Copiii au dreptul de a fi informați corespunzător vârstei lor. Accesul la informație este stipulat în Convenția cu privire la Drepturile Copilului.

Rețelele de socializare și mass-media transmit un flux enorm de informații despre coronavirus, unele verificate, altele mai puțin. Copiii sunt printre cei mai expuși acestui flux de informații și, deseori, își imaginează lucruri mai grave decât se întâmplă în realitate.

Este important să-i informăm corect și să-i protejăm. Iată câteva sfaturi utile pentru părinți și profesori în comunicarea lor cu copiii despre noul virus și despre metodele de prevenire a îmbolnăvirii. Ideile sunt preluate din experiența sistemului educațional irlandez, despre care poți afla mai multe AICI.

- Răspunde la toate întrebările copiilor legate de coronavirus:

Copiii de vârste fragede au nevoie de informații scurte, simple.

• Spune-le mereu că ei sunt în siguranță, la fel ca oamenii în privința cărora își fac griji. S-ar putea să te întrebe: „Mă voi îmbolnăvi?” „Bunica/bunicul va muri?”
• Asigură-i în permanență că autoritățile lucrează intens pentru sănătatea tuturor.
• Explică-le că, în momentul de față, în țara noastră s-au îmbolnăvit foarte puțini oameni.
• Spune-le că nu toți iau virusul, iar majoritatea celor care se îmbolnăvesc din cauza lui se recuperează complet.

Copiii mai mari s-ar putea să aibă nevoie de informații mai ample, mai la subiect.

• Abordează subiectul în termeni concreți, fără ocolișuri.
• Oferă-le posibilitatea, dacă ei doresc, să afle mai multe despre COVID-19 și despre metode de prevenire a îmbolnăvirii din surse de informare sigure, oficiale, veridice. Asta îi poate ajuta să învețe cum să se informeze mai bine și, astfel, să dețină controlul asupra anumitor situații.

• Respectă toate regulile: fie de igienă, fie de informare. Evită comportamentele de nervozitate în situații de criză. Ei tind să imite adulții și, astfel, învață din comportamentele lor.
• Dacă observi că sunt nervoși sau îngrijorați, încurajează-i să discute despre ceea ce simt și să-și revizuiască opiniile într-un mod constructiv.
• Oferă-le mai multă atenție și mai mult timp decât de obicei pentru a discuta despre fricile lor.
• Încurajează-i să pună întrebări. Tine minte că, uneori, ei nu adresează întrebările direct. S-ar putea să pună câteva întebări la început, după care să continue joaca, iar mai apoi să revină cu noi întrebări. Urmărește modul în care decurge toată discuția.
• Spune-le că multe informații din internet, inclusiv legate de COVID-19, se bazează pe zvonuri, deci sunt false.
• Evită să monitorizezi din minut în minut știrile despre COVID-19. Astfel vei preveni anxietatea ta și a copiilor.
• Încearcă să limitezi accesul la internet, TV sau la orice altă sursă media ce i-ar putea supăra pe copii.
• Amintește-Ie că nici un individ, nici un grup nu e vinovat de răspândirea virusului.
• Descurajează orice comentariu negativ sau stereotip despre persoanele infectate de coronavirus.
• Încurajează-i să-și facă temele și activitățile extracurriculare în continuare, dar nu-i presa dacă se simt supărați, extenuați.
• Menține, pe cât de mult posibil, o rutină echilibrată, respectând un program normal.
• Pentru informații sigure și documentare, accesează:
  https://www.facebook.com/OMSMoldova/
  https://www.ecdc.europa.eu/en/coronavirus

Ai grijă de sănătatea ta și a celor din jur!

Fotografie de Janko Ferlic

Este implicată civic. Apără drepturile omului și a reușit să-i mobilizeze pe mulți dintre semeni să fie mai conștienți de ele. S-a născut în Azerbaidjan și a crescut în Moldova. Are 18 ani, este elevă în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare” din Molovata, Dubăsari, știind deja că va alege o facultate care o va ajuta să-și dezvolte competențele fie în relații Internaționale, fie în drepturile omului. Este activă în diverse comunități, printre care Platforma Copiilor, ghidată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC); Asociația de Voluntariat Internațional (AVI) din Moldova; Hai Moldova, membră a Consiliului Raional al Elevilor, președintă a Consiliului Elevilor. Organizează în localitatea sa un club de discuții pentru tineri.

