Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) condamnă acțiunea fotojurnalistului Andrei Mardari care a fotografiat o adolescentă/tânără participantă la Marșul Feminist 2023: „Femeile între pace și război” și a publicat o imagine cu ea într-o ipostază ce-i lezează demnitatea.

Astfel, fotojurnalistul a exploatat o parte a corpului fetei asociind imaginea fetei cu conținutul unei pancarte pe care aceasta nu a utilizat-o, alimentând hărțuirea fetelor în mediul online.

Drept consecință, mai multe persoane adulte au adresat comentarii abuzive în spațiul public, pe care fotojurnalistul nu le-a moderat, iar alte persoane, inclusiv o comunicatoare din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, au distribuit imaginea fetei, încurajând insultarea, luarea în derâdere, hărțuirea și blamarea fetei în spațiul public. Vrem ca toate fetele, oriunde s-ar afla, indiferent de opiniile lor și indiferent de felul în care arată, să fie în siguranță și să fie tratate cu respect.

Prin publicarea și distribuirea acestei imagini, fotojurnalistul și alte persoane instigă la mesaje abuzive, degradante față de adolescente, încălcând prevederile Convenției cu privire la Drepturile Copilului (CDC).

Cu referire la acest caz, recomandăm titularilor de obligații să consulte CDC, în mod special Articolul 19 privind protecția față de abuz și neglijare; Articolul 34 privind dreptul copilului de a fi protejat față de exploatare sexuală; Articolul 36 privind protecția copilului față de alte forme de exploatare.

Reamintim că mass-media are un rol important în prevenirea și combaterea exploatării și a abuzurilor sexuale față de persoanele minore. Acest rol este reglementat inclusiv în Convenția de la Lanzarote.

Jurnaliștii, fotojurnaliștii, fotografii, atunci când abordează subiecte cu și despre copii, trebuie să respecte cele patru principii ale CDC: Nondiscriminarea, Interesul superior al copilului, Supraviețuirea și dezvoltarea, Opinia copilului. Deci, înaintea publicării materialelor cu și despre copii, adolescenți, să se întrebe: în ce măsură publicarea materialului ajută acest copil și în ce măsură materialul respectă onoarea și demnitatea copilului . Mass-media are și un rol important în promovarea incluziunii și a diversității indiferent de vârsta persoanelor despre care realizează materiale.

De asemenea, reamintim titularilor de obligații, fie părinți, îngrijitori, reprezentanți legali, fie profesioniști din diverse domenii, că adolescența este una dintre cele mai complicate perioade din viața copilului și este important să abordeze această vârstă cu înțelegere, respect și empatie, conform recomandărilor Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului din Comentariul General Nr.20 (2016) privind implementarea drepturilor copilului în perioada adolescenței .

COPIII AU DREPTUL SĂ PARTICIPE LA ÎNTRUNIRI PAȘNICE

În contextul în care fotografia a fost realizată și publicată în scopuri abuzive, pentru a distrage atenția de la esența Marșului Feminist – pledoaria pentru egalitatea de șanse între fete, femei și băieți, bărbați, CIDDC își exprimă îngrijorarea că adulții au cunoștințe insuficiente despre drepturile copilului la participare în luarea deciziilor, aceste drepturi fiind reglementate în CDC: Art.12, dreptul la opinie, Art.13, dreptul la libertatea de expresie, Art.15, dreptul la liberă asociere, deci dreptul de a participa la întruniri pașnice.

Atunci când își exercită drepturile civile și politice, fetele întâmpină mai multe dificultăți decât băieții, fiind hărțuite și amenințate, mai ales atunci când pledează pentru drepturile la educație sexuală comprehensivă, cu accent pe prevenirea abuzului sexual și a violenței sexuale, și atunci când pledează pentru dreptul la igienă menstruală în școală.

Despre drepturile civile și politice ale persoanelor sub 18 ani am vorbit în mod special pilotând Ghidul Punerea în practică a drepturilor copiilor apărători ai drepturilor omului (CADO), realizat de Child Rights Connect împreună cu un grup de copii din întreaga lume.

În cadrul campaniei „Un mediu sigur pentru copiii apărători ai drepturilor omului”, lansată în februarie 2022 de Platforma Copiilor, ghidată de CIDDC și susținută de un grup de ONG-uri naționale și internaționale, peste 210 profesori și profesoare de Educație civică și Educație pentru societate au aflat despre acest ghid și au participat la un atelier de informare despre CADO.

Reiterăm necesitatea unei legi comprehensive și incluzive privind apărătorii drepturilor omului în Republica Moldova, o lege care să menționeze în mod expres și copiii în calitate de apărători ai drepturilor omului.

Reamintim că, în ianuarie 2022, un grup de inițiativă al CADO de la Platforma Copiilor a propus Oficiului Avocatului Poporului sugestii pentru un capitol separat despre CADO , după ce OAP a înaintat spre consultări publice conceptul Proiectului de Lege cu privire la Apărătorii Drepturilor Omului.

Republica Moldova este prima țară cu o astfel de inițiativă legislativă cu privire la apărătorii și apărătoarele drepturilor omului ( ADO ), iar CIDDC pledează pentru o lege comprehensivă și incluzivă pentru persoanele sub 18 ani cu privire la ADO .

Deocamdată, nu cunoaștem vârsta reală a fetei fotografiate, dacă este copil sau dacă a atins vârsta de 18 ani, însă, indiferent de vârsta acesteia, condamnăm orice discurs care incită la ură atât în adresa ei, cât și a oricăror altor persoane care apără și promovează drepturile omului.

Așa cum prevede Convenția de la Istanbul, stereotipurile, prejudecățile și violența în bază de gen, la fel ca și orice alt tip de violență, nu-și au locul în societate și statul trebuie să intervină ca să le prevină și să le combată.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC), a lansat un program de formare online privind prevenirea și combaterea bullyingului pentru coordonatorii, coordonatoarele și psihologii/ele din învățământul profesional tehnic din Republica Moldova.

Atelierele sunt concepute ca răspuns la nevoia personalului școlar de consolidare a capacităților în identificarea, prevenirea și combaterea fenomenului de bullying, sunt facilitate de Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului, și Sorina Petrică, psihologă cliniciană, care, împreună cu alți profesioniști, au contribuit la elaborarea Metodologiei de prevenire și combatere a bullyingului.

Atelierele se desfășoară în perioada februarie – martie 2023 și sunt organizate cu suportul financiar al fundației suedeze ERIKS Develpment Partner. La primul atelier, desfășurat în perioada 2-3 februarie curent, au participat circa 300 de profesioniști și profesioniste.

Programul se desfășoară online, include șase ateliere de formare (trei pentru școli profesionale, în perioada 2 februarie, 15 februarie si 2 martie, și trei ateliere pentru colegii și centre de excelență, desfășurate în perioada 3 februarie, 16 februarie și 3 martie).

În cadrul programului, participanții și participantele clarifică conceptele despre bullying, diferențiază bullyingul de alte comportamente agresive, identifică manifestările bullyingului la fete și la băieți, exersează metode de intervenție în baza Metodologiei de prevenire și combatere a bullyingului.

Programul de formare include vizionarea materialelor video în baza cărora participanții, participantele observă și analizează diferite aspecte referitor la bullying și împărtășesc din experiență modele de intervenție centrate pe respectarea demnității umane, în care nu se pune accent pe pedeapsă, nici pe excluderea copiilor din școală, nici pe umilirea lor, ci pe încurajarea copiilor de a fi parte din procesul de soluționare (de exemplu, metoda implicării părților).

