Potrivit datelor furnizate de UNHCR, în 2022, Republica Moldova a găzduit peste 100.000 de refugiați ucraineni, dintre care aproximativ 40% erau copii. Incluziunea acestora în sistemul educațional moldovenesc a reprezentat o provocare majoră pentru autorități, cadrele didactice și comunitățile locale. Studiile arată că trauma războiului, migrația forțată și dificultățile de adaptare la un mediu nou pot afecta profund procesul de învățare și dezvoltare emoțională a copiilor.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC), a implementat un program de formare pentru cadre manageriale și didactice la toate treptele de școlaritate, destinat să sprijine incluziunea copiilor refugiați în sistemul educațional din Republica Moldova. Acest program a fost dezvoltat în cadrul proiectului: „Răspuns de urgență pentru satisfacerea necesităților de bază ale refugiaților și comunităților gazdă afectate de criza din Ucraina în Moldova prin realizarea nevoilor de bază, educație, protecție și servicii MHPSS”, implementat de CIDDC cu suportul financiar oferit de World Vision International și Aktion Deutschland Hilft (ADH), în perioada februarie 2024 – martie 2025. Scopul principal al proiectului fiind crearea unui mediu educațional sigur, protectiv și accesibil pentru toți copiii, indiferent de originea sa, naționalitate și limba vorbită.

Programul a fost implementat în mai multe raioane din Republica Moldova: Basarabeasca, Bălți, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Leova și UTA Găgăuzia, incluzând peste 800 de cadre didactice și manageriale de la toate treptele de școlaritate. Cadrele didactice au participat la o serie de opt ateliere de formare, menite să consolideze abilitățile cadrelor didactice pentru a crea medii prietenoase și competențe necesare pentru promovarea incluziunii a copiilor, cu un accent particular pe copiii refugiați.

Printre instituțiile implicate se numără și Liceul „A. Pușkin” din Căușeni, care este un exemplu de bună practică în incluziunea copiilor refugiați și demonstrează cum implicarea profesorilor și cadrelor manageriale pot transforma spațiul educațional într-un mediu sigur și incluziv pentru fiecare copil, în special copiii în situații de risc.

„Primele interacțiuni cu acești copii au fost profund emoționante, dar și dificile. Mulți dintre ei și familiile lor trăiau încă sub șocul experiențelor traumatizante: pierderea locuințelor, despărțirea de cei dragi și adaptarea la o țară nouă.” explică Natalia Bichir, director adjunct pentru relații educaționale la Liceul „A. Pușkin” din Căușeni.

În primăvara anului 2022, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, liceul a susținut 44 de copii refugiați. Natalia descrie cum, „Atmosfera caldă și primitoare creată de colectivul liceului, atât la ore, cât și în timpul pauzelor, a contribuit semnificativ la diminuarea anxietății și la crearea unui mediu stabil pentru acești copii.”

Adaptarea la un curriculum diferit a fost o provocare majoră „Materii precum limba română, literatura română sau istoria românilor nu erau incluse în programa ucraineană. În plus, mulți copii refugiați au continuat să studieze online în școlile lor din Ucraina, ceea ce le-a limitat participarea regulată la cursurile din liceu.” explică Natalia.

Pentru a face față acestor dificultăți, echipa liceului a dezvoltat o strategie complexă. „Profesorii au dedicat timp suplimentar pentru a lucra individual cu ei, completând lacunele și adaptând materialele didactice. În unele cazuri, au inclus elemente din cultura ucraineană, cum ar fi studiul poeziilor sau tradițiilor ucrainene, pentru a-i ajuta să se simtă conectați cu rădăcinile lor”, adaugă Natalia.

Au fost organizate cursuri speciale de limba română și ucraineană pentru a reduce barierele lingvistice, iar prin sprijinul partenerilor internaționali, liceul a creat un laborator digital modern. Acesta a devenit un spațiu accesibil tuturor elevilor, oferindu-le noi oportunități de învățare și cooperare.

Copiii refugiați au fost implicați activ în viața comunității școlare. „Excursiile, programele culturale și cercurile educative i-au ajutat să se integreze și să formeze relații cu colegii din Republica Moldova.” povestește Natalia.

Abordările individualizate a permis copiilor să asimileze materia într-un ritm adaptat nevoilor lor. În timpul verii, mulți dintre acești elevi au mers în tabere, unde au interacționat cu colegii moldoveni și au format prietenii.

„Deși provocările nu au lipsit, copii refugiați au fost primiți cu deschidere și empatie, iar aceste relații au contribuit semnificativ la procesul lor de adaptare. Fiecare pas făcut împreună cu acești copii a fost un exemplu de solidaritate și speranță,” concluzionează Natalia.

Natalia a subliniat că experiența lucrului cu copiii refugiați i-a învățat pe toți din liceu lecții valoroase despre compasiune, toleranță și cooperare. Liceul „A. Pușkin” din Căușeni nu a fost doar un loc de învățare pentru acești copii, ci și un refugiu, o comunitate în care au găsit sprijinul și siguranța de care aveau nevoie.
Referință: UNHCR Moldova, raport anual 2022, disponibil la unhcr.org.
_________________
Programul este realizat în cadrul proiectului „Răspuns de urgență pentru satisfacerea necesităților de bază ale refugiaților și comunităților gazdă afectate de criza din Ucraina în Moldova prin realizarea nevoilor de bază, educație, protecție și servicii MHPSS”, implementat de CIDDC cu suportul financiar oferit de World Vision International și Aktion Deutschland Hilft (ADH), în perioada februarie 2024 – martie 2025.

În perioada 9-11 ianuarie 2025a avut loc un atelier de formare axat pe adaptarea și implementarea versiunii prietenoase copilului a Codului de Conduită , parte integrantă a Politicii de protecție a copilului. Evenimentul a reunit 18 coordonatori/oare VNET și 18 adolescenți/e din instituții de învățământ primar și secundar din raioanele Căușeni, Edineț și municipiul Bălți cu scopul de a reflecta critic asupra procesului de elaborare, actualizare și implementare a Codului de Conduită prietenos copilului.

Atelierul a oferit un cadru de reflecție și colaborare între adulți și adolescenți, axat pe consultarea opiniilor elevilor și dezvoltarea unor soluții concrete pentru prevenirea violenței. Participanții/ participantele au discutat despre ce este violența față de copii, formele de violență (inclusiv violența fizică și psihică, bullying-ul, discriminarea și exploatarea ), care sunt semnele unei situații de risc, ce pot face copiii când sunt în astfel de situații și la cine se pot adresa. Participanții adulți au analizat perspectivele copiilor asupra siguranței și protecției în școli, iar activitățile s-au axat pe înțelegerea felului în care valorile și comportamentele adulților influențează mediul educațional.