Mai nou, și-a făcut vocea auzită în campania online #JoinMyFight, lansată de ERIKS Development Partner pentru a susține fetele din întreaga lume să-și apere drepturile. Și are un mare vis: ca fiecare copil din Moldova, dar și din întreaga lume să fie tratat cu respect și să trăiască într-o societate fără discriminare.

Campania #JoinMyFight este despre faptul că fetele au aceleași drepturi ca și băieții. Ce dificultăți întâmpini atunci când abordezi subiectul egalității de gen în comunitatea ta?

În general, când vorbim despre fete și băieți, de parcă ne-am referi la două lumi care nu comunică între ele, nu au nimic în comun și sunt în concurență.

În societatea noastră, să fii fată înseamnă să te confrunți cu multe prejudecăți, să-ți aperi dreptul de a vorbi, de a te comporta, de a te îmbrăca așa cum dorești.

„Tu ești fată. Nu poți veni la concertul școlar îmbrăcată în blugi. Du-te acasă și îmbracă-te în fustă!” „Tu ești fată! Trebuie să fii cuminte, îngrijită și delicată.” „Tu ești fată. Nu se poate să ai note atât de mici!” „Tu ești fată. De ce vorbești așa?” „Tu ești fată. Nu se poate să stai cu băieții!” „Tu ești fată. Nu este OK să joci volei într-o echipă de băieți.” „Lucrul manual, dansul și poezia sunt pentru fete, baschetul e pentru băieți.” „Ce fel de fată ești tu? Prinde-ți părul!” „E rușinos să vorbești despre menstruație, mai ales cu băieții!”

Sunt prejudecăți cu care fetele se confruntă des.

De exemplu, am încercat să ating de câteva ori subiectul menstruației în școală, însă profesoara a luat în derâdere intenția mea, spunând că e rușinos ca o fată să vorbească despre ciclul menstrual, mai ales cu băieții. Au început să râdă și câțiva colegi și colege.

Eu nu văd nimic rușinos în a discuta despre sănătatea noastră, indiferent că este vorba despe fete sau despre băieți. Toți, indiferent de sex, avem aceleași drepturi.

Când a început implicarea ta civică ?

Mereu mi-am dorit să particip la soluționarea anumitor probleme. Am început să fiu mai implicată acum trei ani, la Platforma Copiilor, ghidată de CIDDC. Aici am găsit o atmosferă liberă, prietenoasă, total diferită de cea din școală. Parcă am ieșit din zona mea de confort, iar stereotipurile pe care le aveam au dispărut. Și dacă inițial inima îmi bătea foarte tare și transpiram în timp ce îmi spuneam opiniile, convinsă că nu vor fi acceptate de cei din jur, acum sunt mai deschisă, curajoasă și am o gândire critică. Am înțeles că implicându-mă fac ceva nu doar în folosul meu, dar și al comunității.

Ce schimbări ai adus în comunitatea ta?

Cred că am reușit să-i mobilizez pe tineri să fie mai critici atunci când este vorba despre drepturile lor. În școala noastră, de exemplu, elevii nu mai sunt nevoiți să stea de serviciu pe coridoare, căci am reușit să convingem profesorii că astfel ni se încalcă dreptul la timpul liber. A dispărut și Chipărușul, coala cea mare de hârtie unde se afișau numele elevilor „răi”, alături de orar. Elementar, vocea noastră a început să fie auzită. Mie personal nu-mi mai este teamă să mă apropii de profesori sau de directoare și să le spun că îmi displac anumite lucruri în școală. Pe agenda Consiliului Elevilor (CE) au apărut și alte activități decât organizarea festivităților precum „Toamna de aur” sau Ziua Profesorului. Căci misiunea CE este să indentifice problemele elevilor din școală, să propună idei de soluții și să le înainteze profesorilor, administrației.

De asemenea, tinerii din comunitatea mea sunt mai receptivi să ia parte la cluburile de discuții pe care le organizez lunar la Biblioteca Publică din sat, în urma unui training pe tema discriminării, la care am participat la AVI Moldova în toamna lui 2018.

Cum ți se pare atitudinea autorităților față de copiii și tinerii activi civic?

