Ultimile știri 3

Tot mai mulţi învățători înţeleg că relaţionarea cu elevii la şcoală depinde mult de atitudinea pe care o au faţă de copii şi comunicarea cu părinţii acestora. Este una dintre concluziile conturate la etapa intermediară de evaluare a programului de educație parentală pentru circa 150 de învăţători din mun. Chişinău şi r-ul Căuşeni.

Împreună cu specialiştii care îi ghidează în acest program, învățătorii analizează ședințele cu părinții pe care le-au organizat de la precedenta întâlnire de lucru până în prezent. Totodată, cadrele didactice vorbesc despre experiențele şi rezultatele pe care le-au avut în perioada programului (august 2014 - mai 2015). După 10 luni de stagiu, mulţi învăţători spun că programul de instruire are impact atât asupra activității profesionale, cât și personale.

„Am reușit să stabilim reguli în familie. Am văzut pe copii interesați de acest proces, iar acum chiar ne fac observații dacă ne abatem de la reguli. Dacă noi le respectăm, le respectă și ei. M-am apropiat mai mult de copii. Îi ascult mai mult. Am învățat să-mi stăpânesc emoțiile. Am luat multă experiență și de la colegii de aici. Reguli am stabilit și cu elevii din clasă. Acum și la ședințe vin mai mulți părinți. Deja știu să le identific mai bine nevoile. Ei vin cu interes. Spun că le place”, spune Angela Toma, învăţătoare la Liceul „Liviu Rebreanu” din Chişinău.

Scopul programului este ca învăţătorii să obțină cunoștințe și abilități pentru lucrul cu părinţii, astfel încât, împreună să contribuie la educarea nonviolentă a copiilor. „Anterior fugeam de seminare. Ziceam că îmi pierd timpul și trebuie ulterior să recuperez orele de la care am lipsit. Anul acesta am înțeles că totul poate fi recuperat. Reveneam la școală mai pozitivă și era și spre binele copiilor. Eu am conștientizat că gândurile mele au consecințe. Gândurile pozitive m-au ajutat mult în viața de familie. Îmi este mai ușor să organizez ședințele cu părinții pentru că eu nu mai pun accent pe transmiterea informațiilor, dar acum le pot spune și cum să procedeze. S-au îmbunătățit relațiile și cu colegele. Ele vin la mine după un sfat” Olga Burzacovschi, LT „Iulia Hașdeu”.

„Am învățat să-mi respect copilul. Comunicarea dintre mine și el e total altfel. El chiar mă laudă şi îmi zice uneori „bravo mama, ceva se întâmplă cu tine că te schimbi spre bine”, spune Natalia Bernaz, de la Liceul „Liviu Rebreanu” din Chişinău. „Chiar dacă am mai avut conflicte, acum îmi dau seama că era vina mea. Am învățat să utilizez mesajele asertive. Spun „mă simt așa când tu faci asta…” În clasă, am pus regulile pe foaie. Până va ajunge să meargă lucrurile de la sine, va fi un pic incomod și se cere un efort mai mare. Din septembrie voi avea o nouă clasă. Acum știu bine de unde să încep și unde să ajung în lucrul cu părinții. Știu ce se poate de făcut ca să pun accent mai mare pe metodele de educație ca să evităm violența”, adaugă învăţătoarea.

Deseori, adulții devin deranjanți de felul cum se comportă copiii, dar asta se întâmplă pentru că, ei nu sunt pregătiți să-i înţeleagă, spune Victoria Adascaliţa, psiholog, specialistă în cadrul programului de educaţie parentală pentru cadrele didactice. „Vrem ca învățătorii și părinții să fie mai pregătiți pentru schimbări și pentru a ajuta copiii în perioada schimbărilor” menţionează specialista.