La primul atelier, în baza studiului de caz, participanții, participantele au analizat cum arată și cum se exprimă bullyingul în viața unui copil, cum îi influențează viața, care sunt principalele semne la care să fim atenți.

În cadrul atelierului, Sorina Petrică a încurajat participanții și participantele să manifeste deschidere și curiozitate, să pună și să-și pună întrebări.

De asemenea, experta a menționat că în procesul de prevenire a cazurilor de bullying „este foarte important cum ne raportăm noi, adulții. Dacă noi percepem diferențele dintre oameni ca fiind ceva rău, copiii vor prelua această atitudine de la noi, adulții. Dacă vedem diferențele ca fiind ceva firesc și cu cât există mai multă diversitate, cu atât avem mai multe lucruri de învățat unii de la alții, cu atât le dăm copiilor posibilitatea de a accepta diferența în viața lor și de a nu o vedea ca pe ceva nociv”.

„Fenomenul de bullying în școli este mult mai răspândit decât spun statisticile, fiindcă o mare parte dintre comportamentele asociate bullyingului sunt ținute departe de ochii adulților.

Foarte mulți copii își poartă suferința în tăcere sau împărtășesc prea puțin din experiențele prin care ei trec, ceea ce face ca amploarea bullyingului să nu fie cunoscută la un nivel care să exprime realitatea.

Este important ca noi, adulții, să ne ascuțim antenele și să citim printre rânduri modul în care se arată și se exprimă copiii. Doar dacă noi, adulții, reușim să ne perfecționăm capacitatea de a identifica bullyingul, vom putea să intervenim în mod corect și vom putea să participăm fiecare pe partea sa de activitate pentru stoparea acestui fenomen.

E un fenomen în care nu doar copiii trebuie să facă ceva, ci un fenomen în care copiii au întotdeauna nevoie de ajutorul adulților”, a adăugat Sorina Petrică, psihologă cliniciană și psihoterapeută cu o practică clinică de peste 15 ani .

Carolina Guitu, consultantă principală a Direcției învățământ profesional tehnic din cadrul MEC, a mulțumit profesioniștilor și profesionistelor din învățământul profesional tehnic pentru implicarea în procesul de prevenire a acestui fenomen, inclusiv prin susținerea primei campanii antibullying a elevilor: Școală fără bullying , astfel încât, în 2020, bullyingul a ajuns subiect de discuție la orele de Dirigenție, Decizii pentru un mod sănătos de viață, Dezvoltare personală, Educație civică, Educație pentru societate și la alte discipline .

„Mă bucur să ne revedem în acest format. În acest proces de protecție a copiilor, a elevilor de bullying, am trecut prin mai multe etape, de la începutul unei campanii lansate în 2019, offline, ulterior, din cauza pandemiei, continuată în mediul online. Prin implicarea fiecăruia dintre noi, continuăm să facem pași spre scopul bine stabilit – un mediu prietenos pentru fiecare copil în școală. Vă mulțumesc foarte mult pentru conlucrare și pentru că vă doriți să produceți schimbări benefice în sistemul educațional”, a menționat Carolina Guitu.

„Facilităm acest program de formare ca să aducem mai multă claritate despre un fenomen ce are consecințe grave pentru toată viața. Împreună vom analiza cazuri concrete, ca să înțelegem cum se întâmplă bullyingul, cum îl recunoaștem, cum procedăm în cazurile de bullying, cum interacționăm așa încât să fim în susținerea elevilor și, în același timp, ca specialiști să ne simțim în siguranță când acționăm în interesul copilului. Starea de bine și respectul pentru demnitatea umană sunt cruciale pentru toți actorii implicați în procesul educațional”, a menționat Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului cu o experiență în domeniu de peste 30 de ani, coach.

Amintim că referitor la dezvoltarea capacităților cadrelor didactice privind identificarea, prevenirea și combaterea bullyingului, CIDDC colaborează cu MEC din 2013.

Pe site-ul MEC, poate fi accesată Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului (în română) și Методология по предотвращению и борьбе с буллингом (în rusă).

Instituțiile de învățământ din Republica Moldova aplică acest document pentru a proteja copiii, elevii și elevele de tachinare, acesta fiind parte a politicii de protecție a copiilor şi adolescenților/telor față de violenţă în instituțiile de învățământ din țară.

Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului a fost elaborată de MEC în parteneriat cu CIDDC și APSCF, cu suportul financiar oferit de Fundația ERIKS Development Partner și Fundația Liechtenstein Development Service.

Metodologia de prevenire și combatere a bullyingului a fost aprobată prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 1024/2022 și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 349-361 din 11 noiembrie 2022 și discutată în cadrul unei mese rotunde în Parlament, la 21 noiembrie 2022.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) este o organizație neguvernamentală, fondată în 1999. Inspirăm adulții să asculte vocea fiecărui copil și colaborăm cu copiii, familiile, autoritățile, serviciile publice și societatea civilă pentru a elabora și aplica soluții bazate pe drepturile copilului. Pentru mai multe informații, accesați https://drepturilecopilului.md/index.php/ro/ .

Achiziția are loc în cadrul proiectului „ Suport pentru incluziunea copiilor refugiați în instituțiile de învățământ din Republica Moldova", implementat de CIDDC în parteneriat cu APSCF, în programul de granturi al proiectului "Sprijin pentru refugiați sub umbrela APSCF", cu suportul financiar al donatorului Diakonie Katastrophenhilfe. Vor fi procurate materiale în valoare de aproximativ 80 000 MDL. Materialele procurate vor fi distribuite la 10 de instituții de învățământ din raioanele Cahul, Criuleni, Orhei și mun. Bălți, în care sunt înmatriculați copii refugiați.

Oferta trebuie să includă:

‒ Prețul în MDL (inclusiv TVA) denumirea produsului, denumirea producătorului, cantitatea;

‒ Certificatul de calitate al produsului;

‒ Termenul de livrare a produselor;

‒ Costul cutiilor, ambalării acestora și a adezivului de pe cutii;

‒ Denumirea companiei, adresa poștală, persoana de contact, email-ul și telefonul de contact;

‒ Copia certificatului de înregistrare a companiei

‒ Rechizitele bancare ale companiei;

‒ Semnătura persoanei responsabile și ștampila companiei.

Condiții financiare, de plată :

Plata se va efectua prin transfer bancar în termen de 5 zile lucrătoare de la predarea-primirea produselor.

Criteriile de selecție a ofertelor comerciale:

Data limită de transmitere a ofertelor: 27 ianuarie 2023, ora 17.00.

Ofertele, valabile 10 zile lucrătoare din data limită de transmitere a ofertelor, semnate de persoana abilitată, vor fi expediate pe adresa de email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau depuse la sediul CIDDC din str. Eugen Coca 15, Chișinău, cu mențiunea: Oferta comercială.

Informații suplimentare și precizări, le puteți obține la nr. de telefon 069813106.

Va fi selectată compania care va oferi cel mai bun raport calitate/preț și termen de livrare rezonabil.

Pe 9 decembrie 2022 a avut loc o masă rotundă pe tema continuității proiectului „Clubul Taților”, cu participarea formatorilor și formatoarelor care facilitează cluburi cu actuali și viitori tați în raioanele Fălești, Strășeni și a reprezentanților autorităților locale.

Evenimentul s-a desfășurat în format online și a fost organizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UNFPA Moldova și UN Women Moldova , în perioada 2020 – 2023.

