Ultimile știri 1

Legislația Republicii Moldova cu privire la organizațiile necomerciale este depășită și nu asigură o protecție suficientă a acestora împotriva abuzurilor. În primăvara anului 2016, ministrul Justiției, dl Vladimir CEBOTARI, a fost de acord cu propunerea câtorva organizații ale societății civile de a îmbunătăți legislația cu privire la organizațiile necomerciale și a creat un grup de lucru în acest sens, compus din reprezentanți ai organizațiilor necomerciale și ai Ministerului Justiției.

Grupul a lucrat mai mult de un an și a elaborat un proiect de Lege menit să înlocuiască Legea cu privire la asociațiile obștești și Legea cu privire la fundații. Acest proiect corespunde celor mai bune standarde și practici internaționale și ar reprezenta, în caz de adoptare, un pas înainte în asigurarea unui sector asociativ sustenabil și independent în Republica Moldova. Proiectul a fost expertizat de experți internaționali și supus consultărilor publice cu participarea organizațiilor necomerciale la 14 septembrie 2016, organizate de Ministerul Justiției. Pe durata activității sale, grupul de lucru s-a bucurat de independență și nu a fost supus influenței improprii din partea conducerii Ministerului Justiției sau a altor autorități. Proiectul de Lege cu privire la organizațiile necomerciale este gata pentru a fi promovat pentru adoptare.

Săptămâna trecută, reprezentanții ONG-urilor din grupul de lucru au recepționat de la reprezentanții Ministerului Justiției în grupul de lucru o propunere de completare a proiectului cu trei articole adiționale (art. 28-30), propuse de Ministrul Justiției.

Completările includ „prevederi speciale privind activitatea politică a organizațiilor necomerciale”, care în esență limitează activitatea organizațiilor neguvernamentale și stabilesc interdicții pentru finanțarea acestora, directă sau indirectă, din afara Republicii Moldova. Restricțiile se referă la organizații care contribuie la elaborarea și promovarea politicilor publice menite să influențeze procesul legislativ. Restricțiile se referă și la organizațiile care, potrivit inițiativei, pot participa sau interveni în activități politice, în campanii electorale, activități legate de programe electorale, susținere a partidelor politice, lideri a acestora sau candidați, acțiuni de promovare a acestora sau oricare acțiuni lansate de aceștia, desfășurate în comun sau separat, atât în alegeri în sensul Codului electoral sau chestiunile supuse referendumului, cât și în afara alegerilor. Aceste organizații nu vor putea accesa nici mecanismul 2%.

Ajustările, de asemenea, vizează și reguli suplimentare de transparență financiară a tuturor organizațiilor care beneficiază de finanțare din afara Republicii Moldova. Ele ar trebui să depună la Ministerul Justiției rapoarte financiare trimestriale și anuale. Asta chiar dacă aceste rapoarte se prezintă lunar și anual către organele fiscale ale Republicii Moldova. Mai mult, ONG-urile ar trebui să publice și alte rapoarte de confirmare a provenienței mijloacelor financiare și a veniturilor organizației, dar și ale membrilor organelor de conducere ale acestora.  În plus, organizațiile vor trebui să depună și o declarație scrisă privind veniturile și cheltuielile din „activități politice” la Ministerul Justiției și Comisia Electorală Centrală și să o publice pe pagina lor web.

Pentru încălcarea rigorilor de mai sus, Ministerul Justiției va aplica sancțiuni organizației necomerciale și membrilor organelor de conducere ale organizației. Printre sancțiuni se numără amenda în mărimea fondului salarial lunar sau a valorii bunurilor materiale de care organizația a beneficiat contrar legii, oricare este mai mare, precum și lichidarea organizației, ultima fiind dispusă de judecător.

Organizațiile semnatare susțin că propunerile ministrului Justiției nu pot fi susținute sub nicio formă, deoarece acestea sunt contrare standardelor internaționale și pun în pericol întregul sector asociativ și democrația în Republica Moldova.

Societatea civilă consideră că propunerile reprezintă un atac împotriva organizațiilor necomerciale care sunt active în promovarea politicilor publice sau altor activități de dezvoltare a democrației participative. Majoritatea absolută a ONG-urilor din Moldova beneficiază de fonduri susținute de partenerii de dezvoltare. Astfel de măsuri vor lipsi de finanțare majoritatea ONG-urilor active din țară, iar organizațiile și fundațiile politice străine care activează în Republica Moldova ar trebui să-și încheie activitatea. Aceasta va afecta miile de persoane care beneficiază în mod direct de pe urma activității ONG-urilor și funcționarea democrației în Republica Moldova.