Autoritățile nu prea iau în serios rolul copilului ca apărător al drepturilor omului. De exemplu, atunci când am propus să fac un atelier pe tema discriminării în școala mea, mulți profesori nu m-au susținut, chiar dacă elevii și-au dorit și își doresc discuții de acest gen. Din păcate, mai sunt profesori care nu consideră Platforma Copiilor, CNE sau CE instrumente de consultare a copiilor/tinerilor.

Superioritatea adulților față de copii se simte în toată lumea. De exemplu, atunci când Greta Thunberg le-a spus autorităților că tinerii vor fi cu ochii pe ele, acestea au râs. Într-un final, cred că discursul ei i-a mișcat pe toți, chiar și pe cei care o discriminează.

În opinia ta, cum am putea să avem o societate bazată pe egalitatea de gen?

Dacă fetele și băieții ar fi implicați mai des în activități comune și dacă discuțiile despre discriminare și consecințele ei grave asupra societății ar fi încurajate, cred că stereotipurile ar dispărea.

Interviu de Tatiana Corcebaș-Onica

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
•  

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) susține declarația Amnesty International Moldova (AIM) în care cere Guvernului Republicii Moldova să implementeze urgent Standardele Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la apă, sanitație și igienă în toate școlile.

Atât datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, cât și rezultatele unei cercetări realizate de către adolescenții de la Platforma Copiilor în 2018, ghidați de CIDDC, arată că aproximativ 50% din numărul total al școlilor din Republica Moldova nu dispun de toalete în interiorul instituției, care să fie conectate la un sistem public de canalizare sau, chiar dacă există, nu le folosesc.

Aceste practici încalcă grav dreptul la apă și sanitație, la sănătate, la trai decent și la educație.

În acest context, AIM a înaintat o petiție prin care cere următoarele:

• În fiecare școală să existe grupuri sanitare anexate sau integrate în clădirea de bază a școlii, și nu amplasate într-o clădire separată, în afara școlii;
• În fiecare școală să existe un număr suficient de toalete pentru fete, băieți, profesori, femei și bărbați. OMS recomandă câte 1 cabină pentru fiecare 25 de fete sau femei și 1 cabină, plus 1 pisoar pentru fiecare 50 de băieți sau bărbați. Toaletele pentru profesori și elevi trebuie să fie de același standard;
• Grupurile sanitare să fie accesibile tuturor, inclusiv personalului și copiilor cu necesități speciale;
• Toaletele să asigure intimitate și siguranță. Toaletele pentru bărbați și femei trebuie să fie separate. În interiorul toaletelor pentru bărbați și femei trebuie să fie cabine separate pentru a oferi intimitate;
• Toaletele să fie igienice pentru utilizare și ușor de curățat;
• Lângă toalete să fie prevăzute lavoare comode;
• Să fie introduse proceduri de curățare și întreținere pentru a asigura disponibilitatea, în orice moment, a toaletelor curate și funcționale.

Documentul a fost semnat de circa 4000 de persoane și urmează a fi transmis direct prim-ministrului, Ion Chicu, vineri, 28 februarie curent.

Elevii din școli profesionale, colegii, centre de excelență lansează pe 18 februarie 2020 prima campanie de prevenire a bullyingului în instituțiile de învățământ din Republica Moldova. Acțiunea este inițiată de Consiliul Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic (CNE ÎPT), susținută de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), Fundația Liechtenstein Development Service (LED), Asociația „Educație pentru Dezvoltare” (AED), Școala Profesională nr. 5 din Chișinău, facilitată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și ghidată de psihologul Sergiu Toma.

Elevii vor participa la un exercițiu de reflecție critică asupra rolului tuturor părților implicate în bullying: agresori, victime, martori.

Astfel, ei vor afla răspunsuri la întrebări despre cum se manifestă bullyingul în școală și ce soluții pot fi găsite pentru a-l preveni și opri.

„La acest atelier, fiecare persoană va putea să-și spună liber opinia pe tema bullyingului”, a menționat Andreea Cazacu, membră a CNE ÎPT.

„Va fi un exercițiu de conștientizare din diferite roluri, agresor, victimă, martor, care ne va ajuta să înțelegem mai bine cine dintre ei deține puterea în realitate”, a spus Dorin Agapi, membru al CNE ÎPT.