Coordonatorii/rele VNET au lucrat cu Rodica Brăguța, facilitatoare cu experiență în domeniul protecției copilului și au discutat despre importanța transformării documentului de Politică de protecție a copilului într-o realitate palpabilă pentru elevi, aplicând soluții adaptate nevoilor reale ale școlilor și comunităților lor. „Aceste sesiuni ne-au ajutat să înțelegem mai bine cum să elaborăm și implementăm Codul de Conduită în școlile noastre. Protecția copiilor nu înseamnă doar să avem politici scrise, ci să acționăm concret pentru siguranța lor, dar și să informăm, instruim copiii pentru a fi pregătiți să identifice și să acționeze într-o situație suspectă de violență”, a menționat o coordonatoare VNET.

În paralel, grupul de adolescenți a lucrat sub îndrumarea lui Iosif Moldovanu, expert în drepturile copilului și coach, care a facilitat un atelier interactiv despre cum pot fi identificate și gestionate formele de violență și abuz în rândul copiilor.

„Este esențial să vorbim despre drepturile noastre, să înțelegem ce înseamnă protecția copilului și să identificăm semnele unei situații de violență sau abuz, să știm la cine ne adresăm și să știm că vom fi ascultați și ajutați.” a spus un participant la atelier.

În sesiunile comune participanții au analizat mecanismele existente de raportare a cazurilor de violență și au discutat despre modalități de adaptare ale acestora pentru a răspunde mai bine nevoilor copiilor, contribuind la crearea unui mediu școlar sigur și protector . Adolescenții au fost încurajați să-și exprime opiniile și să vizualizeze Siguranța și Protecția în școală în 2025, creând vision boards care au reflectat nevoile și așteptările lor. În același timp, coordonatorii au ascultat și analizat perspectivele tinerilor și au reflectat asupra modului în care adulții pot asigura o protecție mai bună pentru copii, ascultându-le vocea și implicându-i activ în procesele de prevenire a violenței în școli.

„Violența față de copii ia multe forme – de la violență fizică și psihică, la neglijență, bullying, trafic sau exploatare. Orice formă de abuz îl privează pe copil de sentimentul de siguranță și de un mediu protector, afectându-i dezvoltarea și dreptul la o copilărie fericită. Este responsabilitatea noastră să creăm un spațiu în care fiecare copil să se simtă în siguranță. ” a menționat o coordonatoare VNET.

Stagiul a subliniat importanța implicării copiilor în elaborarea versiunii prietenoase copilului a Codului de conduită și a evidențiat necesitatea de a crea asemenea documente într-un mod participativ, care să reflecte informații pe înțelesul copiilor.

„Consultarea opiniei copilului și adaptarea mecanismelor de raportare sunt pași cruciali pentru a construi o cultură a protecției și respectului față de drepturile lor. Acest stagiu este mai mult decât o sesiune de formare – este un angajament pentru schimbare. ”a menționat o coordonatoare VNET.

Într-un final, procesul de co-creare a inclus dezvoltarea unor mesaje și instrumente de feedback care să faciliteze comunicarea între elevi și profesori, asigurând un mediu în care fiecare copil să fie văzut, auzit și ajutat. Participanții au reflectat asupra lecțiilor învățate și au discutat despre modul în care aceste soluții pot fi implementate în școli, ținând cont de responsabilitățile fiecărui actor implicat.
__________
Programul de formare este realizat de către CIDDC în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Organele locale de specialitate din domeniul învățământului din mun. Bălți, raioanele Căușeni și Edineț, în cadrul proiectului “Împuternicirea instituțiilor de învățământ: salvgardarea și protecția copiilor și adolescenților din Republica Moldova și Ucraina”, implementat cu suportul financiar oferit de Disasters Emergency Committee (DEC) , Plan International și World Vision International , în perioada 1 august 2024 – 28 februarie 2025.

GALERIE FOTO:

Timp de 7 luni, 15 tineri și tinere din Republica Moldova și-au consolidat capacitățile de înțelegere a drepturilor copiilor care acționează în calitate de Apărători ai Drepturilor Omului în Republica Moldova și împuternicirea acestora.

Formarea tinerilor s-a desfășurat în perioada iunie - decembrie 2024, în cadrul Programului Formare de Formatori în domeniul participării copilului. Acest program face parte din proiectul „Consolidarea și Protejarea Drepturilor Copilului în Republica Moldova”, implementat de CIDDC în parteneriat cu Ambasada Germaniei, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

Totodată, s-au depus eforturi pentru consolidarea capacităților cadrelor didactice de Educație pentru societate de a sprijini copiii apărători ai drepturilor omului, inclusiv pe cei refugiați, de a-și monitoriza drepturile și a le apăra în fața autorităților.

Formare de formatori în domeniul participării copilului - lecții învățate

Participanții și participantele la program au beneficiat de 6 ateliere de formare și un eveniment final cu tinerii formatorii din domeniul participării copiilor și grupul de copii CADO pentru drepturile copilului. Acestea s-au concentrat pe înțelegerea conceptelor fundamentale ale Convenției ONU privind Drepturile Copilului, înțelegerea drepturilor copilului și modului în care pot pleda pentru propriile drepturi, precum și identificarea adulților responsabili de respectarea acestor drepturi.

„Pentru ca toți copiii din Moldova să se bucure de drepturile lor, acest proiect, a avut o abordare holistică: am lucrat cu cadrele didactice, le-am susținut să înțeleagă ce sunt drepturile copilului și cum pot împuternici copiii și crea un spațiu sigur în care aceștia pot acționa în calitate de apărători ai drepturilor omului.

De asemnea, am lucrat cu un grup de copiii/ tinerii pentru ca să înțeleagă de la cine își pot revendica drepturile și cum se pot bucura de aceștia și cu publicul larg pentru a dezvolta o cultură de respect pentru drepturile copilului. Doar prin abordări sistemice și cuprinzătoare putem promova și asigura înțelegerea și respectarea drepturilor omului/ copilului”, a spus Arina Zîcu, Directoarea executivă a CIDDC.

„Fiind participantă în cadrul programului, m-am simțit entuziasmată, pentru că la fiecare atelier învățam ceva nou. Am învățat care sunt documentele normative care protejează drepturile copilului, ce înseamnă drepturile copilului, cine sunt titularii de obligații și titularii de drepturi, care sunt instituțiile care asigură respectarea drepturilor copilului, am învățat cum să analizez un chestionar, cum să-mi setez obiective și scopuri. ”, a împărtășit Irina, participantă la Program.

„În acest program am învățat o nouă tehnică: obiectivele SMART pentru elaborarea unui chestionar, pentru a afla opinia copilului”, a spus Maxim, participant la Program.