Mai mult sau mai puţin, toți participanții la program au făcut progrese, spune Aliona Stepan, asistentă de proiect. „Toți au conștientizat că responsabilitatea lor ține și de înțelegerea copilului și a comportamentelor acestuia, protecția copilului la școală, dar și informarea/ susținerea părinților când aceștia au relații mai tensionate cu copiii lor. Este importantă promovarea metodelor pozitive de educație la școală și discutarea acestor metode cu părinții în cadrul ședințelor de grup sau individuale. De asta, profesioniștii din domeniul educației au nevoie şi în continuare de asistența experților și de schimbul de experiență privind comunicarea cu părinții elevilor ", menţionează Aliona Stepan.

Programul de instruire de lungă durată a cadrelor didactice din învățământul primar este organizat de Ministerul Educației în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) și susținerea UNICEF Moldova.

Peste 30 de elevi, membri ai Consiliului Național al Elevilor din învățămîntul profesional tehnic (CNE ÎP), se întrunesc într-o nouă ședință de lucru în perioada 23-25 aprilie, la Bălți.

În cadrul ședinței, care este ultima pentru actuala componență a CNE ÎP, elevii vor vizita cîteva școli profesionale și colegii din municipiul Bălți, pentru a consulta opinia colegilor privind calitatea procesului educațional. Totodată, participanții, vor face o evaluare a activității consiliului pentru perioada 2014-2015. Una dintre sesiunile ședinței este rezervată pentru discuția cu Ministrul Educației, Maia Sandu. Discuțiile se vor axa pe rezultatele consultărilor cu elevii din alte instituții și experiența pe care au avut-o în calitate de membri ai CNE.

CNE ÎP a fost creat la începutul anului curent de studii de Ministerul Educației, în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și Fundația LED. Scopul consiliului este  asigurarea dreptului la opinie și libera exprimare a elevilor din colegii și școli profesionale și de meserii. Astfel, Ministerul Educației are posibilitatea să obțină informații din prima sursă despre problemele cu care se confruntă elevii și sistemul educațional în general. În același timp, CNE ÎP constituie o platformă prin care elevii pot să-și facă vocea auzită referitor la toate aspectele vieții școlare, dar și un mecanism prin care conducerea ministerului consultă opinia lor în elaborarea politicilor educaționale.

În perioada 23 - 28 februarie, circa 150 de cadre didactice, din Chişinău şi raionul Căuşeni, sunt implicate într-o nouă sesiune de lucru privind disciplinarea pozitivă a copiilor. Sedința face parte din programul de lungă durată privind pregătirea învățătorilor din învățământul primar, pe domeniul organizării activităților cu părinții. Scopul principal al programului este ca învăţătorii să obțină cunoștințe și abilități în lucrul cu părinţii, astfel încât, împreună să contribuie la educarea nonviolentă a copiilor.

La cea de-a patra ședință de lucru, cadrele didactice sunt familiarizate cu formele, manifestările și consec`ințele fenomenului violenţei asupra copiilor. Totodată, se lucrează și pe procesul de identificare și raportare a cazurilor suspecte de violență, prin intermediul Fișei de sesizare. Tot aici, se actualizează și cunoștințele despre metodele pozitive de disciplinare a copiilor.

Cu toate că se află abia la jumătatea programului de pregătire, unele cadre didactice reușesc cu succes să pună în practică cele învățate. ,,Progresul se vede şi este diferit la fiecare pedagog. Am avut situaţii când la prima întâlnire învăţătoarea a plâns, ca să ajungă ulterior să aibă cele mai bune rezultate. Bineînţeles că lucrul cel mai mare are loc între aceste întâlniri”, spune Victoria Adascaliţa, una dintre formatoarele implicate în program.

Pedagogii aplică cunoştinţele obţinute în cadrul şedinţelor cu părinţii. În această perioadă, ei au reuşit să organizeze cel puţin două şedinţe pe subiecte discutate la seminare. „Învăţătorii îşi văd reuşitele pentru că, în primul rând au avut plăcerea emoţională de la etapele de lucru, fapt care face să le crească şi încrederea în acest proces. Tot învăţătorii spun că a crescut şi numărul părinţilor care vin la şcoală şi le pun întrebări. Învăţătorii au observat schimbări şi în starea emoţională şi comportamentală a copiilor”, adaugă formatoarea.