Participantele au analizat succesele și realizările din cadrul Cluburilor de tineri și tați; au identificat dificultățile pe care le-au întâmpinat și le întâmpină; au identificat și au analizat perspectivele prin care pot asigura continuitatea întrunirilor în cadrul Cluburilor; au împărtășit experiențe, metode și practici de facilitare a activităților; au reflectat asupra aspectelor care funcționează și care funcționează mai puțin în cadrul atelierelor cu tații/tinerii.

„Pe noi, Clubul ne-a unit”

Formatoarele au menționat că activitățile Clubului Taților au contribuit la diverse schimbări benefice în comunități.

„Pe noi, Clubul ne-a unit. Profesori și profesoare, tați și mame, fete și băieți, copii, cu toții am devenit uniți”, a menționat Tatiana Bîrnaz, profesoară la Gimnaziul Făleștii Noi, care cofacilitează două cluburi, cu băieți și tați.

„De când am fost invitată în acest proiect, octombrie 2020, până în prezent, am trăit diferite experiențe și am învățat multe. În procesul de lucru cu actuali și viitori tați, am simțit diverse emoții: de la nedumerire și neîncredere până la mulțumire, entuziasm, încredere, siguranță. Sunt emoții pe care am obsevat că le-au simțit și participanții Cluburilor”, a menționat Elena Mardari, formatoare, profesoară la Liceul „Mihai Eminescu” din Fălești.

„Eu și colega mea de proiect ne-am propus să asigurăm cu resurse locale continuitatea celor două cluburi pe care le cofacilităm. Clubul taților este un proiect ce merită să continue, mai ales că elevii care se implică la Clubul băieților așteaptă cu nerăbdare viitoarele activități”, a menționat Lucia Scobioală, formatoare, profesoară la Liceul „Mihai Eminescu” din Strășeni.

„Clubul Taților este un proiect despre încredere. Mă bucur că adolescenții membri ai Clubului de băieți, care au vârste diferite și care provin din medii diferite, se respectă reciproc, sunt deschiși între ei și își împărtășesc experiențele cu acceptare și încredere atât în ei înșiși, cât și cu încredere în noi, adulții, care le oferim sprijin și ghidare”, a menționat Maria Colac, formatore, directoare adjunctă pentru educație la Liceul „Ion Vatamanu” din Strășeni.

Amintim că CIDDC a început implementarea proiectului „Clubul Taților” în octombrie 2020, când a invitat formatori și formatoare din raioanele Strășeni și Fălești să creeze o echipă care să susțină băieții și bărbații, actuali și viitori tați, în procesul de prevenire și combatere a stereotipurilor și violenței în bază de gen.

În acest scop, CIDDC a livrat formatorilor și formatoarelor un program de consolidare a capacităților și mentorat, astfel încât această echipă să susțină băieții și bărbații în procesul de conștientizare, prevenire și combatere a stereotipurilor și a violenței în bază de gen inclusiv după încheierea proiectului.

Din martie 2022, cluburi ale actualilor și viitorilor tați activează și în alte raioane, în Dondușeni, Glodeni, Drochia, și în municipiul Chișinău. În program participă în total 18 formatori și formatoare din cinci raioane și din mun. Chișinău.

Proiectul „Clubul Taților” a fost dezvoltat în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”. Programul este finanțat de Uniunea Europeană, implementat de UNFPA Moldova și UN Women Moldova în parteneriat cu CIDDC în perioada octombrie 2020 – februarie 2023.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod neapărat opinia Uniunii Europene.

450 de fete și băieți și-au făcut vocea auzită la Forumul Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului 2022, etapa națională. Evenimentul s-a desfășurat în perioada 2-8 decembrie 2022 în format online, pe parcursul a șase sesiuni.

Forumul Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului 2022 a fost organizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, cu suportul financiar oferit de ERIKS Development Partner și Salvați Copiii România.

În cadrul Forumului, au participat elevi și eleve din clasele a V-a – a XII-a din toată țara, care apără, monitorizează și promovează drepturile omului în diverse contexte (în școală, în comunitate, în mod individual sau în grup etc.).

Cu ajutorul unor exerciții accesibile pentru fiecare, fetele și băieții și-au făcut vocea auzită în legătură cu respectarea, protecția și asigurarea drepturilor omului; au reflectat, într-o atmosferă sigură, incluzivă și prietenoasă, asupra experiențelor privind apărarea drepturilor omului; au formulat propuneri de îmbunătățire a activității apărătorilor și apărătoarelor drepturilor omului; au învațat și s-au inspirat unii de la alții, oferind sprijin și încurajare.

Denumirea Forumului le inspiră copiilor încredere, curaj și putere

Timp de opt ani, acest eveniment a avut un concept de competiție și se numea „Turnamentul drepturilor omului/copilului”, iar din 2022 a fost reconceptualizat și se numește Forumul Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului. Noul concept ia în considerare învățarea bazată pe proces, comunicarea cu elevii, feedbackul copiilor și al adulților privind activitățile la care participă, respect pentru convingeri, experiențe, emoții și reflecții cu referire la drepturile omului.

Copiii au salutat noua denumire a evenimentului și au exprimat reflecții și conșientizări față de ea:

„Eu simt mândrie de la această denumire și faptul că suntem reponsabili să apărăm drepturile noastre și drepturile altora.” „Eu simt curaj.” „Eu simt siguranță și protecție.” „Denumirea mă face să mă simt importantă în societate.”„Simt că am putere.” „Denumirea Forumului descrie generația noastră, generația viitorului.” „Eu simt încredere.”

Sesiunile au fost facilitate, în limbile română și rusă, de către Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului, și Rodica Caimac, coordonatoarea activităților Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului, care au avut grijă să asigure participanților o atmosferă prietenoasă, liberă și respectuoasă.

Dreptul la egalitate, dreptul la protecție față de bullying și violență în școală, dreptul la opinie – cel mai des menționate la Forum

În cadrul Forumului, a fost analizată respectarea mai multor drepturi: nondiscriminare, protecție, participare, informare. Copiii au readus în discuție mai multe situații de încălcare a drepturilor, în familie și la școală, referindu-se la hărțuire, tachinare, stereotipuri, prejudecăți și violență în bază de gen, orientare sexual-romantică/afectivă, identitate de gen, aspect fizic, dizabilitate, statut financiar.

Participanții și participantele au împărtășit atât situații personale, cât și situații ale colegilor de clasă și școală. În cele mai dese cazuri, copiii conștientizează că sunt apărători ai drepturilor omului la școală.

„S-a întâmplat în curtea școlii. Am apărat un coleg pe care îl hărțuiau alți colegi. Bullyingul este o problemă majoră în școala noastră. A fost puțin complicat să apăr drepturile. Nu toți înțeleg acțiunile unui copil apărător al drepturilor omului. Însă a fost o experiență plăcută că am ajutat pe cineva.” (fată)

„Și în școala noastră bullyingul, la fel ca și discriminarea, este o problemă mare. Acum, elevii din școala noastră fac campanii de luptă împotriva bullyingului. Unii copii sunt discriminați după culoarea pielii, după naționalitate.” (băiat)

„Odată am apărat un băiat de clasa a cincea, pe care alți băieți, din clase mai mari, îl băteau pentru că era îmbrăcat sărac.” (băiat)

„Mi-am apărat propriile drepturi. Eram în clasa a cincea și o colegă mă lua peste picior, își bătea joc de mine. Eram discriminată după felul în care arăta corpul meu. Ea credea că face o glumă, însă eu mă simțeam rău. S-a iscat o bătaie între noi. Apoi i-am spus dirigintei, care a vorbit cu noi, cu părinții și situația mea s-a schimbat.

