Aproximativ 800de psihologi, cadre manageriale și didactice din instituții de educație din raioanele Glodeni, Florești, Strășeni și Telenești și-au consolidat capacitățile de prevenire și combatere a bullyingului în perioada septembrie 2023 – februarie 2024.
Formarea profesioniștilor din educație s-a desfășurat în cadrul Programului „Consolidarea capacităților cadrelor didactice și manageriale de aplicare a Metodologiei privind prevenirea și combaterea bullyingului”.
Programul a fost implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova (MEC), Solidarités International, Synergie Emergency Response cu suportul financiar oferit de Agenția Franceză de Dezvoltare (AFD) și Fundația Franței (FDF) în cadrul proiectului „Incluziunea sigură a copiilor refugiați în școlile din Republica Moldova”.
Programul „Consolidarea capacităților cadrelor didactice și manageriale de aplicare a Metodologiei privind prevenirea și combaterea bullyingului” s-a desfășurat în format online, a fost facilitat de către Iosif Moldovanu, facilitator sistemic, consultant în drepturile copilului, și Sorina Petrică, psihologă cliniciană, psihoterapeută. Programul a inclus 24 de sesiuni de lucru cu psihologi, cadre didactice și manageriale din instituțiile de educație timpurie, învățământul primar, gimnazial și liceal.
În acest program, profesioniștii/profesionistele din educație au împărtășit propriile experiențe de prevenție și intervenție în situațiile de bullying, au analizat în mod critic impactul metodelor de intervenție asupra dezvoltării copiilor și asupra mediului educațional, reflectând asupra propriilor convingeri despre bullying și educație și asupra modului în care aceste convingeri influențează relațiile cu elevii/elevele și părinții acestora.
Participanții, participantele au explorat manifestări ale bullyingului în bază de gen și bune practici de intervenție pe care profesioniști școlari din diverse țări le pun în aplicare cu succes. Una dintre aceste strategii este metoda implicării părților, aplicată îndeosebi în situațiile de bullying manifestate în adolescență, care include șase etape: Colectarea informației; Întâlniri individuale cu elevii suspectați că ar fi inițiat bullyingul; Întâlnirea cu elevul-țintă a bullyingului; Evaluarea progresului; Întâlnire de grup cu elevii care inițiază bullyingul; Întâlnire de grup cu elevul-țintă și elevii care inițiază bullyingul.
„Hai să mă schimb eu un pic!”
Totodată, profesioniștii și profesionistele din educație au identificat factorii ce contribuie la crearea unui mediu educațional de siguranță și încredere, au aflat ce instrumente pot aplica pentru a crește gradul de conștientizare a bullyingului atât în rândul copiilor, cât și în rândul personalului didactic și al părinților/îngrijitorilor, au împărtășit ce nevoi au pentru a asigura acest mediu fiecărui copil.
„Datorită acestui program, am căpătat mai multă încredere în rezolvarea conflictelor”, a menționat o directoare adjunctă.
„Prin prisma studiilor de caz, am aflat cum se intervine în situațiile de bullying în alte țări și am învățat atât din experiența profesioniștilor din alte țări, cât și de la colegii de program și de la experții programului”, a menționat o profesoară.
Sunt la început de carieră. În urma acestui program, am început să analizez mult, să fiu mai atentă la detalii cărora, până la program, nu le acordam atenție. Dacă înainte reacționam impulsiv, acum abordez lucrurile calm. Și, după acest curs, mi-am zis: «Hai să mă schimb eu un pic!» În primul rând, e nevoie de multă muncă asupra noastră”, a împărtășit o altă profesoară, dirigintă.
Experții recomandă evitarea etichetelor „victimă” și „agresor”
Sorina Petrică și Iosif Moldovanu subliniază că bullyingul este un fenomen social complex și este nevoie ca acesta să fie abordat cu maximă responsabilitate, astfel încât personalul didactic, în parteneriat cu părinții/îngrijitorii, psihologi școlari și profesioniști din alte domenii conexe, să intervină cu respect pentru demnitatea umană a fiecărui copil: și pentru copilul-țintă a bullyingului, și pentru copiii care observă bullyingul, și pentru copilul care inițiază bullyingul.