„Cel mai valoros lucru învățat în cadrul acestor ateliere a fost tehnicile de facilitare.Pentru prima dată am aplicat aceste tehnici și am încercat să facilitez un atelier pentru copii”, a spus Cristina, participantă la Program.

Un grup funcțional al Platformei Copiilor contribuie la promovarea respectării drepturilor copiilor, inclusiv a celor refugiați, prin participarea la elaborarea campaniei „Înțelegem drepturile copilului”

În luna iulie 2024, Platforma Copiilor, susținută de CIDDC, a creat grupul de inițiativă CADO pentru drepturile copilului. Din iulie până în decembrie, grupul a participat la 5 ateliere de lucru, cu activități de învățare non-formale, prin care copiii au explorat subiecte esențiale despre drepturile omului, în special drepturile copilului, precum ce este Convenția cu privire la Drepturile Copilului și de ce este importantă, cine sunt titularii de obligații și titularii de drepturi, cine asigură drepturile copilului la nivel local, raional, național și internațional, standardele de participare a copilului.

„Majoritatea copiilor participanți ai proiectului au menționat că au înțeles, în cadrul atelierelor, care sunt drepturile lor și au răsfoit pentru prima dată Convenția pentru Drepturile Copilului, deși au mai auzit despre aceasta la orele de Educație pentru Societate. Acest lucru ne arată cât de importante sunt astfel de ateliere cu copiii apărători ai drepturile omului (CADO). Deși majoritatea apără drepturile copiilor prin participarea în consiliile elevilor, în campanii de informare, alte evenimente, aceștia nu erau conștienți despre faptul că sunt CADO.

De asemenea, atelierele au fost un spațiu în care fiecare a împărtășit în siguranță experiențele sale de respectare a drepturilor și le-au transpus într-o campanie de informare despre drepturile copilului”, a explicat Elvira Drangoi, coordonatoare Program Platforma Copiilor.

Un rezultat important al muncii grupului a fost dezvoltarea campaniei „Înțelegem Drepturile Copilului”. Membrii au identificat aspecte esențiale care trebuie cunoscute deopotrivă de copii și adulți. Campania include opt videoclipuri și mai multe postări informative, abordând subiecte relevante despre drepturile copilului. Conținutul poate fi urmărit pe paginile de Instagram și Facebook ale Platformei Copiilor, dar și pe Instagramul CIDDC și pagina de Facebook a organizației.

Grupul a fost activ implicat în toate etapele campaniei, de la generarea ideilor pentru conținut până la oferirea de feedback pentru materialele produse: „Mi-a plăcut când deja am decis ce videoclipuri vor fi, că am dat idei pentru scenarii. E interesant să vedem cum campania prinde formă.” - a declarat o membră a grupului.

Cadrele didactice recunosc, împuternicesc și protejează Copiii Apărători ai Drepturilor Omului

În cadrul proiectului, am dezvoltat nou program de formare: Cadrele didactice recunosc, împuternicesc și protejează Copiii Apărători ai Drepturilor Omului (CADO). Programul a oferit profesioniștilor și profesionistelor din educație un spațiu de reflecție și dezvoltare a competențelor necesare pentru a susține și proteja drepturile CADO.

„Drepturile copiilor trebuie valorificate nu doar la orele de Educație pentru societate, ci întreaga comunitate educațională trebuie să participe la protejarea acestora!", a spus o profesoară.

„Am conștientizat că în orice activitate este nevoie de a oferi timp pentru a aduna gândurile și pentru a lua decizii corecte" a împărtășit o altă participantă.

Programul de formare a fost facilitat de de Iosif Moldovanu și Petru Golba și a avut 4 ateliere de formare online.

CIDDC se numără printre primele organizații care au promovat principiile Convenției ONU privind drepturile copilului. De-a lungul timpului, a monitorizat modul în care statul implementează aceste principii, a sprijinit copiii să-și înțeleagă drepturile și i-a încurajat să își exprime opiniile legate de respectarea acestora sau să devină portavoce a altor copii.

GALERIE FOTO:

TERMENI DE REFERINȚĂ

CONTEXT:

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) este o organizație nonguvernamentală, fondată în 1999. Inspirăm adulții să asculte vocea fiecărui copil și colaborăm cu copiii, familiile, autoritățile, serviciile publice și societatea civilă pentru a elabora și aplica soluții bazate pe drepturile copilului. Pentru mai multe informații, accesați www.drepturilecopilului.md .

CIDDC solicită oferte de prețuri pentru achiziționarea unei imprimante multifuncționale în cadrul proiectului „Răspuns de urgență pentru satisfacerea necesităților de bază ale refugiaților și comunităților gazdă afectate de criza din Ucraina în Moldova prin furnizarea nevoilor de bază, educație, protecție și servicii MHPSS”, implementat de CIDDC cu suportul financiar oferit de World Vision și Aktion Deutschland Hilft (ADH), în perioada martie 2024 – martie 2025.

Imprimanta multifuncțională va fi utilizată în birou pentru scanarea, copierea imprimarea și gestionarea documentelor necesare în activitățile CIDDC.

SPECIFICAȚII TEHNICE:

DOSARUL TREBUIE SĂ INCLUDĂ:

1. Oferta – denumirea și modelul imprimantei, denumirea producătorului și specificațiile tehnice;

2. Certificatul de calitate a imprimantei;

3. Perioada de garanție (minim 2 ani);

4. Termenul de livrare;

5. Prețul în MDL (inclusiv TVA);

6. Codul de conduită completat și semnat (documentul poate fi descărcat aici );

7. Certificatul de înregistrare a companiei;

8. Certificat înregistrare ca plătitor de TVA.

MODALITATE DE PREZENTARE A OFERTELOR:

Dosarul va fi prezentat în format electronic, la adresa de email This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. cu mențiunea „Oferta pentru imprimanta multifuncțională”, până la data de 15 ianuarie 2025, ora 17:00.

CRITERII DE SELECTARE:

1. Respectarea termenului limită pentru depunerea dosarului;

2. Respectarea documentației de înscriere indicate în termenii de referință;

3. Raportul dintre preț, calitate, termenul de livrare și durata garanției.

Dosarele incomplete sau expediate după termenul limită nu vor fi evaluate.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE:

Pentru informații suplimentare, nu ezitați să ne scrieți la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau să ne contactați la numărul de telefon 0 681 82 551– Adriana Pasat.

Notă: CIDDC prelucrează datele cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Prin expedierea dosarului, dvs. sunteți de acord ca datele dvs. personale să fie utilizate în procesul de procurare.