M-am mutat în altă școală și am împărtășit experiența mea cu noii colegi. Povestind experiența mea, pot ajuta alte fete care au trecut prin aceleași dificultăți ca și mine.

Acum sunt în clasa a noua.” (fată)

„Am apărat un copil de clasa a treia, pe care un alt copil, de clasa a noua, îl agresa verbal și fizic. Am intervenit și am anunțat părinții copilului agresat. Eu eram în clasa a șaptea.” (fată)

„O profesoară a luat în derâdere un elev care, din cauza unei probleme de sănătate, purta la lecție ochelari de soare. Profesoara nu îl credea și insista să-și scoată ochelarii. Într-o zi, în semn de protest, elevi și eleve din clasă au purtat ochelari de soare la lecția profesoarei.” (fată)

„Bunica nu este de acord cu felul în care mă îmbrac.” (fată)

„Părinții nu țin cont de opinia mea.” (fată)

Totodată, unii copii au menționat că este nevoie ca școlile să abordeze și tema acceptării față de copiii din comunitatea LGBT+.

Copiii, atunci când apără, monitorizează și promovează drepturile omului, au nevoie de sprijin din partea adulților (părinți, cadre didactice, autorități)

În cele mai multe cazuri de bullying și de alte tipuri de violență, copiii acționează singuri, se expun riscului de a fi agresați, hărțuiți; puțini dintre ei anunță dirigintele sau alt adult din școală, iar dacă o fac, anunță mai des părinții/îngrijitorii.

Corina Lungu, consultantă principală la Direcția învățământ general, Ministerul Educației și Cercetării, a mulțumit copiilor pentru deschidere și i-a încurajat să-și împărtășească experiențele de apărare a drepturilor în familie, la școală și în societate.

„Numărul în creștere de copii care acționează în baza drepturilor arată că drepturile omului sunt importante în educație. Vă încurajez în continuare să vă povestiți experiențele și să ne spuneți de ce fel de susținere aveți nevoie, astfel încât noi, cei de la MEC, împreună cu partenerii noștri, să vedem unde și cum putem interveni pentru a găsi soluții pentru ca fiecare copil să poată apăra, monitoriza și promova drepturile omului într-un mediu sigur”, a adăugat Corina Lungu.

Corina Lungu a participat și la sesiunea finală, din 8 decembrie, și a răspuns la întrebările copiilor. Reamintim că reprezentanta MEC a susținut, împreună cu peste 200 de profesori și profesoare de Educație civică, campania „Un mediu sigur pentru copiii apărători ai drepturilor omului” , pe care Platforma Copiilor, ghidată de CIDDC, a lansat-o în februarie 2022.

Începând cu 2022, Forumul Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului se desfășoară anual, conform noului Regulament, potrivit unui ordin al MEC, la etapa locală și națională, și este un spațiu în care copiii împărtășesc propria experiență privind apărarea drepturilor omului, învață și se inspiră unii de la alții, formulând propuneri de îmbunătățire a cadrului normativ.

În cadrul Forumului, participanții/tele conștientizează importanța implicării copiilor și adulților în apărarea drepturilor omului; reflectează critic asupra activităților în procesul de apărare a drepturilor omului în diferite contexte de învățare; manifestă respect pentru practici, experiențe, metode și abordări diferite referitor la apărătorii drepturilor omului.

Forumul Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului se realizează atât conform curriculumului la Educaţia pentru societate, cât şi în cadrul inițiativelor cetăţeneşti. Acestea permit elevilor/elevelor, într-o atmosferă formală şi nonformală, să aplice cele învăţate, să dezvolte relaţii autentice de cetăţenie cu instituţii şi membri ai comunităţii şi să-şi facă vocea auzită în calitate de cetăţeni. Drept rezultat, elevii/elevele obţin abilităţi durabile, care le sunt de folos în diferite contexte, asigurându-le premise temeinice pentru învăţare pe tot parcursul vieţii.

Statul trebuie să se asigure că toți copiii, indiferent dacă sunt sau nu la școală, primesc educație în domeniul drepturilor omului

Conform declarației Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind Apărătorii Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul, individual și în asociere cu ceilalți, să promoveze și să lupte pentru protecția și realizarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale la nivel național și internațional . În baza evenimentului „Ziua Discuției Generale”, creat de Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului și dedicat în anul 2018 discuțiilor privind protecția și împuternicirea copiilor ce acționează ca apărători ai drepturilor omului, Comitetul a aprobat recomandări către titularii de obligații, pornind de la faptul că Statul trebuie să se asigure că toți copiii, indiferent dacă sunt sau nu la școală, primesc educație în domeniul drepturilor omului :

- Statele trebuie să conștientizeze care este rolul educației în împuternicirea copiilor apărători ai drepturilor omului și să întreprindă toate măsurile necesare pentru a oferi educație universală, liberă și de calitate.

- Statele trebuie să se asigure că copiii apărători ai drepturilor omului vor primi educație pentru drepturile omului, inclusiv instruire în domeniul drepturilor copilului și al Declarației Organizației Națiunilor Unite privind Apărătorii Drepturilor Omului.

- Statele trebuie să asigure participarea copiilor în școală, ca o componentă crucială a procesului de învățare, în cadrul căreia copiii învață să se exprime, să-și elaboreze propriile opinii, să îi asculte pe ceilalți și să devină cetățeni activi. Curriculumul școlar trebuie să fie corelat la realitățile copiilor și să fie reînnoit continuu, pentru a se adapta la contextul și nevoile copiilor.

- Statele trebuie să se asigure că în procesul educațional sunt incluse și instrumente de management al conflictelor, care să-i învețe pe copii să soluționeze conflictele, inclusiv bullyingul și hărțuirea, într-un mod nonviolent. Personalul școlilor trebuie să fie instruit corespunzător pentru a utiliza formele de educație și disciplină pozitivă, nonviolentă și participativă și a evita folosirea exclusivă a măsurilor punitive pentru a rezolva cazurile de violență între copii.

CIDDC susține copiii apărători ai drepturilor omului și le oferă suport în procesul de monitorizare, apărare și promovare a propriilor drepturi și a drepturilor altora (inclusiv elaborarea campaniilor de sensibilizare/conștientizare a opiniei publice); susține părinții, cadrele didactice, autoritățile, ONG-urile, Avocatul Copilului și alți titulari de obligații și le oferă suport să pună în practică drepturile CADO.

În acest Ghid , părinții, cadrele didactice, autoritățile publice, Avocatul Copilului, ONG-urile pot găsi informații utile și recomandări despre cum pot aplica drepturile CADO și cum pot oferi copiilor apărători un mediu sigur, un mediu în care CADO să se bucure de recunoaștere, vizibilitate, împuternicire și protecție.

În perioada 29-30 noiembrie 2022, peste 100 de cadre didactice din colegii, centre de excelență și școli profesionale s-au familiarizat cu Metodologia de prevenire și combatere a bullyingului, în cadrul a două ateliere online, organizate de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC), cu suportul fundației ERIKS Development Partner.

Conținutul și structura Metodologiei de prevenire și combatere a bullyingului au fost prezentate de către de către Rodica Braguța, șefa Secției juridice din cadrul MEC.

