Ultimile știri 4

Părinții moldoveni îşi lasă copiii pe spatele bunicilor, vecinilor sau rudelor, în timp ce ei merg şi îşi caută un loc de muncă în străinătate. Astfel începe articolul în care se vorbește despre soarta copiilor moldovenilor plecați peste hotare, publicat la mijlocul lunii martie, în săptămânalul olandez „De Groene Amsterdammer”.

Circa 25 de jurnalişti de la instituţii media naţionale şi locale au avut ocazia să-şi aprofundeze cunoştinţele pe aspecte ce ţin de abuzul asupra copiilor. Aceştia au participat timp de două zile la trainingul privind ,,formele de abuz asupra copiilor şi consecinţele pe termen lung, aspecte legale şi etice în reflectarea subiectelor jurnalistice", eveniment organizat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) şi Asociaţia Presei Independente (API), cu sprijinul UNICEF Moldova.

Toleranţa mare la formele violente de disciplinare a copiilor care persistă în societate este şi un impediment major în procesul de raportare a cazurilor de abuz asupra copiilor. În Republica Moldova, pentru aproximativ doi părinţi din trei, imaginea unui alt părinte care-și pălmuiește copilul nu provoacă o reacție nici de atitudine, nici de acțiune.

Disciplinarea violentă a devenit atât de comună, încât majoritatea societăţii nu o mai observă şi nu este percepută ca o încălcare a drepturilor copiilor. Aceştia continuă să fie afectați de violență în toate mediile: în familie, la școală, la grădiniță, pe stradă, în comunitate.

Scopul trainingului a fost de a îmbunătăţi cunoştinţele jurnaliştilor privind violenţa asupra copiilor, în aşa fel încât, aceştia să poată identifica cu mai multă uşurinţă gravitatea cazurilor şi să ştie la cine să apeleze pentru informaţii.

,,Informaţia primită a fost foarte utilă, mai ales pentru mine personal, ca mamă. Totodată, am înţeles mai multe lucruri pentru scrierea corectă a unui articol în care sunt vizaţi copii, fără a aduce consecinţe grave. Mi-aş dori ca pe viitor, organele competente de monitorizarea şi depistarea cazurilor de abuz asupra copiilo să-şi facă mai bine treaba, să acţioneze conform legilor şi să nu se mai întâmple ca jurnaliştii să le aducă la cunoştintă cazuri de violenţă" spune Carolina Chirilescu, amgajată a săptămânalului ,, Jurnal de Chişinău".

Pe parcursul celor două zile de instruire, participanţii au avut ocazia să-şi aprofundeze cunoştinţele pe subiecte precum formele şi consecinţele violenţei asupra copiilor, prevederile legislaţiei naţionale privind protecţia copiilor împotriva violenţei, dar şi practici jurnalistice de reflectare în mass-media audiovizuală a evenimentelor, cazurilor și situațiilor de viață în care sunt vizați copiii.

,,Zi de zi putem întâlni cazuri ale copiilor victime ale violenţei, iar infromaţiile obţinute la training vor facilita procesul de scriere a unui material despre asemenea cazuri. Cele mai interesante aspecte ale trainingului mi s-au parut aplicaţiile practice şi exemplele elocvente oferite de traineri. Pot spune că totul a fost peste măsura asteptărilor. Informaţiile asimilate acolo au acoperit practic toate nuanţele necesare pentru scrierea unui material pe acest subiect", spune Sorina Rementova, studentă la facultatea de jurnalism.

Sesiunile de lucru au fost susţinute de specialişti în domeniul prevenirii abuzului şi protecţiei copiilor.

Părinţii vă încredinţează să le supravegheaţi copilul pentru că vă cunosc şi cred că sunteţi o persoană cu experienţă, care poate să aibă grijă de copil. Pentru a avea o relaţie bună cu copilul însă, este important şi el „să vă aleagă”. De aceea va trebui să discutaţi împreună cu părinţii şi copilul mai multe lucruri, cum ar fi sarcinile pe care le veţi avea în calitate de îngrijitor, cum vă vor susţine financiar părinţii copilului și care este starea sănătăţii copilului. Implicaţi copilul în aceste discuţii, în funcţie de vârsta lui. Cu cât este mai mare, cu atât este mai important să ţineţi cont de părerile lui.

Plecarea peste hotare a părinţilor va fi o schimbare radicală în viaţa copilului, ca şi în viaţa dvs., dacă veţi deveni tutorele lui. Atunci când omul are mai mult timp pentru a-şi imagina schimbarea şi când participă la organizarea ei, se acomodează mai uşor. Dvs. veţi discuta multe lucruri cu părinţii lui.

Temele pentru acasă devin foarte frecvent o provocare atât pentru copii, cât și pentru învățători și părinți. Mulţi adulţi cred că dacă lasă pe seama copiilor mai mult lucru individual, aceştia ar putea să-şi dezvolte mai bine competenţele şi capacităţile. Deseori însă, aceste intenţii provoacă o încărcătură emoţională tuturor. În acest sens, specialiştii recomandă, în special învăţătorilor de clase primare să nu dea teme pentru acasă care ar depăşi ca durată, o oră.

Tema de casă ar trebui să fie doar un context în care copilul să-şi consolideze cunoştinţele obţinute în timpul predării, la școală, este de părere Diana Stănculeanu, psiholog Salvaţi Copiii România. În cadrul unui atelier de lucru cu învăţători şi părinţi de la Chişinău, Diana Stănculeanu a punctat cele mai importante aspecte privind procesul de învăţare al copiilor.