Adulţii recurg deseori la compararea reuşitelor copiilor cu ale altor colegi sau fraţi. De cele mai multe ori, intenţiile lor sunt de a-i încuraja pe copii să tindă spre rezultate mai bune. Doar că, în condiţiile în care vrem să dezvoltăm personalităţi unice, originale, diverse, dacă continuăm cu această metodă, s-ar putea să stingem unicitatea copilului, să stingem procesul de căutare a sinelui, să stingem formarea încrederii şi stimei de sine, menţionează psihologul Tatiana Turchină.
Fiecare copil are abilităţi şi cunoaşte mai bine un aspect sau altul. Atât părinţii cât şi învăţătorii ar putea să identifice la copii la ce se descurcă ei mai bine şi să-i încurajeze să facă acele lucruri. ,,Astfel, şi copiii îşi satisfac nevoia de explorare, de descoperire atât a lumii din jur, cât şi a sinelui, iar concurenţa poate fi dezvolată prin alte modalităţi. Este bine să dezvoltăm competenţa de competitivitate, dar aceasta se poate face prin alte metode, prin activităţi de lucru în echipă, prin proiecte sociale, de creaţie, de ştiiinţe sau activităţi sportive. Astfel, competitivitatea se dezvoltă pe potenţialul nativ, pe abilităţile şi competenţile tuturor copiilor", explică specialista.
Tot mai mulţi învățători înţeleg că relaţionarea cu elevii la şcoală depinde mult de atitudinea pe care o au faţă de copii şi comunicarea cu părinţii acestora. Este una dintre concluziile conturate la etapa intermediară de evaluare a programului de educație parentală pentru circa 150 de învăţători din mun. Chişinău şi r-ul Căuşeni.
Împreună cu specialiştii care îi ghidează în acest program, învățătorii analizează ședințele cu părinții pe care le-au organizat de la precedenta întâlnire de lucru până în prezent. Totodată, cadrele didactice vorbesc despre experiențele şi rezultatele pe care le-au avut în perioada programului (august 2014 - mai 2015). După 10 luni de stagiu, mulţi învăţători spun că programul de instruire are impact atât asupra activității profesionale, cât și personale.
„Am reușit să stabilim reguli în familie. Am văzut pe copii interesați de acest proces, iar acum chiar ne fac observații dacă ne abatem de la reguli. Dacă noi le respectăm, le respectă și ei. M-am apropiat mai mult de copii. Îi ascult mai mult. Am învățat să-mi stăpânesc emoțiile. Am luat multă experiență și de la colegii de aici. Reguli am stabilit și cu elevii din clasă. Acum și la ședințe vin mai mulți părinți. Deja știu să le identific mai bine nevoile. Ei vin cu interes. Spun că le place”, spune Angela Toma, învăţătoare la Liceul „Liviu Rebreanu” din Chişinău.
Scopul programului este ca învăţătorii să obțină cunoștințe și abilități pentru lucrul cu părinţii, astfel încât, împreună să contribuie la educarea nonviolentă a copiilor. „Anterior fugeam de seminare. Ziceam că îmi pierd timpul și trebuie ulterior să recuperez orele de la care am lipsit. Anul acesta am înțeles că totul poate fi recuperat. Reveneam la școală mai pozitivă și era și spre binele copiilor. Eu am conștientizat că gândurile mele au consecințe. Gândurile pozitive m-au ajutat mult în viața de familie. Îmi este mai ușor să organizez ședințele cu părinții pentru că eu nu mai pun accent pe transmiterea informațiilor, dar acum le pot spune și cum să procedeze. S-au îmbunătățit relațiile și cu colegele. Ele vin la mine după un sfat” Olga Burzacovschi, LT „Iulia Hașdeu”.
„Am învățat să-mi respect copilul. Comunicarea dintre mine și el e total altfel. El chiar mă laudă şi îmi zice uneori „bravo mama, ceva se întâmplă cu tine că te schimbi spre bine”, spune Natalia Bernaz, de la Liceul „Liviu Rebreanu” din Chişinău. „Chiar dacă am mai avut conflicte, acum îmi dau seama că era vina mea. Am învățat să utilizez mesajele asertive. Spun „mă simt așa când tu faci asta…” În clasă, am pus regulile pe foaie. Până va ajunge să meargă lucrurile de la sine, va fi un pic incomod și se cere un efort mai mare. Din septembrie voi avea o nouă clasă. Acum știu bine de unde să încep și unde să ajung în lucrul cu părinții. Știu ce se poate de făcut ca să pun accent mai mare pe metodele de educație ca să evităm violența”, adaugă învăţătoarea.