Conținutul Metodologiei include strategii în activitățile de prevenire a bullyingului, factori de risc care au legătură cu mediul familial; modele de intervenție în situațiile de bullying; comportamente manifestate de copiii implicați în bullying; algoritmul de identificare /screening al comportamentului de bullying; repere pentru discuțiile cu elevii implicați în situația de bullying; evaluarea primară a cazului și alegerea strategiilor de intervenție; particularități ale folosirii consecințelor de gestionare a situațiilor de bullying; algoritm de acțiune în cazurile de bullying; recomandări privind colaborarea cu părinții/alți reprezentanți legali ai copiilor implicați în acțiuni de bullying.

„Avem instrumente, dar e complicat să le utilizăm”

Participanții/ntele la atelier și-au exprimat nevoile în baza a mai multor situații pe care le întâmpină și pe care le-au împărtășit: dificultatea de a delimita bullyingul de alte forme de violență; lipsa competențelor de identificare, prevenire și combatere a bullyingului; pregătire insuficientă pentru a realiza un interviu de protecție cu un copil/elev/ă; abordarea bullyingului în bază de stereotipuri și prejudecăți etc.

Prezentăm mai jos câteva opinii:

„Avem instrumente, dar e complicat să le utilizăm.”

„E dificil de prevenit și combătut bullyingul pentru că încă există mitul că toți au trecut prin asta și că va trece de la sine.”

„Adulții subestimează gravitatea acestui fenomen, prin asta adulții încurajează bullyingul. E foarte importan să reacționăm imediat, astfel dăm mesaje descurajatoare potențialilor autori de bullying.”

„Din experiența mea de psiholog școlar, am văzut că elevii, tinerii au nevoie de consiliere individuală. E important ca ei să simtă deschiderea noastră, a adulților. Chiar în acest an mi-am propus o serie de activități de identificare și prevenire a bullyingului.”

„Sunt profund recunoscătoare pentru această întâlnire. Noi avem nevoie de un schimb reciproc de experiență, în care să ne înțelegem mai bine nevoile și practicile.”

„Este nevoie să participăm la mai multe seminare în care să fie diseminată această Metodologie și să fie explicată mai multor subiecți implicați, inclusiv administrației.”

Bullyingul între fete se manifestă altfel decât bullyingul între băieți

În contextul campaniei globale „16 Zile de activism pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor”, cadrele didactice au discutat despre cum se manifestă bullyingul între fete (răspândirea de zvonuri, ignorare, excludere din grup etc.), comparativ cu bullyingul între băieți (care se manifestă mai des prin violență verbală și fizică).

Rodica Braguța a explicat că acest fenomen este mai dificil de identificat și a îndemnat personalul școlar să-și unească eforturile pentru a interveni și pentru a găsi soluții bazate pe drepturile copilului.

Totodată, reprezentanta MEC a îndemnat personalul școlar să trateze cu respect fiecare persoană implicată în situații de bullying, să renunțe la termenul „agresor” și să opereze cu termenul „autor al bullyingului” sau „persoană care experimentează bullyingul”.

„Vă încurajez să apelați la Metodologie indiferent dacă ați observat sau nu cazuri de bullying, astfel încât să fim pregătiți și să oferim fiecărui copil un mediu educațional sigur și protectiv”, a subliniat Rodica Braguța.

„Atelierul de astăzi este o primă întâlnire cu persoanele-cheie în procesul de identificare, prevenire și combatere a bullyingului despre cum putem implementa în mod eficient Metodologia. Opiniile dumneavoastră sunt importante pentru noi și, în baza lor, împreună cu partenerii noștri, vom realiza mai multe activități de formare”, a adăugat Rodica Braguța.

Iosif Moldovanu, consultant în drepturile copilului, a explicat de ce este important ca fiecare instituție să monitorizeze și să raporteze situațiile de bullying.

„Bullyingul se întâmplă în toate instituțiile de învățământ. Raportarea cazurilor de bullying nu arată că personalul acesteia nu își îndeplinește responsabilitățile. Dimpotrivă, raportarea acestor situații, la fel ca și raportarea oricăror cazuri de violență față de copii, arată că această instituție este una prietenoasă și că personalul acesteia lucrează pentru și prin drepturile copilului”, a subliniat Iosif Moldovanu.

Monitorizarea și raportarea cazurilor de bullying, un semn că școala este prietenoasă copilului

Pe site-ul MEC, oricine poate accesa Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului (în română) și Методология по предотвращению и борьбе с буллингом (în rusă).

Instituțiile de învățământ din Republica Moldova aplică acest document pentru a proteja copiii, elevii și elevele de tachinare, acesta fiind parte a politicii de protecție a copiilor şi adolescenților/telor față de violenţă în instituțiile de învățământ din țară.

Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului a fost elaborată de MEC în parteneriat cu CIDDC și APSCF, cu suportul financiar oferit de Fundația ERIKS Development Partner și Fundația Liechtenstein DevelopmentService.

În fiecare școală va fi un grup de lucru care se va ocupa cu monitorizarea cazurilor de bullying. Fiecare caz va fi analizat de acest grup de lucru și pentru fiecare caz se vor face acțiuni concrete”, a declarat Angela Munteanu-Pojoga, secretara Comisiei parlamentare drepturile omului și relații interetnice, autoarea Legii antibullying, în cadrul Forumului Național al Copiilor .

Referitor la dezvoltarea capacităților cadrelor didactice privind identificarea, prevenirea și combaterea bullyingului, CIDDC susține MEC din 2013. Mai multe informații, aici .

Metodologia de prevenire și combatere a bullyingului a fost aprobată prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 1024/2022 și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 349-361 din 11 noiembrie 2022 și discutată în cadrul unei mese rotunde în Parlament, la 21 noiembrie 2022.

GALERIE FOTO :

La etapa finală a atelierului „Educație pentru democrație în Republica Moldova”, am desfășurat două ateliere offline cu participarea reprezentanților celor 49 de instituții partenere. În zilele 19- 20 și 26 - 27 noiembrie, 69 de participanți: cadre didactice, manageri, părinți și elevi au reflectat împreună asupra procesului de pilotare a Ghidului Guvernanța democratică a școlii în Republica Moldova și au explorat diverse oportunități de asigurare a continuității practicilor de guvernanță democratică. Discuțiile au fost moderate de formatorii proiectului: Diana Galanton, Olga Elpujan, Natalia Cebotar și Ion Caciula.

Dumitru, membru al Consiliului Elevilor (CE) în cadrul liceului teoretic „Alexei Mateeivici” din orașul Dondușeni, a împărtășit cu noi impresiile lui despre desfășurarea activităților din cadrul proiectuluii și despre rezultatele acestora.

Dumitru, ce înseamnă, pentru tine, guvernanța democratică a școlii?

- Pentru mine guvernanța democratică a școlii înseamnă libera expunere, integrarea voluntară într-un proces sau altul, ajutor de la adulți și nu în ultimul rând o experiență nouă în descoperirea lumii, care se învață doar din încercări și greșeli.

Ce crezi că s-a îmbunătățit în școala ta ca urmare a implemetării practicilor de guvernanță democratică?

- Consider că s-a schimbat atitudinea elevilor despre CE și guvernarea democratică, au fost însușite și alte noțiuni care au permis îmbunătățirea procesului de guvernare. Dacă e să vorbesc despre mine personal, am avut ocazia să îmi adresez o întrebare importantă despre divizarea puterii în CE după un model al Congresului din SUA, ca rezultat a eficientizării lucrului în CE.

Cu ce impresii mergi acasă după finalizarea ultimului atelier din cadrul proiectului?