„Astfel de ateliere sunt utile în fiecare școală. Tare mi s-a întipărit ideea de la atelierul precedent că, de fapt, agresorii sunt cei mai slabi oameni”, a adăugat colegul lor, Zamfir Onofrei.

Potrivit lui Sergiu Toma, psiholog, „scopul acestui atelier, conceput ca o experiență trăită în mod autentic, este să devalorizăm intenția agresorului și să împuternicim victima și martorul. În momentul în care cuvântul bullying va fi pe limba fiecăruia, indiscutabil se vor produce schimbări.”

În opinia lui Silviu Gîncu, șeful Direcției învățământ profesional tehnic a MECC „elevul, în școală, trebuie să se simtă în siguranță, să aibă parte de o atmosferă prietenoasă și să poată împărtăși problemele pe care le întâmpină. De aceea, pentru a avea parte de un proces educațional de calitate, atelierele de acest gen sunt necesare atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.”

Iosif Moldovanu, formator în cadrul CIDDC, a menționat că „bullyingul este una dintre principalele cauze ale abandonului școlar, motiv din care acest subiect trebuie abordat în mod strategic pentru a asigura fiecărui elev un mediu protectiv și respectuos în școală. Din lipsă de informare, pe fondul unor stereotipuri, acest fenomen este trecut sub tăcere și este cercetat superficial. Campania antibullying este inițiată de către elevi și asta înseamnă că sunt responsabili și implicați civic.”

Amintim că membrii CNE ÎPT, în ianuarie 2020, după mai multe discuții cu elevi, profesori și psihologi din școli profesionale, colegii, centre de excelență, au ajuns la concluzia că fenomenul poate fi diminuat dacă adolescenții și adulții ar fi mai bine informați despre acest subiect. Tot atunci elevii au început să elaboreze un instrument referitor la rolul Consiliului Elevilor și al profesorului coordonator în prevenirea bullyingului. Documentul va fi prezentat în cadrul evenimentului, care se va desfășura la Școala Profesională nr. 5 din Chișinău.

CIDDC este o organizaţie nonguvernamentală care activează în Republica Moldova de peste 20 de ani și susține copiii să-și facă vocea auzită și să influențeze deciziile adulților (părinți, profesori, autorități). Totodată, CIDDC informează şi instruiește adulții să înțeleagă ce nevoi are copilul și ce responsabilități au ei în legătură cu realizarea acestora în familie, la școală sau în alt mediu.

Discriminarea și bullyingul pot fi prevenite în școli și prin intermediul Consiliilor elevilor, în strânsă colaborare cu profesorii și alți specialiști. Această perspectivă a fost discutată la cel de-al treilea atelier de lucru al Consiliului Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic (CNE ÎPT), la care au participat 34 de elevi din colegii, școli profesionale și centre de excelență.

Evenimentul a fost organizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) în colaborare cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), Asociația Obștească Educație pentru Dezvoltare (AED), Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și cu suportul Fundației Liechtenstein Development Service (LED Moldova), în perioada 22-24 ianuarie 2020.

Participanții au analizat critic rezultatele cercetării asupra discriminării în instituțiile de învățământ profesional tehnic, demarată acum circa două luni; au discutat despre cum Consiliul Elevilor se poate implica în combaterea și prevenirea bullyingului și a discriminării în școală și au reflectat cum procesul de dezvoltare personală influențează formarea competențelor profesionale.

Elevii au menționat că rolul profesorilor și administrației este esențial în acest proces. Printre competențele angajaților ar fi ca ei să manifeste deschidere pentru discuții cu elevii despre bunăstare emoțională, siguranță, relații interpersonale; să accepte ideile lor; să observe zilnic relațiile dintre elevi; să informeze elevii despre bullying și discriminare, să-i încurajeze pe elevi să sesizeze anonim cazuri de bullying, discriminare, abuz etc.

„În colaborare cu profesorii, am putea să învățăm cum să dezvoltăm o strategie de a observa mai bine discriminarea și bullyingul, de a fi mai atenți la ce se întâmplă cu noi și în jurul nostru”, a menționat Victoria Sava, membră a CNE ÎPT.

De asemenea, pe parcursul celor trei zile de atelier, adolescenții au avut ocazia să discute despre problemele lor cu specialiști în domeniul educației, psihologiei și să afle răspunsuri direct de la ei.