Prevederile propuse sunt contrare și Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care încurajează implicarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv a organizațiilor societății civile, în elaborarea politicilor și reformelor din Republica Moldova. Societatea civlă reamintește că însăși statul Republica Moldova beneficiază de susținere financiară continuă din partea partenerilor de dezvoltare. Astfel, restricționarea finanțării din exterior pentru sectorul neguvernamental este cel puțin disproporționată.

Această inițiativă vine într-o perioadă în care atestăm un regres în ceea ce privește mediul de activitate al organizațiilor necomerciale, inclusiv datorită atacurilor îndreptate împotriva mai multor activiști din societatea civilă. Nu poate fi ignorată nici declarația Președintelui Igor DODON din 26 mai 2017 cu privire la oportunitatea promovării prevederilor de limitare a finanțării din exterior a ONG-urilor, similare celor din Ungaria. Am vrea să credem că acest incident nu reprezintă politica promovată de guvernare în privința ONG-urilor.

Din considerentele expuse mai sus, organizațiile semnatare solicită:

1. ministrului Justiției să renunțe la inițiativa de limitare a finanțării activității ONG-urilor din exterior, precum și la orice alte inițiative menite să limiteze activitatea acestora și să expedieze cât de curând posibil Guvernului pentru aprobare proiectul Legii elaborat de grupul de lucru;
2. Guvernului și Parlamentului să voteze proiectul Legii cu privire la organizațiile necomerciale elaborat de grupul de lucru fără a introduce prevederi care ar limita activitatea ONG-urilor. Orice întârziere în promovarea acestui proiect va fi tratată de noi drept o confirmare implicită a unei politici de limitare a activității sectorului asociativ;
3. Corpului diplomatic și partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova să monitorizeze îndeaproape situația societății civile din Republica Moldova și inițiativele de suprimare a activității sectorului asociativ în Republica Moldova, și să întreprindă toate măsurile pentru a asigura că mediul de activitate al organizațiilor societății civile și a libertății presei nu se înrăutățesc.

Textul intergal al declarației este disponibil aici.

The English version of Declaration can be downloaded here.

Organizațiile semnatare:

1. Alianța INFONET
2. Alianța Studenților din Moldova
3. Ambasada Drepturilor Omului (Human Rights Embassy)
4. Amnesty International Moldova
5. Asociatia Presei Independente (API)
6. Asociația „Piligrim-Demo”
7. Asociația Obștească ADR ”Habitat”
8. Asociația Obștească „Pro-Trebujeni”
9. Asociația Obștească „QNA Moldova”
10. Asociaţia Obştească Adunarea Cetăţenească Helsinki din Moldova
11. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”
12. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
13. Asociația pentru Politica Externă (APE)
14. Asociația Promo-Lex
15. Centrul „EuroPass”
16. Centrul Analitic Independent Expert-Grup
17. Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”
18. Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități
19. Centrul de Drept al Femeilor
20. Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului (CIDO)
21. Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova
22. Centrul de Informații GENDERDOC-M
23. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
24. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”
25. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
26. Centrul International „La Strada”
27. Centrul National de Drept „AD LEGEM”
28. Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC)
29. Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS)
30. Clinica Juridică Universitară Bălți
31. Comunitatea WatchDog.MD
32. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
33. CPR – Moldova
34. Eco-TIRAS
35. Fundația Est-Europeană
36. Fundația Freedom Moldova
37. Fundația Soros-Moldova
38. Institutul de Politici Publice (IPP)
39. Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)
40. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS Viitorul)
41. Mișcarea Ecologistă din Moldova
42. Transparency International Moldova (TI-Moldova)

Lista semnatarilor rămâne deschisă

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, împreună cu semnatarii prezentei declaraţii, organizaţii neguvernamentale din domeniul drepturilor omului și implicit a drepturilor copilului, își exprimă profunda indignare faţă de colaborarea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) cu fundația privată Edelweiss în cadrul campaniei Familii Ocrotite.

Campania Familii Ocrotite promovează Serviciul public Telefonul Copilului (116111), finanțat din bugetul de stat, ca fiind un serviciu privat al fundației respective. MMPSF este proprietarul și administratorul Telefonului Copilului, dar în comunicarea despre campanie această instituție nu apare. MMPSF a amânat promovarea Telefonului Copilului în repetate rânduri din cauza lipsei resurselor, astfel că Serviciul a fost promovat de către mai multe ONG-uri din domeniul protecției copilului prin activităţile, materialele și comunicarea lor pe segmentul dat. Modalitatea prin care este prezentat Telefonul Copilului în această campanie creează riscul ca toți cei care au promovat şi vor promova în continuare acest Serviciu public să fie asociați cu fundația respectivă. Lipsa resurselor financiare proprii nu poate fi motiv pentru exploatarea subiectului de către organizaţii private, în cazul dat a fundaţiei Edelweiss.