Deseori, adulții devin deranjanți de felul cum se comportă copiii, dar asta se întâmplă pentru că, ei nu sunt pregătiți să-i înţeleagă, spune Victoria Adascaliţa, psiholog, specialistă în cadrul programului de educaţie parentală pentru cadrele didactice. „Vrem ca învățătorii și părinții să fie mai pregătiți pentru schimbări și pentru a ajuta copiii în perioada schimbărilor” menţionează specialista.
Mai mult sau mai puţin, toți participanții la program au făcut progrese, spune Aliona Stepan, asistentă de proiect. „Toți au conștientizat că responsabilitatea lor ține și de înțelegerea copilului și a comportamentelor acestuia, protecția copilului la școală, dar și informarea/ susținerea părinților când aceștia au relații mai tensionate cu copiii lor. Este importantă promovarea metodelor pozitive de educație la școală și discutarea acestor metode cu părinții în cadrul ședințelor de grup sau individuale. De asta, profesioniștii din domeniul educației au nevoie şi în continuare de asistența experților și de schimbul de experiență privind comunicarea cu părinții elevilor ", menţionează Aliona Stepan.
Programul de instruire de lungă durată a cadrelor didactice din învățământul primar este organizat de Ministerul Educației în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) și susținerea UNICEF Moldova.
Ministerul Educației invită toți elevii să participe la concursul pentru selectarea noii componențe a Consiliului Național al Elevilor (CNE), care urmează să activeze pe parcursul anului de studii 2015 – 2016. CNE este o structură consultativă de pe lîngă Ministerul Educației, din componența acesteia făcînd parte 25 de elevi din clasele V-XII.
Viitorii membri ai CNE vor fi aleşi de o comisie de concurs instituită de Ministerul Educației. Candidaturile acestora vor fi propuse de structurile de autoconducere şcolară ale elevilor (consiliul elevilor, senatul şcolar etc.) din instituţiile de învăţămînt general (gimnazii, licee).
Potrivit ministrului Educației, Maia Sandu, Consiliul Național al Elevilor și-a demonstrat funcționalitatea și utilitatea pe deplin în acești doi ani de implicare și dialog cu toți actorii decizionali din domeniul educației. „Încurajăm și susținem toți tinerii să ia o poziție proactivă și să ne ajute în procesul de construire a unei școli atractive, prietenoase. Am certitudinea că opiniile elevilor trebuie luate în calcul în primul rînd, pentru că anume asupra lor se manifestă impactul proceselor din educație”, a spus Maia Sandu.
Membrii CNE sînt aleşi pentru un an școlar și se convoacă trimestrial, în timpul vacanţelor şcolare, pentru a discuta cu angajaţii şi conducerea Ministerului Educației, precum și cu reprezentanți ai altor structuri de stat, despre problemele care îi preocupă, în special cele ce ţin de relevanța şi calitatea educaţiei.
Dosarul candidaților la concurs va include următoarele acte: CV-ul candidatului; acordul informat al părintelui/îngrijitorului; o scrisoare de motivaţie din partea candidatului; procesul-verbal al şedinţei organului de autoconducere al elevilor din instituţia de învăţămînt; angajamentul scris din partea directorului instituţiei privind accesul la computer, internet și imprimantă.
Dosarul va fi transmis pe adresa de mail
Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.
pînă la data de 30 mai 2015.
Consiliul Național al Elevilor se află la cel de-al doilea mandat.
Potrivit Studiului de Indicatori Multipli în Cuiburi, publicat de UNICEF în aprilie 2014, circa 21% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar 5% - ambii părinți. Efectele migraţiei sunt trăite nu doar de cei care pleacă, ci şi de membrii familiei care rămân acasă, în special copii şi bunici.
Părinţii sunt cei care trebuie să asigure toate condiţiile şi să-şi ofere dragostea pentru ca un copil să se dezvolte sănătos. Legile ţării noastre spun că părinţii sunt reprezentanţii legali ai copilului lor şi acţionează în numele acestuia în relaţiile cu toate persoanele şi autorităţile, pentru a se asigura că drepturile şi interesele legitime ale copilului sunt realizate (articolul 61 din Codul Familiei).