Astfel, ministrul Corneliu Popovici le-a dat participanților asigurări că va discuta toate problemele cu care ei se confruntă în școală, menționând că „MECC este deschis spre colaborare cu elevii, este gata să-i asculte și dispus să implementeze recomandările lor”.

Totodată, Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, i-a încurajat pe elevi să comunice deschis despre problemele lor din școală și, astfel, să contribuie la crearea unui proces de învățare transparent și echitabil.

Sergiu Toma, psiholog, a menționat că un rol decisiv în prevenirea bullyingului îl au martorii, ei fiind posibile victime și agresori în același timp. „Dacă toți martorii ar alege să discute, să intervină pentru a apăra victima, probabilitatea ca agresorul să repete acțiunea de bullying este mult mai mică.”

Potrivit lui Iosif Moldovanu, formator în cadrul CIDDC, scopul acestui atelier este de a-i ajuta pe elevii din colegii, școli profesionale și centre de excelență să înțeleagă mai bine ce reprezintă discriminarea și bullyingul, rolul lor și al profesorilor în combaterea și prevenirea acestora.

„Prin discuții de acest gen, unde adolescenții sunt încurajați să-și exprime liber opinia și unde adulții le iau în considerare, putem elabora în strânsă colaborare cu administrațiile școlare, profesorii, psihologii școlari, o bună strategie în acest sens.

Este îmbucurător că această structură reprezentantivă a elevilor, CNE ÎPT, devine tot mai conștientă de rolul ei. Or, de la membrii CNE ÎPT a pornit inițiativa să abordăm probleme din școală ca discriminarea și bullyingul. Prin intermediul activității lor, oferim un exemplu pe care l-ar putea urma toate instituțiile de învățământ, așa încât fiecare elev, indiferent de statut social, etnie, reușită școlară etc. să fie auzit în legătură cu toate aspetele vieții școlare, contribuind astfel la crearea unui mediu prietenos, inclusiv și sigur pentru fiecare tânăr și tânără”, a menționat el.

În timpul workshopului, elevii au îmbunătățit un instrument privind combaterea și prevenirea bullyingului în colegii, școli profesionale și centre de excelență, inițiat în cadrul atelierelor de formare a liderilor și profesorilor-coordonatori din instituțiile de învățământ profesional tehnic, care a avut loc în decembrie 2019.

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
•  

Dreptul copilului la opinie este unul dintre drepturile cel mai des încălcate în școală, se menționează în cel mai recent raport, „Dreptul la opinie. Așa cum este învățat și practicat la școală”, al grupului de adolescenți de la Platforma Copiilor. Raportul a fost lansat în cadrul unui eveniment organizat de Platforma Copiilor, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) în cooperare cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) și susținut de Organizația Internațională „Save the Children” și Suedia. Cercetarea a fost discutată în contextul celei de-a 30-a aniversări a Convenției cu privire la Drepturile Copilului și reiterează ideea că dreptul la educația de calitate este strâns legat de dreptul de a fi auzit, iar Consiliul Elevilor (CE) este structura prin care elevii își pot exercita acest drept în instituția de învățământ.

Raportul a fost realizat de către 22 de adolescenți ce administrează Platforma Copiilor, lansată în 2017 de CIDDC. Ei au inițiat cercetarea în noiembrie 2018, după ce au constatat că structura care ar trebui să reprezinte vocea tuturor copiilor din școală, CE, în loc să sesizeze administrațiile școlare despre nevoile și propunerile elevilor, obișnuiesc să organizeze activități culturale și de recreere.

Raportul conține constatări în baza chestionarelor online, a discuțiilor offline, precum și focus-grupurilor cu elevi din Călărași, Sângerei, Rezina și Molovata; comentarii ale adolescenților ce administrează Platforma Copiilor; recomandările adolescenților pentru titularii de obligații. Toate se referă la modalitatea de constituire și funcționare a CE în școală.

