Temele pentru acasă devin frecvent o provocare atât pentru copii, cât și pentru învățători și părinți. Mulţi adulţi cred că, dacă lasă pe seama copiilor mai mult lucru individual, aceştia ar putea să-şi dezvolte mai bine competenţele şi capacităţile. Deseori, aceste intenţii provoacă o încărcătură emoţională tuturor. În acest sens, specialiştii recomandă, în special învăţătorilor de clase primare, să le dea copiilor cât mai puține teme pentru acasă. 

„Tema de casă ar trebui să fie doar un context în care copilul să-şi consolideze cunoştinţele obţinute la școală” spune Diana Stănculeanu, psiholog Salvaţi Copiii România. În cadrul unui atelier de lucru cu învăţători şi părinţi de la Chişinău, Diana Stănculeanu a punctat cele mai importante aspecte privind procesul de învăţare. 

Datele unui studiu publicat de UNICEF Moldova în 2010 arăta că 16% dintre părinți își bat copiii încă până la vârsta de un an. Unele crize de isterie ale maturilor au la bază plânsul copiilor. Neștiind cum să reacționeze, deseori, aceștia încearcă să-i liniștească într-un mod violent. Și asta, în timp ce plânsul este singura modalitate prin care cei mici pot să transmită părintelui că ceva nu este în regulă.

„Până ajunge să comunice, să folosească cuvinte și să poată verbaliza dorințele și nevoile, copiii nu au la îndemână decât plânsul. Un părinte, în momentul în care aude copilul plângând, primul gând care ar trebui să vină în minte este că copilul are nevoie de el și trebuie să se întrebe ce ar vrea să-i spună” explică Diana Stănculeanu, psiholog Salvați Copiii România.  

Lilian Severin, solistul formatiei FurioSnails, este şi el unul dintre părinţii care s-au alăturat comunităţii Vreau să fiu un părinte mai bun. Acesta spune că a ales să-şi educe copilul într-un mod pozitiv pentru că violenţa nu oferă opţiuni.

"În primul rând nu dă copiilor opţiunea de a creşte fără complexe şi liber gânditori, iar părinţilor nu le dă opţiunea de a fi mai înţelepţi şi de a rămâne în memoria copiilor ca nişte părinţi moderni şi buni. Fiecare dintre noi comite greşeli. Închipuiţi-vă că cineva vă dă câte o palmă la ureche de fiecare dată când greşiţi. Cum vă simţiţi?", propune un test de imaginaţie, Lilian.

Se bucură de o carieră de succes în lumea jurnalismului, cu toate acestea, spune că cea mai mare realizare a ei este fiica, Gloria. A ales să facă din fetița ei o prioritate în viață. Vera Nastasiu este un model de feminitate și eleganță, iar de câțiva ani este un model de mamă și pentru mulți părinți. Părinți care au înțeles că educația nu se face cu abuzuri, iar mai important de toate sunt nevoile copilului.

Vera Nastasiu s-a alăturat comunității de părinți care tind să-și educe copiii într-un mod pozitiv și a lăsat și un mesaj în care ne amintește de lucruri simple, dar extrem de importante în relația părinte - copil. 

„Am știut din totdeauna că trebuie să o disciplinez, dar, fără abuzuri - e un accesoriu atât de demodat... În schimb, am ales să o ascult, cu răbdare, să n-o subestimez, să n-o critic și să-i ofer credit, de câte ori se ivește ocazia. Oferă-i timp și răbdarea ta! Copiii au nevoie de atât de puțin... Ei vor face mai degrabă ceea ce văd, decât ceea ce li se spune. Fiți buni, creșteți mari!”

Deseori, părinţii îşi justifică comportamentele violente în procesul de disciplinare a copiilor prin faptul că aceştia spun minciuni. Specialiştii spun că nimic nu este întâmplător şi recomandă să vedem ce stă în spatele acestor acţiuni.

De multe ori, copiii apelează la minciună ca la o formă de protecţie împotriva reacţiei negative care ar putea veni din partea mamei sau al tatălui, explică psihologul Diana Stănculeanu. Din teama că ar putea să-i dezamăgească pe maturi, copiii aleg să ascundă adevărul măcar şi pentru puţin timp, iar în momentul în care părintele află că copilul a ales să-l mintă, acesta ar trebui să-şi pună întrebări şi să afle ce l-a făcut pe copil să prefere să mintă decât să spună adevărul, recomandă specialista.