În a doua jumătate a anului 2024, grupul CADO pentru Drepturile Copilului a desfășurat activități care s-au concentrat pe învățarea, reflecția și promovarea drepturilor copilului. Grupul, format din 23 de membri cu vârste între 12 și 16 ani, provenind din 21 de raioane diferite ale Republicii Moldova, a fost constituit în urma unor aplicări deschise ce au avut loc în vara acestui an. Procesul de selecție a membrilor a implicat și copii dintr-o componență anterioară a Platformei Copiilor, CADO pentru ESC (educație sexuală comprehensivă), pentru a asigura diversitatea membrilor și dar și obiectivitate în proces.

Activitățile desfășurate

Din iulie până în decembrie, grupul a participat la 5 ateliere de lucru , cu activități de învățare non-formale, prin care copiii au explorat subiecte esențiale despre drepturile omului, în special drepturile copilului:

• Ce este Convenția cu privire la Drepturile Copilului și de ce este importantă.
• Cine sunt titularii de obligații și titularii de drepturi , precum și relația dintre aceștia.
• Cine asigură drepturile copilului la nivel local, raional, național și internațional.
• Standardele de participare a copilului.

· Cum drepturile sunt universale, indivizibile, inalienabile, interdependente și interconectate.

Un accent deosebit a fost pus pe patru subiecte alese de membri, în urma votării celor mai actuale subiecte pe care urma să le abordăm:

• Dreptul la protecție față de abuz și neglijare.
• Dreptul la opinie.
• Scopul educației.
• Dreptul la protecția vieții private.

În timpul activităților, copiii au reflectat asupra propriilor experiențe și ale semenilor lor, legate de respectarea sau nerespectarea drepturilor.

„Mi-a plăcut cum la unul dintre ateliere, am lucrat cu articolele în baza studiilor de caz, să vedem ce drepturi sunt încălcate. Nu știam că unele organe, precum consiliul din primărie, răspund de drepturile noastre. ” - menționează un membru.

Un alt membru împărtășește că „Ce m-a impresionat a fost să aflu că, deși copiii pot avea responsabilități, ei nu au obligații. Acest lucru mi-a oferit o perspectivă nouă despre rolul adulților și cum aceștia trebuie să ne protejeze.”

Campania „Înțelegem Drepturile Copilului”

Unul dintre rezultatele principale ale activității grupului a fost conceperea campaniei „Înțelegem Drepturile Copilului”. Membrii au identificat puncte cheie esențiale care ar trebui să fie cunoscute atât de copii, cât și de adulți. Campania include o serie de 8 videoclipuri și mi multe postări informative, care abordează tematici relevante pentru drepturile copilului. Conținutul campaniei poate fi urmărit pe pagina de Instagram și Facebook a Platformei Copiilor , dar și Instagramul CIDDC și pagina de Facebook a organizației.

Grupul a fost implicat în toate etapele de implementare a campaniei: de la conceperea și crearea ideilor conținutului, până la oferirea de feedback pentru materialele realizate: „Mi-a plăcut când deja am decis ce videoclipuri vor fi, că am dat idei pentru scenarii. E interesant să vedem cum campania prinde formă.” - ne spune o membră a grupului.

Participarea la Forumul Național al Drepturilor Copilului

Un alt moment semnificativ din activitatea grupului a fost participarea la Forumul Național al Drepturilor Copilului pe 20 noiembrie. Evenimentul, organizat de Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului, a oferit un spațiu de dialog între copii și autorități.

În cadrul forumului, membrii grupului au prezentat experiențele lor și ale semenilor legate de cele patru drepturi discutate și în campanie. De asemenea, au vorbit despre activitatea grupului și despre rezultatele obținute până la acel moment.

Pentru a se pregăti, grupul a avut un atelier special cu o săptămână înainte, unde au discutat despre prezentările lor și posibilele riscuri. Un participant a spus despre experiența la forum: „M-am simțit liber și nu m-am temut să spun nimic. Nimeni nu m-a întrerupt, iar asta m-a ajutat să am curajul să-mi exprim opinia.”

Activitatea grupului CADO pentru Drepturile Copilului a oferit membrilor ocazia de a învăța despre drepturile copilului, de a-și împărtăși propriile experiențe cu semenii și de a contribui la promovarea drepturilor copilului.

„A fost un proces foarte confortabil și deschis. M-am simțit ascultat, liber și am colaborat bine cu ceilalți.” - membru a grupului.

Activitatea grupului este realizată în cadrul proiectului „Consolidarea și Protejarea Drepturilor Copilului în Republica Moldova” , implementat, în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2024, de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului ( @ciddc.moldova), în cooperare cu Ambasada Germaniei în Republica Moldova și cu suportul financiar oferit de Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei .

GALERIE FOTO:

Aproximativ 290 de tați și tineri participă activ la Cluburile Taților, unde au ocazia să-și dezvolte atitudini pozitive cu referire la egalitatea de gen și implicarea activă în creșterea copiilor. Activitățile sunt desfășurate de 18 facilitatori și facilitatoare locale care au fost instruiți și susținuți de către Centrul de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și încurajați să faciliteze Cluburile taților în localitățile lor, în cadrul instituțiilor educaționale sau altor instituții care prestează servicii sociale în comunitate.

Cluburile taților sunt o rețea de grupuri de tați care promovează paternitatea activă și abordează normele sociale discriminatorii împotriva femeilor, un spațiu prietenos în care tații și tinerii învăță despre rolurile în familie, în îngrijirea copiilor și crearea relațiilor sănătoase.

În total, în perioada 2020 – 2024, au fost create 28 de Cluburi în 8 localități din raioanele Fălești, Strășeni, Drochia, Glodeni, Căușeni, Fălești, Ialoveni, Ștefan-Vodă și municipiul Chișinău.

Prin aceste activități, participanții învață să înțeleagă ce nevoi are copilul și ce responsabilități au ei în legătură cu realizarea acestora în familie, la școală sau în alte contexte, promovând un mediu familial echilibrat, sănătos și educativ care are un impact major în formarea și dezvoltarea copiilor și îi ajută să-și atingă potențialul maxim. Tații și tinerii sunt încurajați să adopte o comunicare non-violentă, să creeze relații armonioase bazate pe respect și grijă și să sprijine dezvoltarea emoțională a copiilor. O componentă importantă a proiectului este promovarea partajării echitabile a responsabilităților casnice, reducând astfel presiunea asupra femeilor și contribuind la consolidarea de drepturi și oportunități egale pentru femei și bărbați. De asemenea, o serie de activități din cadrul proiectului au fost dedicate sprijinirii autorităților locale, precum și instituțiilor de educație formală și non-formală, pentru a implementa Cluburile Taților la nivel local. Aceste intervenții au contribuit la dezvoltarea competențelor profesioniștilor și profesionistelor din mediul educațional cu referire la reducerea stereotipurilor de gen, având un impact semnificativ asupra comunităților implicate.