- Am rămas cu o impresie bună după finalizarea ultimului atelier. A fost o experiență nouă în împărtășirea ideilor și experiențelor fiecărui participant. Sunt convins că datorită acestui proiect suntem pe calea cea dreaptă atât în identificarea nevoilor în societate, mai ales în școală, dar și în identificarea unor soluții inovative și potrivite pentru întreaga comunitate școlară.

Ai vrea să ne spui ceva la final?

- Aș vrea să le mulțumesc, în primul rând, coordonatorilor, organizatorilor și fondatorilor acestui proiect pentru că ne-au ajutat să creăm un mediu unde toți am putut să fim deschiși unul cu altul. La fel, aș vrea să mulțumesc colegilor pe care i-am cunoscut în aceste două zile de atelier, pentru discuțiile calde și prietenoase.

Proiectul „Educație pentru democrație în Republica Moldova” este realizat de Council of Europe Office in Chisinau ca parte a programului SDC „Moldova: Promovarea Implicării Civice Active” și este implementat în 49 de școli cu suportul financiar al Swiss Cooperation in Moldova, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului.

Pe data de 25 noiembrie 2022 s-a desfășurat primul atelier „Evaluarea nevoilor de formare în procesul de integrare a copiilor refugiați” din cadrul programului de suport psihoemoțional pentru profesioniștii și profesionistele din domeniul educației. Copiii, inclusiv cei refugiați vor beneficia de un mediu școlar mai incluziv. Elevii vor fi însoțiți în acest proces de învățătorii, psihologii și managerii care s-au înscris la programul de Suport psihoemoțional și capacitare profesioniștilor/ profesionistelor din domeniul educației de a crea un mediu mai incluziv pentru copiii.

Peste 90 de cadre didactice, manageriale din instituțiile general de învățământ din Bălți, Cahul, Criuleni, Orhei și Comrat au participat la primul atelier din program, dedicat evaluării nevoilor de formare în procesul de incluziune a copiilor refugiați care s-a desfășurat pe 25 noiembrie 2022.

Această sesiune a fost facilitată de Viorica Adăscăliță, doctor în psihologie, lectoră universitară, psihologă și formatoare la CIDDC.

În cadrul atelierului din 25 noiembrie, profesorii și profesoarele au împărtășit propriile experiențe de lucru cu familiile de refugiați și copiii acestora. Specialiștii/ specialistele au mai discutat despre piramida nevoilor, precum și diferența dintre integrare și incluziune. Totodată, participanții/ participantele au discutat despre propriile dificultăți și nevoi de formare și suport pe care le au cadrele didactice în lucrul cu familiile refugiate în Republica Moldova:

„În localitatea noastră avem 20 de copii refugiați și ei sunt cazați într-o fostă școală internat. La început, vă spun sincer, simțeam milă și compătimire până la lacrimi pentru acești copii. Atunci când ajunge o familie de refugiați în localitate, noi îi întrebăm ce nevoi au, ce documente dețin, câți copii sunt în familie și noi suntem deschiși să comunicăm cu aceste familii și să le oferim suportul de care au nevoie” - împărtășit una dintre participante la atelier.

„De la începutul anului 2022, în gimnaziul nostru au fost 31 de copii refugiați. O parte dintre ei au plecat, iar elevii refugiați care au ales să rămână în instituția noastră de învățământ trec printr-un proces continuu de adaptare. Din luna septembrie curent, colaborăm cu o asociație nonguvernamentală și copiii au oportunitatea de a participa la diferite activități interactive și evenimente” a completat o altă participantă la discuții.

În timpul discuțiilor, profesioniștii/ profesionistele au identificat diferențele între „învățarea integrativă” și „învățarea incluzivă”, fiind ghidați și ghidate de exemplele practice ale formatoarei atelierului. De asemenea, a fost abordat subiectul incluziunii socio-școlare a copiilor în contextul crizei umanitare în instituțiile educaționale din Republica Moldova și au reflectat despre nevoile copiilor refugiați în Republica Moldova și persoanele responsabile pentru satisfacerea nevoilor acestor copii.

Precizăm că, Programul de suport psihoemoțional pentru profesioniștii și profesionistele din domeniul educație va avea 6 ateliere și au fost formate 7 grupuri de profesioniști, clasificate în funcție de tipul instituției și limbii de predare (cadre didactice, manageriale de la treapta primară/ gimnazială/ liceală/ cu predare în limba română/ rusă). Din primul grup fac parte cadre didactice, manageriale, psihologi/e de la ciclul primar și gimnazial cu predare în limba rusă. Al doilea grup va participa la atelierul nr.1 pe 2 decembrie 2022, între orele 14:00 și 17:00.

Activitățile de suport emoțional și capacitare a profesioniștilor/ profesionistelor din domeniul educației sunt realizate de CIDDC, în cadrul proiectului „Suport pentru incluziunea copiilor refugiați în instituțiile de învățământ din Republica Moldova, implementa în parteneriat cu APSCF, în cadrul programului de granturi „Sprijin pentru refugiați sub umbrela APSCF”, cu suportul financiar al Diakonie Katastrophenhilfe.

Formatorii și formatoarele care facilitează Cluburi ale actualilor și viitorilor tați au participat la un atelier de consolidare a capacităților pe tema comunicării părinte – copil.

Atelierul a avut loc pe 18 noiembrie 2022, a fost facilitat de psihologii Diana Postu-Blăjinu și Sergiu Toma și a fost organizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”. Programul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UNFPA Moldova și UN Women Moldova.

În cadrul atelierului, formatoarele, formatorii au avut posibilitatea să participe la activități prin care și-au descoperit propriul stil de relaționare cu copiii și cum acesta le influențează calitatea relației. Au conștientizat mai multe aspecte din viața lor de familie.

Au reușit să treacă prin mai multe roluri pe care le-au adoptat: părinte, copil, cadru didactic, bunic/ă. Au exprimat gânduri și emoții în legătură cu propriul stil de comunicare cu membrii familiei. Au dedus care sunt nevoile și așteptările copiilor în cazul când aceștia se adresează după ajutor.

Formatoarele/formatorii au pus un mare accent pe nevoia de comunicare, pe disponibilitatea adulților de a petrece timp de calitate cu copilul.

Au dedus care sunt propriile dificultăți în procesul de comunicare și au emis idei cum poate fi îmbunătățită relația cu copiii.

Au descoperit cum poate fi utilizat jocul de rol, utilizând diferite păpuși muppets pentru a iniția discuția despre stilurile de comunicare. Fiecare participant/ă a intrat în rol și a reflectat profund asupra propriilor modele de comunicare cu copiii și a recunoscut propriile vulnerabilități și propriile puncte forte.

Unele participante au zis că vor aplica aceste metode cu siguranță la grupurile cu care lucrează.

Facilitatoarea și facilitatorul atelierului au ghidat echipa de formatori și formatoare cum să asculte copilul, cum să ofere validare emoțională, fără a interveni cu sfaturi.

„Am început să vorbesc altfel cu copilul meu, să-l ascult, chiar dacă îmi vine greu”

Totodată, formatorii și formatoarele au discutat despre modul în care membrii Cluburilor comunică cu propriii copii. De asemenea, au avut loc discuții despre ceea ce este Umbra fiecărei persoane, ceea ce este ascuns de ochii lumii și se păstrează în secret.

O participantă a vorbit despre transformarea personală pe care o parcurge odată cu tații care se implică la Clubul Taților: „Am început să vorbesc altfel cu copilul meu, să-l ascult, chiar dacă îmi vine greu”.

Facilitatorii atelierului recomandă echipei de formatori și formatoare să continue discuțiile despre implicarea tatălui și a mamei în procesul de creștere a copiilor, deoarece încă există stereotipuri legate de educația copiilor.