Un eveniment deschis pentru toate opiniile

Potrivit Irinei Gușan, coordonatoarea programului Participarea copilului în cadrul CIDDC, evenimentul de prezentare a acestui raport este deosebit prin faptul că a încurajat schimbul de opinii și experiențe între copii și a adulți, a generat diferite opinii, inclusiv contradictorii, legate în special de rolul angajaților școlii în buna funcționare a Consiliilor Elevilor. „Recomandăm să se defășoare pentru toți angajații școlii instruiri despre funcțiile CE, despre dreptul la asociere și întruniri pașnice, la alegeri democratice, despre nondiscriminare”, a menționat Sofia Drozdov, elevă în clasa a V-a, membră a Platformei Copiilor.

O altă membră a Platformei Copiilor, Aisu Isacov, elevă în clasa a XII-a, a propus „ca profesorii și administrația școlară să încurajeze elevii să ia decizii proprii, cum ar fi să stabilească reguli în clasă sau în școală; să-i ajute pe copii să monitorizeze o anumită problemă, să-i informeze despre riscurile la care se supun și să prevină aceste riscuri”. Dan Popovici, specialist al Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE), a menționat că „această reuniune e o bază pentru un nou schimb de experiență și ne va permite să facem noi conexiuni ca vocea copiilor să fie cât mai auzită, iar ei să devină cetățeni activi”.

„Este un raport realist, bine documentat. Calitatea lui vorbește despre o muncă enormă a grupului de autori. Vom depune efort ca aceste recomandări să le implementăm în următorii trei-patru ani, așa încât următorul vostru document să includă date mult mai optimiste”, a declarat Rodica Braguța, șefa Secției juridice a MECC.

Parascovia Topada, psihologă, a subliniat că „nimeni nu s-a născut învățat și că orice instruire, schimb de experiență este util, important și pentru copii, și pentru profesioniști. De aceea, încurajez ca ele să se facă atât pentru copii, cât și pentru adulți”. „Eu chiar cred că CE poate să devină o forță, așa încât opinia lui să fie consultată de administrație de fiecare dată când ia o decizie la nivel de instituție”, a opinat Dumitru Darea, consultantul principal al Direcției drepturile copilului din cadrul Oficiului Avocatului Poporului.

Sergiu Orehovschi, șef de secție la ANACEC, i-a încurajat pe adolescenți să continue cercetările în domeniul calității în educație și a apreciat raportul lor drept un „document foarte important și serios, cu recomandări bune pentru diferite entități. Cu o astfel de atitudine, chiar se pot mișca lucrurile din loc. Orice școală prietenoasă copilului respectă cinci dimensiuni: protecție, participare democratică, incluziune, eficiență educațională, echitate gender și ele se referă la respectarea tututor drepturilor copilului”.

„Dreptul la opinie. Așa cum este învățat și practicat la școală” este al treilea raport al grupului de adolescenți de la PC și poate fi accesat AICI.

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
•  

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) își exprimă îngrijorarea în legătură cu amenințările și presiunile asupra elevilor care participă la Grevele Mondiale pentru Climă.

CIDDC susține participarea elevilor la grevele pentru climă și se angajează să ofere suport copiilor și adulților interesați să ia parte la acțiuni de pledoarie pentru climă. Facem acest lucru deoarece:

Copiii din Republica Moldova au început să pună în discuție problemele de mediu de mai mult timp

Printre acestea sunt calitatea apei și a aerului, managementul ineficient al deșeurilor ș.a. Mișcarea Fridays for Future Moldova a articulat aceleași îngrijorări și a solicitat autorităților acțiuni eficiente pentru contracararea crizei de mediu. Această abordare este bazată pe drepturile omului/copilului și CIDDC o susține.

Respectăm drepturile copilului la participare, inclusiv prin a protesta

Mulți dintre participanții protestelor susțin că le este dificil să își exercite acest drept pentru că atât profesorii, cât și părinții, în mare parte, nu le permit să lipsească de la ore cu acest scop sau să mobilizeze semenii și adulții să participe la proteste.

În mod cert, copiii au dreptul la educație, dar acesta nu este unicul lor drept. Copiii au și dreptul de a se asocia pașnic pentru a cere soluționarea problemelor cu care se confruntă. Considerăm că implicarea copiilor în astfel de acțiuni pașnice contribuie direct la formarea cetățeanului activ, responsabil și angajat civic. Școala, în cooperare cu familia și societatea civilă, trebuie să țină cont de procesele reale din societate ca să le formeze elevilor competențele necesare pentru a acționa într-un mod transparent, benevol, incluziv, în condiții de securitate și respect. În astfel de situații de criză, nu în unele create artificial, putem observa în ce măsură toți cetățenii, inclusiv copiii, manifestă angajament civic și responsabil.