“Relațiile bazate pe respect, egalitate, parteneriat și non-violență crează un cadru familial protectiv și sigur pentru fiecare copil. Din păcate, stereotipurile de gen limitează drepturile femeilor și ghidează normele culturale, în special cu privire la problemele legate de dinamica relațiilor de gen în familii. Transformarea percepțiilor sociale tradiționale cu privire la rolurile femeilor și bărbaților în ocuparea forței de muncă, familie și îngrijirea copiilor, combaterea violenței în bază de gen și promovarea egalității de gen este misunea noastră în cadrul acestui program. Ne-am dorit ca prin Cluburile taților, grupurile țintă: prezenții și viitorii tați să fie conștienți de beneficiile implicării în creșterea și educarea copiilor, partajarea sarcinilor în familie; autoritățile și profesioniștii/e implicați/e în program să fie conștienți/e de beneficiile implicării durabile a bărbaților în programele pentru tați, viitori și actuali și să preia bunele practici implementate pe durata proiecului în activitatea lor de zi cu zi.”a declarat Arina Zîcu,Directoare executivă CIDDC

Pe 19 decembrie curent, peste 40 de participanți și participante, inclusiv parteneri de implementare, facilitatori/e locali/e, tați, reprezentanți ai centrelor de tineret și autorități publice locale (APL) s-au reunit pentru a împărtăși experiențele în cadrul evenimentului de totalizare a proiectului „Transformând Stereotipurile de Gen: Impactul și Perspectivele Clubului Taților”.

Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt din domeniul drepturilor omului și educației, care au discutat despre rolul esențial al bărbaților în promovarea unui mediu familial echilibrat și incluziv, subliniind importanța colaborării între instituțiile publice și actorii internaționali pentru schimbarea normelor sociale, promovarea accesului egal la oportunități și susținerea echității de gen.

E.S. Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova a menționat importanța implicării active a taților în creșterea copiilor, evidențiind beneficiile atât pentru familie, cât și pentru societate, și a accentuat necesitatea schimbării normelor sociale pentru a sprijini egalitatea de gen și progresul în Republica Moldova, în contextul aderării la Uniunea Europeană:
„Schimbarea începe acasă, prin propriul exemplu. Prin abilitatea taților, abilităm familiile, prin abilitarea familiilor, abilităm Moldova. Tații trebuie recunoscuți ca parteneri egali în activitatea parentală. Pentru Moldova aceste schimbări devin și mai importante pe măsură ce țara progresează spre aderarea la UE. Alinierea la valorile Europene de egalitate și incluziune este o cerință importantă pentru aderare. Atunci când tații sunt implicați mai activ în creșterea propriilor copii, beneficiile se extind cu mult dincolo de limitele propriilor familii.”

Despre viziunea și angajamentul UNFPA Moldova în privința schimbării normelor sociale și promovării egalității de gen a vorbit Dr. Karina A. Nersesyan, Reprezentantă de țară UNFPA Moldova:
„Noi trebuie să schimbăm normele sociale împreună cu bărbații. Munca pe care o desfășurăm împreună cu partenerii noștri – UN Women, UE și CIDDC – generează schimbări și implică tot mai multe aspecte. Datorită sprijinului UE, reușim să finanțăm acest vis de a transforma Moldova într-un loc incluziv, care oferă oportunități egale pentru toată lumea, un loc în care băieții și fetele cresc și devin membri ai societății care se respectă reciproc.”

Dr. Dominika Stojanoska, Reprezentantă de țară UN Women Moldova, a subliniat importanța responsabilităților împărțite în familie și necesitatea accesului egal la oportunități pentru toți : „ Prin acest proiect, contribuim la construirea unei societăți mai bune, în care fetele și băieții beneficiază de drepturi și oportunități egale. Suntem mândri de progresul realizat. În această fază a proiectului, creăm conexiuni între inițiative diverse și facem pași importanți către un viitor mai echitabil.”

Sesiunile interactive, prezentările de bune practici și discuțiile în grupuri mici au fost elemente cheie ale evenimentului, promovând un dialog deschis și participativ. Concluziile și propunerile generate vor ghida extinderea inițiativei la nivel național, consolidând impactul acesteia.

“Cluburile taților reprezintă un instrument eficient în prevenirea violenței în bază de gen și ne dorim includerea acestui model în programul de prevenire începând cu 2025. Copiii trebuie să crească într-un mediu sănătos și agenția noastră este deschisă spre colaborare în elaborarea de politici eficiente pentru că experiența voastră este valoroasă pentru noi. Împreună putem crea o schimbare” a subliniat Viorica Țîmbalari, șefa Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie.

“Vrem să extindem Cluburile taților în fiecare școală, să implicăm tații, tinerii, adolescenții din școli. Să informăm toate cadrele didactice, la nivel de raion, despre activitatea Cluburilor și să includem această inițiativă în planurile noastre de activitate.” a declarat Eugenia Macarenco, specialistă la Direcția Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism Căușeni.

Evenimentul de totalizare a oferit un spațiu de reflecție asupra rezultatelor obținute și a lecțiilor învățate. Participanții au împărtășit experiențe valoroase, evidențiind schimbările pozitive aduse în viața familială și comunitară.

“Cluburile taților - sunt o necesitate a societății. Inițial, a fost o noutate pentru noi să lucrăm cu tații pentru că și noi venim din timpurile cu stereotipuri și am lucrat asupra propriilor percepții cu suportul CIDDC. Acum am observat că avem un echilibru de interes pentru creșterea și educarea copiilor din partea ambilor părinți. Și tații au emoții, sunt sufletiști și își doresc să producă o schimbare în relațiile cu copiii și partenerele lor, dar au nevoie de suport și încurajare din partea profesioniștilor. Pentru noi Clubul taților nu se oprește aici. Ne asumăm să continuăm activitatea CLuburilor pentru că ele motivează și alți tați și tineri să se implice.” a declarat Eugenia Bordeianu, facilitatoare Clubul taților s. Costești, Ialoveni.

“Timpul petrecut cu fetele mele a devenit un timp calitativ. Clubul taților m-a învățat să devin creativ în comunicarea cu copiii mei, prin jocuri interactive am creat o relație bazată pe responsabilitate, respect și multă grijă. Asemenea Cluburi ale taților ar trebui să existe în fiecare casă.” a declarat Gheorghe Rogate, Clubul taților Cecefel, Chișinău.

În perioada următoare, CIDDC va lansa campania online „Împreună Împotriva Violenței și Discriminării de Gen”, care își propune să schimbe percepțiile sociale despre rolurile de gen tradiționale și să promoveze modele de paternitate activă. În cadrul campaniei sunt dezvoltate materiale educaționale și de vizibilitate, precum articole, interviuri de tip vox, imagini și postări de sensibilizare în care sunt redate experiențele participanților de la Cluburile Taților. Campania va fi distribuită pe pagina de Facebook, Instagram și pagina web a CIDDC.