Alegerea perioadei electorale pentru desfăşurarea campaniei nu este deloc întâmplătoare. În acest sens, asocierea Telefonului Copilului cu imaginea fundației respective, care este implicată politic, este inadmisibilă, în detrimentul interesului superior al copilului și ridică semnale alarmante despre politica MMPSF privind dezvoltarea Serviciului dat.

Suntem de asemenea revoltaţi de neprofesionalismul autorilor campaniei în abordarea drepturilor copilului. Noţiunile cu care operează autorii campaniei sunt utilizate eronat (violența în familie, abuzul împotriva copilului, familii protejate), astfel că mesajele transmise distorsionează esența conceptelor care au stat la baza acțiunilor prevăzute de planurile de acțiuni și strategiile aprobate de Guvern pe aceste domenii şi confuză publicul. În acest sens, sunt sfidate eforturile întreprinse în domeniu de autorităţile statului și societatea civilă în ultimii 20 de ani. Este inadmisibil ca o instituţie de stat, cu mandat în domeniul protecţiei copilului, să admită implicarea în astfel de campanii şi pune la îndoială capacitatea MMPSF de a integra interesul superior al copilului în acţiunile sale.

Facem apel către toate autoritățile, inclusiv către cele cu competențe în domeniul protecției copilului și partenerii de dezvoltare, să reacționeze și să evalueze propriile acțiuni din perspectiva interesului superior al copilului. În mod special solicităm:

• MMPSF să retragă informaţia despre Telefonul Copilului din toate materialele campaniei Familii Ocrotite şi să asigure ca produsele și conţinutul oricăror campanii care promovează serviciile publice să reflecte adecvat principiile și drepturile copilului;

• Avocatului Copilului să ia o atitudine vizavi de modul în care o fundaţie privată foloseşte serviciile publice în interesul de auto-promovare; să monitorizeze acțiunile autorităților din perspectiva interesului superior al copilului;

• Cancelariei de Stat să se autosesizeze și să comunice cu autoritățile responsabile pentru a nu admite utilizarea serviciilor publice în interesul fundațiilor private; să monitorizeze colaborarea între MMPSF și fundația respectivă, inclusiv aspectele legale ale acestei colaborări în cadrul campaniei Familii Ocrotite.

Organizaţii semnatare:

1. Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC)

2. Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC)

3. Asociația Obștească AVE Copiii

4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova

5. Centrul de Drept al Femeilor

6. Centrul International pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”

7. Centrul de zi „Speranţa”

8. Misiunea Socială Diaconia a Mitropoliei Basarabiei

9. ONG Viitorul

10. AO Generația Mea

11. AO ASCHF Peresecina

12. AO Junact

13. AO Alter-Ego

14. AO ”Asociația Psihologilor Tighina”

15. Transparency International, Moldova

16. Asociația Presei Independente

17. Terra – 1530

18. A.O. Bios

19. A.O. EcoContact

20. Promo – LEX

21. Institutul de Politici Publice

22. Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate PAS

23. Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova

24. Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltarea Durabilă(AFPMDD)

25. Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova

Lista semnatarilor este deschisă și va fi actualizată pe măsura parvenirii cererilor de aderare din partea persoanelor juridice sau fizice. Urmăriți-ne pe www.aliantacf.md și https://www.facebook.com/apscf/?ref=aymt_homepage_panel

Elevii din școala profesională Florești (ȘP Florești) doresc să îmbunătățească procesul de studii în instituția lor. Pentru aceasta, consiliul elevilor de la Florești a mers ieri într-o vizită de studiu la Centrul de Excelență în Servicii și Prelucrearea Alimentelor Bălți (CESPA Bălți), unde a organizat și o ședință comună cu membrii consiliului elevilor din CESPA Bălți.

Consiliul elevilor de la Florești a analizat metodele de predare a meseriilor și disciplinelor generale în cadrul CESPA Bălți. Membrii consiliului au examinat dotarea cu utilaj și echipament a laboratoarelor și sălilor de studii, condițiile de trai a elevilor din CESPA Bălți și organizarea internă a instituției. Ulterior, consilierii vor prezenta administrației ȘP Florești propuneri de îmbunătățire a pregătirii profesionale și a condițiilor de trai în cămin.