Olga Burzacovschi, învățătoare la Liceul „Iulia Hasdeu” spune că aceste şedinţe de lucru i-au fost de ajutor în primul rând pe plan personal, în calitate de părinte. „Cunoştinţe pe care noi le-am primit pentru munca de învăţător, m-au ajutat şi în experienţa mea de părinte. Încerc să aplic aceste metode şi în relaţia cu copii mei şi să revăd unele comportamente pe care le-am folosit cu copilul mai mare. Acum, îmi este mult mai uşor să comunic cu părinţii copiilor şi să organizez şedinţe cu ei. Am învăţat care sunt acele puncte pe care trebuie să le ating ca să ajungem la un scop comun - educarea şi creşterea copilului fericit. Eu am simţit că și relațiile cu părinţii copiilor s-au îmbunătățit, unii vin la școală chiar şi pentru a cere câte un sfat... Am avut un caz, când, a doua zi după şedinţa cu părinţii, a venit copilul în clasă şi m-a întrebat ce s-a întâmplat la şedinţă că mămica lui s-a comportat altfel după asta”, povestește Olga Burzacovschi.

„Eu am reuşit să-mi reformulez unele idei şi să-mi reorganizez unele şedinţe cu părinţii”, spune Rodica Braghiş, învățătoare la Școala nr. 120. „Îmi place că suntem antrenate în exerciţii practice, acestea sunt binevenite. Formatorii ne pun în situaţii de a gândi altfel şi de a ne perfecţiona. Consider că este nevoie de astfel de programe, ce ţin de organizarea şedinţelor cu părinţii, chiar şi în universităţi. Trebuie pregătiţi mai întâi studenţii, dar trebuie de făcut o schimbare și cu toate cadrele didactice, inclusiv preşcolarii”, adaugă Rodica Braghiş.

Programul de instruire de lungă durată a cadrelor didactice din învățământul primar este organizat de Ministerul Educației în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) și susținerea UNICEF Moldova.

Ministerul Educației invită toți elevii să participe la concursul pentru selectarea noii componențe a Consiliului Național al Elevilor (CNE), care urmează să activeze pe parcursul anului de studii 2015 – 2016. CNE este o structură consultativă de pe lîngă Ministerul Educației, din componența acesteia făcînd parte 25 de elevi din clasele V-XII.

Viitorii membri ai CNE vor fi aleşi de o comisie de concurs instituită de Ministerul Educației. Candidaturile acestora vor fi propuse de structurile de autoconducere şcolară ale elevilor (consiliul elevilor, senatul şcolar etc.) din instituţiile de învăţămînt general (gimnazii, licee).

Potrivit ministrului Educației, Maia Sandu, Consiliul Național al Elevilor și-a demonstrat funcționalitatea și utilitatea pe deplin în acești doi ani de implicare și dialog cu toți actorii decizionali din domeniul educației. „Încurajăm și susținem toți tinerii să ia o poziție proactivă și să ne ajute în procesul de construire a unei școli atractive, prietenoase. Am certitudinea că opiniile elevilor trebuie luate în calcul în primul rînd, pentru că anume asupra lor se manifestă impactul proceselor din educație”, a spus Maia Sandu.

Membrii CNE sînt aleşi pentru un an școlar și se convoacă trimestrial, în timpul vacanţelor şcolare, pentru a discuta cu angajaţii şi conducerea Ministerului Educației, precum și cu reprezentanți ai altor structuri de stat, despre problemele care îi preocupă, în special cele ce ţin de relevanța şi calitatea educaţiei.

Dosarul candidaților la concurs va include următoarele acte: CV-ul candidatului; acordul informat al părintelui/îngrijitorului; o scrisoare de motivaţie din partea candidatului; procesul-verbal al şedinţei organului de autoconducere al elevilor din instituţia de învăţămînt; angajamentul scris din partea directorului instituţiei privind accesul la computer, internet și imprimantă.

Dosarul va fi transmis pe adresa de mail Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.  pînă la data de 30 mai 2015.

Consiliul Național al Elevilor se află la cel de-al doilea mandat.