Proiectul „Clubul Taților”, desfășurat în perioada aprilie și decembrie 2024, este parte a programului regional „EU4Gender Equality: Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen” (etapa a doua), finanțat de Uniunea Europeană și implementat în comun de UNFPA și UN Women. Acesta are drept scop principal promovarea schimbării pozitive a stereotipurilor de gen și încurajarea implicării active a taților în viața familială.

GALERIE FOTO:

Introduction
The Child Rights Information Centre Moldova (CRIC), hereafter referred to as the ‘Cooperation partner’, is a non-governmental organization, set up in 1999. CRIC’s vision is a society with more care, understanding and respect for the human beings. We inspire adults to listen to the voice of every child and we work with children, families, authorities, public services and civil society in order to develop and apply solutions based on child rights.

See more info on CRIC on drepturilecopilului.md .

The Cooperation partner wishes to engage the services of an audit firm for the purpose of auditing the project “Enhancing and Protecting Children’s Rights in the Republic of Moldova”, as stipulated in the agreement between Embassy of the Federal Republic of Germany in the Republic of Moldova, hereinafter referred to as "the donor", and CRIC, hereinafter referred to as "the cooperation partner". The audit shall be carried out in accordance with international audit standards issued by IAASB (The International Auditing and Assurance Standards Board (IAASB)). The audit shall be carried out by an external, independent and qualified auditor.

I. Objectives and scope of the audit

The objective is to audit the financial report for the period 1 June – 31 December 2024 (total budget – 82,400.00 EUR) and to express an audit opinion according to ISA 800/805 on whether the financial report of CRIC is in accordance with the donor’s requirements for financial reporting as stipulated in the agreement between Embassy of the Federal Republic of Germany in the Republic of Moldova, and CRIC.

Regardless of which material amount the auditor chooses and works on the basis of, all discrepancies detected by the auditor and unadjusted by the donor regarding funds disbursed to the cooperation partner shall be stated in the report.

II. According to agreed upon procedures ISRS 4400, review the following areas in accordance with the Terms of reference below

Examine, assess and report on compliance with the terms and conditions of the agreement and applicable laws and regulations regarding accounting and taxes.

The auditor shall determine if supporting documentation relating to reported expenditure is available. The auditor shall report the amount of funds for which financial reporting does not meet required standards.

1. Follow up whether salary costs debited to the project are recorded throughout the duration of the project in a systemized way and examine whether the salary costs can be verified by sufficient supporting documentation.

2. Examine whether the financial report includes a comparison, for every budget item, between the actual costs/expenditures of activities and the budgeted costs/expenditures as approved by the donor for the period.

3. Follow up whether the cooperation partner complies with the applicable tax legislation with regard to taxes (e.g. Pay As You Earn (PAYE) and social security fees.

4. Follow up whether the cooperation partner has adhered to the procurement guidelines annexed or referred to in the agreement.

5. Review if outgoing balance for previous period is the same as incoming balance for the current period.
6. If the cooperation partner applies modified cash basis as accounting principle, the auditor shall describe whether the chosen accounting principle is acceptable for the established financial report.

7. Verify the unspent balance at the end of the project.

8. Regardless of materiality of the findings, the auditor shall quantify the amount for costs lacking sufficient supporting documentation.

III. The reporting

The reporting shall contain details regarding the audit methodology used and the scope of the audit.

The reporting shall be signed by the responsible auditor (not just the audit firm) and shall include the title of the responsible auditor.

The reporting from the auditor shall include an independent auditor’s report in accordance with the format in standard ISA 800/805 and the auditor’s opinion shall be clearly stated. The independent auditor’s report shall clearly stipulate that the audit has been conducted in accordance with ISA 800/805.
The reporting shall also include a Management Letter that discloses all audit findings and weaknesses identified during the audit process. The Management Letter shall include both significant and other findings. The auditor shall also make recommendations to address the identified findings and weaknesses. The recommendations shall be presented in priority order. The financial report that has been subject of the audit shall be attached to the audit reporting. If the auditor assesses that no findings or weaknesses have been identified during the audit that would result in a Management Letter, an explanation of this assessment must be disclosed in the audit reporting.

The reporting shall be written in English and be presented in two copies and in digital format for onward transmission to the donor by stated date, not later than 15 January 2025.

IV. Application procedure

Applications must be sent in English and entail the following:

• Expression of Interest and availability;

• CV/Organisation Profile should be presented;

• Two references from similar assignments.

Expression of Interest clearly marked “Audit of the project expenditures within the project Enhancing and Protecting Children’s Rights in the Republic of Moldova” should be sent to: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. . The application can also be submitted as hard copies at the address: 15 Coca str., Chisinau, Republic of Moldova.

The applications should be sent on or before 17:00 hours local time on December 26, 2024.

For any additional clarifications please call Arina Zîcu, 069390702.

Pentru mulți bărbați, Clubul Taților este mai mult decât un loc de întâlnire – este o comunitate care oferă suport emoțional, resurse și o nouă perspectivă asupra paternității. Prin experiențe personale și povești inspiraționale, tații învață să își depășească temerile, să își susțină copiii în momentele dificile și să promoveze egalitatea în familie, într-o societate unde implicarea activă a taților este esențială pentru creșterea armonioasă a copiilor.

Mihai, participant la Clubul Taților își amintește cum întreaga lui lume s-a schimbat într-o clipă...

„Când am devenit director adjunct la teatru, credeam că am reușit să îmi stabilesc o carieră solidă. Însă vestea că mezina noastră a fost diagnosticată cu autism ne-a răsturnat întreaga lume. Autismul era un termen necunoscut pentru noi, iar realitatea cu care ne-am confruntat părea copleșitoare.

Terapia ABA pentru fetița noastră era indispensabilă, dar extrem de costisitoare. Salariul meu nu acoperea nici pe departe cheltuielile necesare, așa că am fost forțați să regândim complet viața noastră. Soția mea a decis să revină la muncă, iar eu am renunțat la proiectele mari pentru a mă ocupa mai mult cu fiica noastră. A fost un moment de transformare profundă, nu doar în viața noastră de familie, ci și în felul în care îmi vedeam rolul de tată și partener.

Când am auzit de Clubul Taților, am simțit că ar putea fi răspunsul la nevoia mea de sprijin și înțelegere. Îmi doream să învăț cum să fiu un tată mai bun într-o situație atât de complexă. La început, eram reticent – ce ar putea să-mi ofere un astfel de club? Dar încă de la primele ateliere, am realizat că nu sunt singur. Am întâlnit alți tați care treceau prin experiențe similare și am descoperit că împărtășirea fricilor, provocărilor și speranțelor poate aduce alinare.