Nicolae Pegza, elev la școala profesională Florești, spune că vizita de studiu la Bălți l-a făcut să înțeleagă ce schimbări și-ar dori să vadă în școala lui. „Mi-a plăcut foarte tare cum lucrează grupele de bucătari. Am văzut că elevii de aici fac orele practice în laboratoare dotate, cu tehnică nouă. Cred că aceasta îi ajută pe elevi să învețe mai bine și să le placă ceea ce fac”, susține elevul.

Nicolae a mai adăugat că și-ar dori ca unii profesorii din școli să-și schimbe atitudinea față de elevi. „Aș vrea ca între profesori și elevi să fie o relație mai sinceră și de la egal la egal. Eu cred că în așa condiții, elevii vor însuși materialul mai ușor și nu vor exista situații în care ei nu vor merge la lecții pentru că au frică de profesor sau se simt jigniți de el”, explică tânărul.

Vizita de studiu face parte din programul de instruire și susținere a consililor elevilor din învățământul profesional tehnic din Moldova. Elevii și profesorii din 5 școli profesionale din raioanele Hâncești, Florești, Ungheni și municipiile Bălți și Chișinău sunt ghidați pe durata anului de studii 2015-2016 cum să creeze și să asigure funcționarea consiliilor elevilor astfel încât să reprezinte cu adevărat vocea elevilor.

Profesorii instruiți în cadrul programului ghidează consiliile și îi ajută pe elevi să-și organizeze activitatea. Aliona Goia este coordonatoarea consiliului elevilor din școala profesioanală Florești. Ea spune că prin intermediul consiliilor administrația și profesorii pot afla mai ușor care sunt problemele elevilor și ce ar trebui să facă adulții din instituție pentru a îmbunătăți calitatea studiilor.

Aliona Goia este convinsă că profesorii trebuie să ofere elevilor posibilitatea de a-și expune părerea. „Noi lucrăm pentru ei. Atât timp cât nu vom susține elevii să vorbească despre problemele pe care le au și schimbările care și le doresc, atât timp ei nu ne vor înțelege, nu vor avea încredere în noi. Ei sunt viitorul nostru și trebuie să-i susținem”, este de părere profesoara.

Activitățile au loc în cadrul unui program implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC). Programul are la bază rezultatele studiului Bunăstarea copiilor – studenți ai școlilor profesionale din Moldova, efectuat de CIDDC și Fundația Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein (LED) în anul 2014.

Studiul a scos în evidență mai multe detalii despre nivelul de bunăstare și asigurare a necesităților de bază (financiare, educative, psiho-sociale), printre care și faptul că tinerii nu își cunosc drepturile în instituție.

Inițiativa reprezintă o componentă a proiectului „CONSEPT III – Consolidarea Sistemului de Educație Profesională Tehnică în Moldova”, implementată de CIDDC, în parteneriat cu Ministerul Educației. Suportul financiar este oferit de Fundația Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein (LED).

Pentru mai multe detalii:

Irina Gușan, Comunicator CIDDC

Tel: 068 499746;

Email:  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  sau  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Elevii din colegii și școli profesionale sunt invitați să participe în concursul de selectare a noii componențe a Consiliului Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic (CNE ÎPT), ce va activa pe durata anului de studii 2016-2017.

Ministerul Educației îndeamnă Consiliile Elevilor din instituțiile de învățământ să desfășoare concursul intern de selectare a candidaților în perioada 1 martie – 20 mai 2016 și să transmită dosarul acestora până pe 30 mai 2016 la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

Dosarul candidaților la concurs va include următoarele acte: CV-ul candidatului; acordul informat al părintelui/îngrijitorului; o scrisoare de motivaţie din partea candidatului; procesul-verbal al şedinţei organului de autoconducere al elevilor din instituţia de învăţământ.

Membrii CNE ÎPT vor fi aleşi pentru un an școlar și se vor convoca trimestrial, pentru a discuta cu angajaţii şi conducerea Ministerului Educației, precum și cu reprezentanți ai altor structuri de stat, despre problemele care îi preocupă, în special cele ce ţin de relevanța şi calitatea educaţiei.

Concursul de selectare a membrilor Consiliul Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic  are loc anual, începând cu 2014. Activitatea consiliului are loc pe lângă Ministerul Educației și este susținută Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

Scopul consiliului este de a asigura dreptul la opinie și libera exprimare a elevilor. Astfel, Ministerul Educației are posibilitatea să obțină informații din prima sursă despre problemele cu care se confruntă sistemul educațional. În același timp, consiliul constituie o platformă prin care elevii pot să-și facă vocea auzită referitor la toate aspectele ce țin de activitatea instituțiilor de învățământ, precum și un mecanism prin care conducerea ministerului consultă opinia lor în elaborarea politicilor educaționale.

Un consiliu similar există și pentru elevii din gimnazii și licee.