Apărătorii drepturilor omului nu au vârstă

Oricare ar fi vârsta persoanelor, fiecare dintre ele are dreptul de a se asocia pașnic pentru a cere soluționarea problemelor cu care se confruntă. Interzicându-le copiilor să participe la protestele pentru climă, le interzicem să-și expună opinia doar pentru că încă nu au împlinit vârsta de 18 ani, ceea ce înseamnă că-i discriminăm. Dreptul la exprimare liberă nu trebuie condiționat de o anumită vârstă. Fiecare om îl are din momentul în care se naște.

O planetă protejată înseamnă un viitor mai bun pentru noile generații

A avea grijă de mediul înconjurător este un act firesc uman, care exprimă respectul față de viață. Or, Pământul este un organism viu și merită a fi protejat pentru generațiile viitoare.

CIDDC susține copiii ce participă la protestele pentru climă atât din considerentele enunțate anterior, cât și pentru că se alătură revendicărilor protestatarilor. Credem ferm că niciunul dintre drepturile discutate până acum nu poate fi trăit, dacă nu avem un loc unde am putea trăi. Ca și copiii, CIDDC identifică dreptul la un mediu înconjurător sănătos ca fiind unul esențial pentru a ne bucura de celelalte drepturi. Este un drept pe care copiii sunt nevoiți să-l revendice cu întâietate și noi suntem alături de ei.

La 30 de ani de la adoptarea Convenției cu privire Drepturile Copilului, un grup de adolescenți de la Platforma Copiilor, în cooperare cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), va desfășura masa rotundă „Dreptul la opinie. Așa cum este învățat și practicat la școală”, la 29 noiembrie 2019, la Digital Park, sala Innovation Hall. În cadrul acesteia, copiii vor prezenta rezultatele unui raport privind participarea elevilor la luarea deciziilor în școală prin intermediul Consiliului Elevilor (CE). Acțiunea este susținută de Organizația Internațională „Salvați Copiii” și Suedia.

La eveniment sunt invitați elevi, profesori, reprezentanți ai mass-mediei, instituțiilor guvernamentale și organizațiilor neguvernamentale locale și naționale.

Participanții vor avea ocazia să reflecteze critic despre cum instituțiile școlare oferă oportunități de a învăța și practica dreptul la opinie prin prisma procedurii de creare și a modalităților de funcționare a Consiliului Elevilor și să identifice soluții pentru depășirea obstacolelor ce țin de respectarea și asigurarea drepturilor la participare ale elevilor.

Procesul de cercetare a durat timp de un an, perioadă în care adolescenții au:

• realizat chestionare online și au discutat cu semenii lor, atât cu elevii ce fac parte din consilii, cât și cu cei care nu sunt consilieri, în cadrul unor focus-grupuri regionale;
• au analizat rezultatele cercetării și au formulat constatări și recomandări;
• au elaborat un instrument de lucru pentru a explica adulților care lucrează cu CE și semenilor una dintre funcțiile consiliului – cea de consultare și reprezentare a opiniei elevilor.

Pe tot parcursul cercetării, adolescenții au beneficiat de suportul CIDDC, organizație nonguvernamentală ce își desfășoară activitatea de 20 de ani în Republica Moldova și a cărei misiune este de a contribui la crearea unei societăți în care fiecare copil să se simtă o ființă umană respectată, cu drepturi depline.

„Dreptul la opinie. Așa cum este învățat și practicat la școală” este al treilea raport al acestui grup de adolescenți de la Platforma Copiilor, primele două rapoarte ale lui fiind despre respectarea dreptului copiilor la odihnă, timp liber și recreere; despre condițiile de igienă și sanitație în școli.

Platforma Copiilor este un spațiu sigur unde copiii pot să vorbească deschis despre experiențele și necesitățile lor și a fost lansată în 2017 de CIDDC. Centrul susține cercetările copiilor cu privire la drepturile lor începând din 2008. În același an, a fost publicat primul raport de monitorizare a drepturilor copiilor realizat de către copii, „Viața în ochii copiilor”, și a fost adresat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului.