Un moment care m-a marcat profund a fost povestea unui tată din club, care are un fiu de 30 de ani diagnosticat cu autism. Cuvintele lui „La început, nu știam ce ne așteaptă. Dar am învățat să trăim cu asta” mi-au dat o nouă perspectivă. Am început să mă gândesc nu doar la provocările curente, dar și la viitorul fiicei mele și la ce pot face acum pentru a-i oferi cele mai bune șanse.

Viața cu un copil cu autism nu presupune soluții rapide, ci un proces continuu de adaptare. La Clubul Taților am învățat că nu există răspunsuri simple și că fiecare poveste este unică. Aici am găsit un spațiu în care puteam discuta despre cum să sprijinim dezvoltarea copiilor noștri, cum să facem față comportamentelor lor și despre provocările legate de tehnologie. Fiecare discuție era un pas înainte, iar sprijinul reciproc ne învață cum să fim alături de copii în momentele lor de nevoie.

Fiecare copil este unic, cu visele, nevoile și potențialul său. Ca tată, am învățat că nu există un drum universal pentru a crește un copil, fiecare are ritmul său. Este datoria mea să fiu un model de empatie, răbdare și sprijin, să fiu prezent în fiecare etapă a dezvoltării fiicei mele, încurajând-o să-și exprime emoțiile și să-și urmeze visurile.

Pentru mine, ca scenograf, munca a fost întotdeauna despre perfecțiune și detalii. Dar viața alături de un copil cu autism m-a învățat să îmbrățișez imperfecțiunile și să prețuiesc micile victorii. Am învățat să îmi împart timpul astfel încât să fiu alături de fiica mea în momentele importante și să continui să lucrez, chiar dacă la un alt ritm.

Soția mea le spune fetelor noastre: „Căutați un băiat care să semene cu tata.” Aceste cuvinte mă motivează să fiu un exemplu mai bun pentru ele – să le arăt ce înseamnă prezența, implicarea și dedicarea.

Clubul Taților nu este doar un loc de întâlnire. Este o comunitate, un spațiu în care fiecare poveste contează. Aici am înțeles că schimbarea începe cu noi, tații, și că implicarea noastră poate rupe stereotipurile de gen. Fiecare pas mic pe care îl facem împreună contribuie la o viață mai bună pentru copiii noștri și familiile noastre.

Astăzi, știu că nu sunt singur. Împreună, învățăm să înfruntăm provocările și să acceptăm că, sprijinindu-ne unii pe alții, putem deveni mai puternici decât orice stereotip.”

#ClubulTaților oferă un spațiu în care tații și viitorii tați primesc resurse și sprijin pentru a se implica activ nu doar în creșterea și educarea copiilor, ci și în sarcinile casnice, promovând egalitatea în familie și prevenind violența. Cluburile Taților sunt organizate în raioanele Fălești, Ștefan Vodă, Ialoveni, Căușeni și în municipiul Chișinău.

Clubul Taților este un proiect dezvoltat în cadrul programului regional „EU4GenderEquality: Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței pe bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat de UNFPA Moldova și UN Women Moldova cu suportul CIDDC.

În perioada martie – noiembrie 2024, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC), a implementat un program destinat să sprijine incluziunea copiilor refugiați în sistemul educațional din Republica Moldova. Acest proiect a fost susținut financiar de organizațiile internaționale World Vision și Aktion Deutschland Hilft (ADH), având ca scop principal crearea unui mediu educațional sigur, protectiv și accesibil pentru toți copiii, indiferent de statutul lor migrațional.

Programul a fost implementat în mai multe raioane din Republica Moldova, respectiv Basarabeasca, Bălți, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Leova și UTA Găgăuzia, incluzând peste 800 de cadre didactice și manageriale de la toate treptele de școlaritate. Acestea au participat la o serie de opt ateliere interactive, menite să le dezvolte competențele necesare pentru a răspunde nevoilor elevilor, cu un accent particular pe copiii refugiați.

Facilitatoarele programului, Grosu Liliana, Diana Postu-Blăjinu și Victoria Adăscăliță, au ghidat participanții/participantele prin sesiuni interactive și au oferit suport practic esențial în gestionarea conflictelor interculturale și promovarea unui climat educațional incluziv.

Formările au abordat aspecte fundamentale ale educației incluzive, printre care dezvoltarea abilităților de comunicare interculturală, crearea unui climat de încredere și respect reciproc în școli, și asigurarea unui suport emoțional adecvat pentru elevii care provin din medii diferite. Participanții au identificat mai multe surse de conflicte, precum diferențele culturale (etnie, religie, statut material) și grupurile profesionale, și au subliniat importanța utilizării comunicării, empatiei și toleranței pentru a soluționa neînțelegerile care pot apărea.

Formările au oferit tehnici pentru gestionarea conflictelor, iar utilizarea acestora într-un mod constructiv și empatic este esențială pentru un mediu educațional sănătos.

Feedback-ul participanților

Programul a fost apreciat pe larg de către participanți, care au subliniat atât utilitatea informațiilor oferite, cât și abordările practice aplicabile în activitatea didactică de zi cu zi. Printre aprecieri, am remarcat următoarele opinii:

„Mulțumim pentru oportunitatea creată. Programul a fost foarte util, am înțeles mai bine cum să abordez diferitele situații care pot apărea în relația cu elevii și cum să adaptez metodele de predare pentru a răspunde nevoilor fiecărui copil în parte.”

„Instruirea a fost extrem de bine structurată și adaptată. Am apreciat în mod special deschiderea formatoarelor de a ne răspunde la toate întrebările și de a ne ghida în soluționarea provocărilor întâmpinate.”

„Am găsit această formare extrem de utilă, cu exemple din realitate și studii de caz care ne-au ajutat să înțelegem mai bine comportamentele elevilor și cum putem să oferim un suport adecvat, bazat pe nevoile lor individuale.”

Programul „Incluziunea copiilor refugiați în școlile din Republica Moldova” este un exemplu clar al angajamentului ferm al CIDDC și al Ministerului Educației și Cercetării de a promova o educație de calitate, accesibilă tuturor copiilor, indiferent de statutul lor. Prin această inițiativă, se subliniază importanța unui sistem educațional care răspunde diversității și asigură incluziunea cu succes a elevilor refugiați, contribuind astfel la coeziunea socială și dezvoltarea unei societăți mai echitabile.

CIDDC susține dezvoltarea continuă a cadrelor didactice, consolidându-le capacitățile de a crea un spațiu sigur, protectiv și prietenos pentru toți copiii, inclusiv pentru cei refugiați.

Programul este realizat în cadrul proiectului „Răspuns de urgență pentru satisfacerea necesităților de bază ale refugiaților și comunităților gazdă afectate de criza din Ucraina în Moldova prin realizarea nevoilor de bază, educație, protecție și servicii MHPSS”, implementat de CIDDC cu suportul financiar oferit de World Vision International și Aktion Deutschland Hilft (ADH), în perioada februarie 2024 – martie 2025.

