloacelor financiare necesare acoperirii nevoilor de bază ale copiilor, de hrană în primul rând, dar și asigurării unei igiene corespunzătoare pentru prevenirea infectării cu COVID-19. De aceea, susținuți de partenerii noștri externi, am considerat urgent și prioritar să oferim acest sprijin familiilor aflate în dificultate. Acest sprijin va contribui la o asigurare mai bună a dreptului acestor copii la sănătate, supraviețuire și dezvoltare și, respectiv, a tuturor celorlalte drepturi prevăzute în Convenția cu privire la Drepturile Copilului, inclusiv a dreptului la educație.”

CIDCC este o organizaţie neguvernamentală, fondată în anul 1999, și contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru ca fiecare copil să fie recunoscut ca o ființă umană cu drepturi depline. Dezvoltarea capacităților adulților (profesori, directori școlari, părinți) de a respecta, proteja și asigura drepturile copilului; împuternicirea copiilor de către adulți să-și exprime opinia și respectarea de către ei a acestei opinii; acordarea suportului direct familiilor aflate în situații de vulnerabilitate – aceste aspecte definesc abordarea bazată pe drepturile copilului, de care se ghidează CIDDC în activitatea sa.

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
•  

Pentru prima oară în Republica Moldova, fetele și băieții cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani vor realiza o cercetare despre modul în care școlile discută cu adolescenții despre sexualitate/educație sexuală.

Platforma Copiilor este un spațiu sigur, incluziv și prietenos unde copiii pot să vorbească deschis despre cum se respectă drepturile lor. Platforma a fost lansată în anul 2017 de către Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) – organizație nonguvernamentală ce împuternicește copiii să-și facă vocea auzită și susține cercetările copiilor cu privire la respectarea drepturile lor.

Drept urmare a solicitărilor venite din partea grupurilor de elevi implicați în diverse activități, CIDDC și-a propus să ofere suport unui grup de adolescenți în elaborarea unui studiu participativ privind educația sexuală în școli.

Noua echipă a Platformei Copiilor va participa la activități online (ateliere online, comunicare pe e-mail și/sau pe rețele de socializare) și offline, timp de aproximativ 1 an, începând cu iunie 2020.

Fiecare etapă a cercetării va fi decisă cu echipa Platformei Copiilor. Aceasta înseamnă că:

• adolescenții/adolescentele vor avea posibilitatea să influențeze ce aspecte ale dreptului la educație sexuală trebuie studiate, cine trebuie să participe la consultare, ce întrebări trebuie adresate, care instrumente de cercetare sunt cele mai potrivite etc.
• atunci când toată informația va fi colectată, Platforma Copiilor va contribui la analiza datelor, precum și la formularea concluziilor și a recomandărilor.
• Platforma Copiilor va avea un rol important în promovarea cercetării și a rezultatelor ei în mediul online.

Orice fată sau băiat cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani poate face parte din Platforma Copiilor. Echipa CIDDC prețuiește diversitatea și face tot posibilul pentru ca fiecare persoană, indiferent de etnie, orientare sexuală, confesiune religioasă, reușită școlară, situație familială, capacități, limbă vorbită etc., să se simtă acceptată și respectată în Platforma Copiilor.

Câteva beneficii pe care le vei avea dacă vei deveni membru al/membră a Platformei Copiilor:

• vei afla mai multe despre ce sunt drepturile copilului, în special dreptul la educație sexuală, și cine sunt responsabilii de asigurarea drepturilor tale;
• vei învăța în practică ce este și cum se realizează o cercetare;
• toate activitățile te vor împuternici să acționezi ca apărător al/apărătoare a drepturilor omului și să-i încurajezi și pe alții să-și ceară drepturile sau să le apere pe ale altora;
• vei cunoaște și vei relaționa cu semeni și adulți care sunt implicați în respectarea și asigurarea drepturilor copiilor

Ce alte beneficii poți obține, care sunt activitățile studiului și cum poți participa în ele, ce se are în vedere prin educație sexuală, care este scopul studiului etc. – despre toate vom discuta într-un live. Iar dacă tu sau părinții tăi aveți întrebări, puteți să le adresați persoanei de contact (vezi datele la final) sau în timpul live-ului.

Echipa CIDDC, în lucrul său, se ghidează de:

• Standardele de participare etică și respectuoasă a copiilor elaborate de Comitetul ONU privind Drepturile Copilului. Vezi aici care sunt standardele de care vom ține cont pe toată durata participării tale în Platforma Copiilor.
• Politica CIDDC de Protecție a Copilului, astfel încât fiecare copil/adolescent(ă) să se simtă împuternicit(ă) și să aibă o experiență sigură, lipsită de orice tip de daune.

Dacă ești interesat(ă) să faci parte din grup:
1. Completează formularul.
2. Urmărește Platforma Copiilor pe Instagram și pe Facebook pentru a ști din timp data live-ului.

Termen-limită de înscriere: 25 iunie.

Date de contact:
Irina Gușan,
Tel: Mob: 068 499746
Facebook: facebook.com/platformacopiilor/
Instagram: instagram.com/platforma_copiilor/
Email: Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.