Cel mai recent raport urmează a fi publicat pe https://monitor.drepturilecopilului.md/ce-spun-copiii/.

Persoană de contact: Irina Gușan, CIDDC
tel: 068499746
e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Document: CONCEPT ȘI AGENDĂ

Pe 29 noiembrie 2019, un grup de adolescenți de la Platforma Copiilor va prezenta publicului un raport despre cum se respectă dreptul copiilor la opinie în școală.

Detalii, în curând...

Dacă profesorii, managerii instituțiilor de învățământ, psihologii, asistenții sociali, reprezentanții administrațiilor locale, ai ministerelor responsabile ar colabora între ei, fiecare copil din Republica Moldova ar beneficia de protecție, un drept fundamental stipulat în legislație. Asupra acestei concluzii au convenit mai mulți psihologi ai școlilor profesionale din Chișinău și Orhei și asistenți sociali din raioanele Anenii Noi, Florești, Strășeni, Orhei, Sângerei, Șoldănești, întruniți, pe 14 noiembrie curent, la o instruire pe tema „Idепtifiсаrеа și evaluarea cazurilor de abuz asupra copiilor”, organizată de Centrul de Iпfоrmаrе și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) cu suportul Uniunii Soroptimistelor din Norvegia, în cadrul programului „Educație реntru viitor 6”, adresat tinerilor aflați în situații dificile.

Participanții au delimitat și au analizat indicatorii violenței și tipurile de abuz, inclusiv neglijarea (emoțională, alimentară, medicală etc.), o formă de violență tot mai des întâlnită, dar tratată superficial, care, din păcate, poate să lase copilului urme psihice grave. Ei au identificat, în baza interviului de protecție ca instrument de lucru, cele mai importante măsuri pe care trebuie să le întreprindă în cazul în care vreun copil este abuzat, astfel încât să îl ajute atât pe el, cât și pe familia lui, acordându-le suportul necesar. Or, protecția copilului e un rezultat al implicării tuturor titularilor de obligații: membrii familiei/reprezentanții legali, asistenții sociali, cadrele didactice, psihologii, autoritățile locale. În același context, o psihologă școlară prezentă la atelier a menționat că foarte mulți profesori, diriginți, atunci când observă un abuz asupra unui copil, preferă să se limiteze la comunicări verbale în detrimentul completării fișei de sesizare. Astfel, ea a lăsat să se înțeleagă că profesorii ar trebui să fie mai receptivi să identifice și să raporteze cazurile de abuz asupra copilului.

O altă participantă la instruire a menționat că acești profesori se eschivează să completeze fișa de sesizare ca să nu „denigreze imaginea” instituțiilor în care activează. Or, în unele cazuri administrațiile școlare pun presiune asupra angajaților lor în acest sens. Potrivit Iuliei Drozdov, coordonatoarea Programului protecția copilului în cadrul CIDDC, e nevoie de o dezvoltare a abilităților de identificare și evaluare a cazurilor de abuz asupra copiilor la toate nivelurile, fie că este vorba despre psihologi, asistenți sociali, educatori, profesori, manageri școlari. Altfel spus, specialiștii trebuie să le inspire încredere copiilor. Ea a adăugat că „e nevoie și de o schimbare a percepției privind protecția copilului, care e un drept fundamental al acestuia și pe care adulții sunt obligați prin lege să-l respecte. Respectând drepturile copilului, îl învățăm ca și el să respecte drepturile altora și, astfel, să-și asume responsabilități, care cresc odată cu vârsta.”

Mai multe informații utile atât pentru cadrele didactice, cât și pentru orice persoană care a observat, a aflat sau suspectează vreun caz de abuz asupra copilului se găsesc în culegerea de acte normative „Protecția copilului față de violență în instituția de învățământ”, elaborată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova în colaborare cu Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) și organizația internațională „Salvați copiii” (Save the Children), și publicată în 2017 cu susținerea Institutului UNESCO pentru tehnologii informaționale în educație. Publicația include și Fișa de sesizare, un intrument esențial prin care fiecare adult care a văzut, a auzit sau suspectează un caz de violență emoțională, verbală, fizică sau sexuală asupra copilului este responsabil să înștiințeze autoritățile locale. Fișa de sesizare poate fi descărcată aici.

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
•