Paternitatea Modernă: Experiența lui Victor la Clubul Taților

Tații care aleg să se implice activ în viața copiilor lor nu doar că construiesc relații mai solide cu aceștia, dar joacă și un rol important în crearea unei societăți mai echilibrate. Victor este tată a doi copii și locuiește în Costești, Ialoveni el a crescut cu un model de tată dedicat, care a avut un impact profund asupra vieții sale. „Îmi amintesc cum petreceam timp de calitate cu tata, învățând să fac lucrurile cu răbdare. Aceasta mi-a oferit un model al rolului unui tată implicat, iar acum vreau să ofer aceeași experiență copiilor mei”, spune Victor.

Decizia de a participa la #ClubulTaților a venit din dorința de a învăța mai multe despre rolul său de părinte și de a împărtăși provocările și bucuriile paternității cu alți tați. „Am ales să mă alătur #ClubulTaților pentru a construi o relație deschisă și profundă cu copiii mei, precum și pentru a descoperi strategii care să mă ajute să fac față provocărilor moderne ale paternității. Pentru mine este important ca copiii să mă vadă nu doar ca pe o figură autoritară, ci ca pe un sprijin de încredere.”

Victor își propune să fie un tată implicat, promovând echilibrul și colaborarea între părinți. În cele două luni de când frecventează clubul, el a discutat despre rolul taților în îngrijirea copiilor și despre echilibrul între viața profesională și familială. Deși subiectele abordate sunt foarte utile, el consideră că ar fi interesant să se discute și despre gestionarea certurilor între frați. „Clubul mi-a oferit un spațiu unde să împărtășesc experiențe și să învăț din poveștile altor tați. Cum gestionează alții situațiile de criză a copiilor sau conflictele între ei? Ar fi util să discutăm și despre cum să atenuăm certurile dintre copii”, spune Victor.

Implicarea în viața copiilor l-a ajutat să înțeleagă cât de important este să fie prezent și să ofere sprijin emoțional. „Am realizat că, pentru a crea un mediu familial armonios, trebuie să fiu un exemplu de calm și înțelegere. Fiecare interacțiune cu copiii mei este o oportunitate de a le arăta cum să comunice și să rezolve conflictele. Acesta este rolul unui părinte implicat.”

Implicarea taților – cheia unei familii echilibrate

Victor observă o tendință socială în care mamele sunt adesea presate să își asume toate responsabilitățile legate de educația și îngrijirea copiilor, iar tații rămân în plan secundar. „De multe ori, chiar dacă tații au timp, aleg să nu se implice, poate din cauza tradițiilor moștenite sau a presiunilor sociale. Când merg să iau copiii de la grădiniță, sunt de obicei singurul tată printre 10 mame”, afirmă Victor.

El este convins că tații trebuie să se implice la fel de mult ca și mamele în viața de zi cu zi a copiilor. „Responsabilitățile legate de creșterea copiilor și treburile casnice revin adesea doar mamelor. Este o moștenire culturală care trebuie schimbată. Doar prin implicare și comunicare putem construi legături reale cu copiii noștri.”

„Când ies cu copiii în parc, primesc adesea întrebări de genul: 'Unde e mama?' sau 'Ești dădacă?' Este clar că societatea încă mai are o percepție învechită asupra rolului taților. Vreau să schimb asta pentru copiii mei. A fi tată nu înseamnă doar a contribui financiar, ci și a fi acolo pentru teme, a pregăti cina sau a asculta poveștile de la școală.”

Beneficiile implicării egale

Victor a observat cum comunicarea și relația cu copiii săi s-au îmbunătățit considerabil. „Când un tată se implică cot la cot cu mama, copilul simte asta. Copiii mei vin la mine să-mi povestească despre ziua lor, se simt ascultați și protejați, și asta le oferă siguranță.” Participarea activă a părinților contribuie la un mediu familial mai armonios și la dezvoltarea sănătoasă a copiilor.

„Când soția mea este plecată, copiii știu că pot conta pe mine. Fie că e vorba de a pregăti masa, a-i ajuta cu temele sau a discuta despre ziua lor, eu sunt acolo pentru ei,” adaugă el. Victor speră că și copiii lui, când vor deveni părinți, vor adopta aceeași abordare: „Să fie implicați, să colaboreze și să construiască o familie bazată pe respect și egalitate.”

Clubul Taților – O schimbare de perspectivă

Participarea la #ClubulTaților a transformat perspectiva lui Victor asupra paternității, ajutându-l să realizeze că implicarea activă nu este doar o responsabilitate, ci și o oportunitate de a crea amintiri durabile și de a modela viitorul copiilor săi. „Fiecare interacțiune cu copiii mei este o șansă de a le oferi nu doar sprijin, ci și un model de comportament. Mă simt responsabil nu doar pentru a le satisface nevoile, ci și pentru a-i învăța să devină oameni echilibrați și empatici.”

În discuțiile din club, Victor a auzit povești ale altor tați care s-au confruntat cu provocări similare, oferindu-i nu doar o nouă perspectivă, ci și curajul de a-și explora emoțiile și vulnerabilitățile. „Înțelegerea că nu sunt singur în acest parcurs m-a ajutat să mă simt mai încrezător în abordările mele. A fi tată înseamnă să te adaptezi, să înveți și să crești împreună cu copiii.”

Victor a conștientizat că rolul său de tată nu se limitează la activitățile de zi cu zi, ci și la a fi un mentor, un ghid, un partener de dialog.„Vreau să cultiv un mediu în care copiii se simt liberi să-și exprime emoțiile și să abordeze subiecte sensibile, fără frica de a fi judecați,”subliniază el.

Această transformare în gândire și acțiune îl determină să aspire nu doar să fie un tată bun, ci și un model de implicare și colaborare pentru generația următoare. „Sper că prin exemplul meu, copiii mei vor învăța importanța egalității și a sprijinului reciproc în cadrul familiei. A fi un tată activ este o alegere care le va influența pozitiv viața,” concluzionează Victor.

#ClubulTaților oferă un spațiu în care tații și viitorii tați primesc resurse și sprijin pentru a se implica activ nu doar în creșterea și educarea copiilor, ci și în sarcinile casnice, promovând egalitatea în familie și prevenind violența. Cluburile Taților sunt organizate în raioanele Fălești, Ștefan Vodă, Ialoveni, Căușeni și în municipiul Chișinău.

Clubul Taților este un proiect dezvoltat în cadrul programului regional „EU4Gender Equality: Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței pe bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat de UNFPA Moldova și UN Women Moldova cu suportul CIDDC.