Cu toate că părinţii sunt cei care-şi cunosc cel mai bine copiii, uneori, se întâmplă că nici ei nu mai reuşesc să facă faţă situaţiilor. De multe ori, părinții reacționează violent la unele comportamente ale copiilor considerându-le ca fiind negative sau intenţionate, când, de fapt, poate fi doar un comportament specific vârstei. Pentru a înţelege mai bine copiii şi comportamnetele acestora este important să cunoaşteţi şi particularităţilor de vârstă ale copilului.
De exemplu, în perioada adolescenţei, se accentuează nevoia de afirmare a copilului. Un adolescent are nevoie de mai multe posibilităţi pentru a-şi dezvolta personalitatea şi a-şi spori independenţa faţă de părinţi. Atunci când această nevoie nu îi este realizată, copilul poate deveni indiferent, izolat, revoltat sau agresiv.
Înţelegerea nevoilor emoţionale ale copilului ne ajută să-i oferim condiţiile necesare pentru a se dezvolta armonios. Împreună cu nevoile fizice (hrană, adăpost, siguranţă), fiecare persoană, inclusiv copilul şi tânărul, are nevoi emoţionale (sprijin, respect, recunoaştere, acceptare, dragoste, prietenie, îndeplinire a propriilor speranţe etc.). Sănătatea şi dezvoltarea fiecărui copil depind de satisfacerea acestor nevoi fireşti.
Comunicaţi cât mai mult cu copilul
Relaţia dintre părinte şi copil trebuie să se bazeze pe înţelegere şi nu pe autoritate sau forţă. Comunicarea permanentă cu copilul vă ajută să înţelegeţi ce gândeşte, ce simte, ce probleme şi ce nevoi are acesta. Veţi avea o relaţie bună cu copilul atunci când el va simţi că îl apreciaţi şi îl înţelegeţi, că vă interesează şi îi respectaţi „universul” personal. Comunicând, veţi cunoaşte presiunile la care copilul este supus din partea mediului şcolar, familiei şi societăţii. În acest mod, veţi deveni mult mai înţelegător în ceea ce priveşte comportamentele copilului, aparent „nepotrivite”.
Dezvoltarea încrederii şi stimei de sine este un mod sigur de prevenire a problemelor cu care se pot confrunta uneori copiii şi tinerii: dificultăţi de învăţare, abandon şcolar, conflict cu legea, abuz de droguri şi de alcool, suicid. Copilul îşi construieşte părerea despre sine din părerile pe care le au despre el persoanele care îl înconjoară. Oamenii din jur sunt „oglinda” în care se vede copilul. Părinţii au rolul de bază în a ajuta copiii să-şi descopere şi să-şi sporească stima de sine. A avea o bună stimă de sine înseamnă să-ţi asumi responsabilităţi, să te afirmi, să poţi răspunde propriilor nevoi, să ai scopuri în viaţă şi să găseşti modalităţi de a le atinge.
Încurajarea comportamentelor dorite, pozitive este cea mai bună modalitate de disciplinare a copilului. Evitaţi pedepsirea copilului. Bătaia înjoseşte şi înrăieşte.
Implicarea şi participarea copilului în luarea deciziilor în lucrurile care îl privesc este un drept al său. Copiii nu sunt mini-oameni cu mini-drepturi. Ca orice fiinţă, copilul are dreptul de a avea şi a spune opinia personală privind diverse aspecte ale vieţii. Vorbiţi cu copilul atunci când luaţi decizii care îl privesc. Atunci când vă gândiţi să plecaţi la muncă în străinătate, discutaţi şi decideţi împreună cu copilul dacă pleacă unul dintre părinţi sau ambii, cât timp veţi lipsi din viaţa lui, în grija cui, cu cine va rămâne copilul dumneavoastră, va locui singur sau cu persoana care îl va supraveghea, ce responsabilităţi vor avea copilul şi îngrijitorul său.
Materialele sunt parte a proiectului „Familia în migrație: protejarea drepturilor familiilor transnaționale în Europa – Moldova”, realizat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului cu suportul Fondazione L’Albero della Vita.
Opiniile exprimate în aceste articole nu reflectă neapărat punctul de vedere al agenţiei finanţatoare.