„Modul în care privim ceea ce vedem se reflectă în ceea ce facem. Deseori, elevii care inițiază bullyingul rămân fără ajutor, fără sprijinul necesar pentru a putea să iasă din cercul vicios al obținerii puterii folosind reacțiile copiilor din jur pe care îi percepe ca fiind mai slabi.
Este nevoie să vedem și suferința copiilor care inițiază bullyingul.
Totodată, este important să știm că rolul copiilor în bullying se schimbă în funcție de context.
Rolul respectiv nu definește persoana copilului. În situații diferite, copilul se poate comporta diferit. De accea, evităm etichetele «agresori» și «victime»”, a punctat Sorina Petrică, psihologă cliniciană, psihoterapeută.
Metodologia privind prevenirea și combaterea bullyingului recomandă expresiile „țintă a acțiunilor de bullying”, „autor al acțiunilor de bullying”. Pot fi utilizate și expresiile „copil care este țintă a bullyingului”, „copil care este afectat de acțiunile de bullying”, „copil care inițiază, planifică, realizează acțiuni de bullying”, „copil care asistă la acțiuni de bullying în mod direct sau virtual”.
În cadrul programului a fost abordată și perspectiva de cooperare dintre cadre didactice și părinți, îngrijitori sau reprezentanți legali ai copiilor, elevilor/elevelor și alți actori importanți în procesul de prevenire a bullyingului.
Prevenția este mai puțin costisitoare decât intervenția
„Prevenirea și combaterea bullyingului este un proces de muncă în echipă. Este esențial ca profesioniștii din educație să coopereze cu părinții/ îngrijitorii tuturor copiilor implicați în situații de bullying, la fel cum este esențial ca profesioniștii să înțeleagă că părinții au nevoie și ei de formare în domeniu ca să poată recunoaște bullyingul și să acționeze cu răbdare, compasiune, respect pentru demnitatea umană și nevoile fiecărui copil și adult. Totodată, este sănătos ca profesioniștii din educație să ceară suport și din partea altor profesioniști din domenii conexe”, a subliniat Iosif Moldovanu, facilitator sistemic, consultant în drepturile copilului.
Facilitatorii programului au reiterat importanța implicării întregii comunități școlare în procesul de prevenție, pentru că prevenția este mai puțin costisitoare decât intervenția, atât în ceea ce privește resursele umane și materiale, cât și în ceea ce privește consecințele asupra sănătății și vieții fiecărui copil.
Amintim că, în octombrie 2022, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a aprobat Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului. Instituțiile de învățământ din Republica Moldova aplică acest document pentru a proteja copiii, elevii și elevele de tachinare, acesta fiind parte a politicii de protecție a copiilor şi adolescenților/telor față de violenţă în instituțiile de învățământ din țară.
De la începutul anului 2023, CIDDC, în parteneriat cu MEC și cu suportul mai multor organizații, a desfășurat activități de formare privind prevenirea și combaterea bullyingului pentru profesioniști de educație: 300 de c oordonatori, coordonatoare și psihologi/e, cadre didactice din învățământul profesional tehnic, 58 de profesioniști și profesioniste din educație care activează în raioanele Basarabeasca, Anenii Noi, Ștefan Vodă, în UTA Găgăuzia, Cahul, Căușeni și Bălți, inclusiv profesioniste care activează în instituții de educație timpurie.
CIDDC este unica organizație care desfășoară activități de formare privind prevenirea și combaterea bullyingului cu cadre didactice din grădinițe.
La 12 februarie curent, a fost lansată, de Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), în parteneriat cu MEC și cu suportul Liechtenstein Development Service (LED), campania „Împreună, fără bullying”. CIDDC s-a alăturat acestei campanii.