„Încurajez formatorii locali și formatoarele locale să descopere atât propria autenticitate, cât și autenticitatea persoanelor cu care interacțioează, să facă schimb de experiență despre modul în care au loc activitățile Cluburilor și despre modul în care subiectele sunt abordate.

De asemenea, încurajez echipa de formatori și formatoare să-și dea voie să simuleze diferite situații, pentru a-și forma noi competențe de facilitare a discuțiilor de grup; să simuleze activități de grup cu colegii, colegele, pentru ca acestea, ulterior, să fie aplicate în grupurile de actuali și viitori tați”, a concluzionat Diana Postu-Blăjinu, psihologă și formatoare națională în cadrul proiectului „Clubul Taților”.

Atelierul de formare „Comunicarea părinte – copil” a fost facilitat pentru a sprijini echipa de formatori și formatoare să conștientizeze partea invizibilă a comunicării (părintele este orientat spre scop, copilul – spre relație); să-și antreneze abilitatea de a asculta copilul, fără a-l întrerupe, și să încurajeze discursul liber din partea copilului.

Amintim că din octombrie 2020 până în prezent , CIDDC consolidează capacitățile a 19 formatori și formatoare care sprijină circa 190 de actuali și viitori tați din raioanele Strășeni, Fălești, Dondușeni, Glodeni, Drochia și din mun. Chișinău, membri ai Cluburilor/Școlilor actualilor și viitorilor tați.

Patruzeci și cinci de copii apărători ai drepturilor omului (CADO) din Republica Moldova și Ucraina au participat la cea de-a șasea ediție a Forumului Național al Copiilor, „Respectarea drepturilor copiilor în și la educație”, desfășurat pe 19 noiembrie 2022. În cadrul Forumului, CADO au vorbit despre cele mai des încălcate drepturi ale copiilor în școală.

La eveniment au participat reprezentanți și reprezentante ai/ale Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova, ai/aleMinisterului Muncii și Protecției Sociale, ai/ale Fondului Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNCEF Moldova), ai/ale Universității de Stat din Moldova.

Ediția a șasea a Forumului Național al Copiilor a fost organizată de Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), Universitatea de Stat din Moldova, cu suportul financiar oferit de organizațiile Salvați Copiii România și ERIKS Development Partner.

CADO au recomandat autorităților să creeze mecanisme funcționale pentru prevenirea și combaterea discriminării și bullyingului în școli, să îmbunătățească modul în care are loc educația sexuală, să ofere tuturor copiilor un mediu de învățare incluziv.

În cadrul Forumului, copiii au prezentat rezultatele a trei cercetări/experiențe.

Consiliul Copiilor a abordat fenomenul discriminării în școli. Platforma Copiilor a vorbit despre cum are loc educația sexuală în școli. Anastasia Suslov, o tânără apărătoare drepturilor omului, a vorbit despre dificultățile pe care le întâmpină în instituțiile de învățământ copiii cu dizabilități de vedere, precum și copiii cu alte dizabilități.

Copiii spun că sunt discriminați în școli după aspectul fizic, reușita școlară și orientarea sexuală

Potrivit raportului Consiliului Copiilor, peste 50% dintre copii spun că întâlnesc cazuri de discriminare în școală. Aproape 25% dintre copii spun că întâmpină discriminare în școală în fiecare zi. Respondenții menționează că cel mai des discriminarea în școală vine din partea elevilor (87%) și a profesorilor (36%).

Unii elevii care se confruntă sau observă discriminarea se adresează la administrație (8%) și profesori. Majoritatea copiilor discută cu prietenii despre situațiile de discriminare, deoarece le este teamă că vor fi criticați sau că profesorii și părinții nu îi vor lua în serios. Doar circa 5% dintre elevi se adresează la psiholog.

„Copiii se adresează mai puțin la psiholog, deoarece nu în toate instituțiile sunt psihologi.” (fată, 14 ani)

Totuși, 25% dintre elevi spun că nu se adresează după ajutor din următoarele motive: „s-au adresat către adulți, dar nu s-a rezolvat nimic” (băiat, 16 ani); „nu cunosc informații unde se pot adresa” (fată, 15 ani); „le este frică că vor fi judecați de către profesori” (fată, 15 ani); „profesorii discriminează” (băiat, 14 ani); „le este frică că vor fi amenințați de către persoanele care i-au discriminat” (fată, 14 ani).

Majoritatea respondenților spun că sunt discriminați după aspectul fizic. Mai mult de jumătate dintre elevi spun că sunt discriminați în baza reușitei școlare.

„Profesorii solicită elevii cu note mai mari, iar elevii care au reușita școlară scăzută nu sunt auziți și luați în serios” (fată, 15 ani).

„Profesorii selectează elevii activi la grupuri de inițiativă, ceilalți nu au posibilitatea să se afirme” (băiat, 17 ani)

Potrivit aceluiași raport al Consiliului Copiilor, 22 % dintre respondenți spun că elevii, copiii sunt discriminați după criteriul de orientare sexuală. „O colegă din școală este umilită, jignită și ceilalți nu doresc să se împrietenească deoarece este bisexuală” (băiat, 17 ani).

Într-un raport al elevilor și elevelor din anul de studii 2019-2020, aproape 10% dintre respondenți au spus că elevii, copiii sunt discriminați în baza acestui criteriu.

O parte dintre elevi spun că sunt discriminați în baza statutului financiar: „În școală sunt organizate petreceri, unde sunt incluse taxe sau cod vestimentar, iar copiii ai căror părinți au un venit mic nu-și permit să participe” (băiat, 17 ani)

Recomandările Consiliului Copiilor pentru psihologi școlari și cadre didactice pot fi accesate în acest Raport.

Constatările și recomandările Consiliului Copiilor au fost elaborate în baza primelor 500 de răspunsuri de la elevi și eleve din toată țara.

„Îmi doresc mult ca toți copiii, indiferent de criteriu, să se bucure de drepturi și șanse egale”

Anastasia Suslov, o tănără apărătoare a drepturilor omului, și-a împărtășit experiența de copil cu dizabilități de vedere.

„Sunt foarte bucuroasă că la acest Forum participă și copii care seamănă cu mine. Îndemn autoritățile la acțiuni exacte, pentru ca educația incluzivă să devină o realitate pentru mulți copii cu dizabilități în școlile din Republica Moldova, nu doar un concept frumos pe hârtie.

Acum câteva zile, la Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității am raportat mai multe probleme de sistem ce încalcă dreptul copiilor cu dizabilități la educație. Această plângere vizează mai multe structuri, care sper că vor avea o atitudine corectă pe viitor. Plângerea se bazează pe experiența mea proprie, însă ea va ajuta alți copii. Îmi doresc mult ca toți copiii, indiferent de criteriu, să se bucure de drepturi și șanse egale”, a explicat Anastasia.

Educația sexuală, între tabu și rușine

Platforma Copiilor a prezentat constatările studiului „Educația sexuală – cum o face școala și ce poate fi diferit?” , elaborat în 2021 și prezentat în cadrul mai multor evenimente publice.

În acest studiu, copiii spun că nu sunt mulțumiți de modul în care sunt abordate temele legate de educație sexuală, deoarece: numărul orelor este mic (28%), profesorul sare peste aceste teme (16%), profesorul încearcă să-și impună propria opinie (9%), profesorul este vădit stânjenit sau jenat când vorbește (9%), profesorii nu invită elevii să-și expună opinia (9%), profesorul pune întrebări personale (6%) ș.a.

Pe de altă parte, în acest studiu profesorii spun că sar peste aceste teme fie din lipsa materialelor didactice, fie pentru că tema nu corespunde vârstei copiilor. Profesorii de gen masculin mai menționează că nu au timp, le este rușine/nu se simt în largul lor să abordeze aceste teme, nu sunt de acord cu educația sexuală.

Ca principal obstacol în abordarea completă a acestor teme, profesorii menționează lipsa unei metodologii potrivite:

„În curriculumul pe care îl avem noi pentru Dezvoltarea personală nu se acordă atenție acestui subiect, care ține de viața sexuală a elevilor. (...) Noi punem accent mai mult pe proiectarea carierei, managementul carierei, modul de viață sănătos și mai puțin pe tema aceasta.” (Profesor, Învățământ Profesional Tehnic)

Platforma Copiilor a ales să cerceteze acest subiect deoarece copiii, adolescenții au nevoie de o mai bună înțelegere a conceptului de educație sexuală în școală și pentru că e dreptul fiecărui copil la educație, la informare și la participare.

Potrivit studiului prezentat, 91% dintre elevi, părinți și profesori sunt de acord ca subiectele legate de educație sexuală să fie abordate în cadrul școlii. Atât copiii, cât și adulții au menționat că întâmpină diferite dificultăți legate de educație sexuală și au nevoie de informare și suport în domeniu.

„Profesoara avea stereotipuri de gen și nu vorbea de la egal la egal cu noi. Nu am simțit o discuție liberă în care să ne putem exprima.” ( Adolescentă, ÎPT)

„Noi am crescut în generația când, pur și simplu, era o rușine de a vorbi pe așa teme, iar această rușine a rămas în noi.” (M amă)

„Majoritatea elevilor nu sunt deschiși cu părinții lor sau nici nu au deschis acest subiect, iar noi, diriginții, nu găsim acel punct comun prin care să le explicăm.” ( Profesoară, ÎPT)

„Este important să se discute nu doar în școală, dar și acasă. Părinții ar trebui să aibă parte de educație sexuală și să știe cum să abordeze aceste subiecte, în funcție de vârsta copilului.” (T ată)

„Știu că multor colegi le este rușine să vorbească acasă cu părinții și o fac cu profesori de la școală sau chiar colegi. Știu că această informație le este foarte utilă.” ( Adolescent,ÎG)

Legea din 1994 privind Drepturile Copilului este depășită și nu corespunde nevoilor actuale ale copiilor

În cadrul Forumului, reprezentanții și reprezentantele autorităților au încurajat copiii să vorbească despre dificultățile pe care le întâmpină în școală, astfel încât autoritățile să ia măsurile necesare pentru a găsi soluții bazate pe drepturile copilului.

„Sunt onorată să mă aflu aici. Sunt aici pentru a înțelege care sunt opiniile și recomandările voastre. Mă bucur enorm că țara noastră crește copii care, de pe băncile școlii, învață să-și apere drepturile.

În baza Legii antibullying, Guvernul a elaborat o Metodologie de prevenire și combatere a bullyingului în școli. În fiecare școală va fi un grup de lucru care se va ocupa cu monitorizarea cazurilor de bullying. Fiecare caz va fi analizat de acest grup de lucru și pentru fiecare caz se vor face acțiuni concrete”, a declarat Angela Munteanu-Pojoga, secretara Comisiei parlamentare drepturile omului și relații interetnice, autoarea Legii antibullying.

Referitor la dezvoltarea capacităților cadrelor didactice privind identificarea, prevenirea și combaterea bullyingului, CIDDC susține Ministerul Educației și Cercetării încă din 2013. Mai multe informații, aici .

Metodologia de prevenire și combatere a bullyingului a fost aprobată prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 1024/2022 și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 349-361 din 11 noiembrie 2022 și discutată în cadrul unei mese rotunde în Parlament, la 21 noiembrie 2022.

Maia Bănărescu, Avocata Poporului pentru Drepturile Copilului, a subliniat necesitatea menționării CADO într-un capitol separat în viitoarea Lege cu privire la ADO.

„Fiecare copil care se exprimă și acționează în baza drepturilor, care se interesează de drepturile semenilor sau de propriile drepturi este copil apărător al drepturilor omului și drepturile lui la fel trebuie respectate. Cu siguranță, vom introduce conceptul CADO într-o lege” a explicat Maia Bănărescu.

Amintim că un grup de CADO de la Platforma Copiilor, ghidat de CIDDC, a propus Oficiului Avocatului Poporului sugestii pentru un capitol separat despre CADO în viitoarea Lege cu privire la apărătorii drepturilor omului. Mai multe informații despre elaborarea acestei legi pot fi accesate aici și aici .

Atât deputata, cât și avocata copilului au menționat că Legea privind Drepturile Copilului, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în 1994, este depășită și nu corespunde nevoilor actuale ale copiilor, de aceea această lege trebuie să fie modificată.

Maria Gatman , consultantă principală la Direcția politici de protecție a drepturilor copilului și familiilor cu copii din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a vorbit despre conținutul Programului Național de Protecție a Copiilor 2022-2026 și despre acțiunile realizate și care urmează a fi realizate pe parcursul anilor.

Nicolae Rădiță , consilierul Prim-ministrului la Guvernul Republicii Moldova, a declarat că Guvernul ține cont de opinia copilului și a elaborat, în baza opiniilor a circa 8400 de copii, Programul Național de Protecție a Copiilor 2022-2026.

„E nevoie de consolidarea politicilor care sprijină copiii și ne aliniem acelor standarde care sunt în interesul superior al copilului”, a adăugat Nicolae Rădiță.

Pentru elaborarea acestui Program, CIDDC, împreună cu alte organizații, a facilitat și monitorizat procesul de consultare a opiniilor copiilor. Mai multe informații despre acest proces pot fi găsite aici .

Drepturile copiilor la nondiscriminare, educație incluzivă și educație sexuală, menționate și în recomandările Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului către statul Republica Moldova

Menționăm că drepturile la nondiscriminare, educație incluzivă și educație sexuală, despre care au vorbit copiii apărători ai drepturilor omului în cadrul Forumului sunt subiecte la care face referire și Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului.

În 2017, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a înaintat mai multe recomandări pentru Republica Moldova, printre care: „Statul să-și intensifice eforturile pentru a asigura eliminarea reală a oricărei forme de discriminare împotriva copiilor cu dizabilități, copiilor aparținând minorităţilor etnice, în special copiii de etnie romă, copiii din comunitatea LGBTI și alte grupuri de copii aflaţi în situații vulnerabile, inclusiv copiii care trăiesc în sărăcie, copiii ai căror părinți au emigrat peste hotare și copiii străzii. Aceste măsuri ar trebui să includă, printre altele, modificarea legilor relevante, instruirea permanentă a poliției privind sensibilitatea și receptivitatea la minorităţi și campanii de conştientizare și educaţie, în special la nivel de comunitate și în școli.”

Toate recomandările Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului către Republica Moldova pot fi accesate aici .

Menționăm că Forumul Național al Copiilor „Respectarea drepturilor copiilor în și la educație” este urmat de o serie de ateliere tematice online pentru copiii care monitorizează, apără și promovează drepturile omului în Republica Moldova. Atelierele sunt desfășurate ca parte a Forumului Copiilor Apărători ai Drepturilor Omului, care are loc până pe 10 decembrie 2022 și pe care CIDDC îl facilitează împreună cu Ministerul Educației și Cercetării și alți parteneri.