Articolul 15 al Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului spune că fiecare copil are dreptul să se implice în diferite activități, grupuri, să organizeze și să participe la întruniri pașnice. Acest drept este prevăzut și în art. 21 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice (PIDCP).

Cum se aplică în practică dreptul la întruniri pașnice în țara noastră, am aflat de la Beatricia Petrașcu, o tânără activistă și corespondentă la portalul Diez.md.

Beatricia a acceptat invitația Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC)de a împărtăși cum s-a simțit ea atunci când a participat la grevele mișcării pentru climă Fridays For Future (FFF) și la Marșul Solidarității pentru drepturile femeilor.

Interviul a fost elaborat la inițiativa Adrianei Petrari, în colaborare cu Aisu Isacov și Romana Vasilachi. Tinerele, alături de alți opt adolescenți din Republica Moldova, ghidați de CIDDC, au ajutat, la finele anului 2019 – începutul anului 2020, Child Rights Connect, cea mai mare rețea de ONG-uri din domeniul drepturilor copilului (CIDDC face parte din ea), să elaboreze un document despre dreptul la întruniri pașnice. Pentru a elabora acest document, au fost consultați copii din întreaga lume. Ca rezultat, Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a adoptat și a publicat Comentariul General Nr. 37 la articolul 21 din PIDCP, la finele lunii iulie 2020.

OAK Foundation, Workshop for Civic Initiatives Foundation, Save The Children, Suedia susțin acest interviu, în contextul planificării strategice organizaționale a CIDDC, care se desfășoară la fiecare cinci ani.

Au coordonat și au facilitat: Adriana Petrari, Irina Gușan, Smiljana Frick

Au intervievat: Aisu Isacov, Romana Vasilachi, Rodica Caimac

A documentat: Tatiana Corcebaș-Onica

Fotografii din arhiva personală a Beatriciei Petrașcu

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
•  

Rodica Caimac: Participi la proteste atât ca activistă, cât și ca jurnalistă. Ce rol îți place mai mult?

Beatricia Petrașcu: Mă simt bine în ambele roluri. Pentru mine, fiecare protest la care am participat a fost o experiență unică. Dacă la primele două greve FFF eram doar activistă, la cea de-a treia am început și să scriu articole. De fiecare dată am participat pentru că mă doare tema ecologiei.

O altă expriență unică a fost Marșul Solidarității de 8 martie, când am cerut, în fața Universității de Medicină, ratificarea Convenției de la Istanbul. Înconjurată de feminiști și feministe, mă simțeam atât de fericită că în sfârșit pot să spun tot ce simt și cred. Țin minte că eram în față. Eu mereu sunt în față.

Aisu Isacov: Cum te-ai simțit înainte de a merge la proteste?

B.P.: Inițial, mă simțeam foarte încordată și nesigură. Credeam că nu mă voi regăsi în modul ăsta de exprimare, protestul, excentric pentru mulți.

Și îmi era teamă că nu voi putea vorbi cu oamenii despre problemă, că nu voi putea ține pancarta în mâini și să merg sigură pe mine că anume asta vreau să fac. Totuși, m-am regăsit în acest mod de exprimare și mă simt bine așa.

R.C.: Sunt și alți tineri care la început se simt la fel de nesiguri ca și tine. Ce anume provoacă această nesiguranță?

B.P.: Cred că e din cauza modului în care am fost educați – să nu ne exprimăm opinia, să fim mereu de acord cu „opinia celor maturi”, cu opinia profesoarei/profesorului, a părinților.

Astfel, dacă nimeni din jurul tău nu te susține atunci când își exprimi opinia, apare frica și rușinea de a mai spune ce simți și ce gândești.

E foarte important să luptăm ca să eliminăm acest stereotip și să învățăm să gestionăm aceste emoții, frica și rușinea, și să ne exprimăm opinia în mod liber.

Romana Vasilachi: Ți s-a întâmplat să ai dezamăgiri în timpul protestelor?

B.P. Da. Mergeam cu pancartele în mâini, scandam, cântam și oamenii doar se uitau la noi, însă eu și alți activiști așteptam ca ei să ne întrebe ce vrem noi. Ei doar filmau, făceau o poză și plecau. Chiar și unii influenceri se comportau la fel, mimau că le pasă.

M-am indignat că eram foarte puțini live, comparativ cu numărul imens al persoanelor care au anunțat în rețele sociale că vor veni la protest.

Mulți tineri renunță la ideile lor din cauza că nu sunt luați în serios, nu primesc un răspuns de la autorități sau de la administrația școlii.

„Mulți tineri renunță la ideile lor din cauza că nu sunt luați în serios, nu primesc un răspuns de la autorități sau de la administrația școlii”

R. C.: Ce atitudine au autoritățile față de adolescenții, tinerii care protestează?

B.P.: „Noi vă susținem, dar vă rugăm să ne trimiteți o scrisoare oficială pe adresa noastră”, asta ne-a răspuns secretarul de stat atunci când am protestat în fața Guvernului în 2019, deși noi anterior am trimis-o. Însă nimeni dintre autorități nu a ieșit să ne spună: „Vom implementa ce vreți voi” sau, cel puțin, „Vom lucra asupra unui proiect”.

Cred că funcționarul a răspuns doar din formalitate. Și dacă la prima scrisoare am primit un răspuns din partea autorităților, la a doua am primit doar un „seen”, la a treia – nici măcar acest „seen”. Ne-au ignorat total. Și cu cât mai mult noi ne străduiam să aducem niște schimbări în societate, să dăm alarma mai tare, cu atât mai puțină atenție am simțit din partea autorităților și cu atât mai multă atenție din partea presei.

R.C.: Cum au reacționat colegii tăi din mass-media în timpul protestelor și cum au relatat despre greva pentru climă?

B.P.: Dacă la primul protest FFF era un singur jurnalist, cu o cameră de filmat, la al treilea protest, în fața Ministerului Agriculturii, erau mai mulți jurnaliști decât activiști. Și dacă la primele evenimente presa era invitată, acum nu mai era nevoie să fie invitată, căci venea singură.

Dacă analizăm știrile despre grevele tinerilor, majoritatea jurnaliștilor se concentrează pe o singură întrebare: „Care e scopul vostru?”. Subiectul este tratat superficial: niște tineri au ieșit în stradă pentru că nu sunt satisfăcuți de ecologia din Republica Moldova. Despre reacția autorităților, nici vorbă. Sau despre documentul pe care noi l-am anexat la e-mail, nici atât. Și, într-un final, omul din fața televizorului vede un protest ca alte proteste și niște tineri indignați. Atât.

A.I.: Cum ar putea jurnaliștii să informeze mai bine societatea despre criza mediului și să crească interesul față de ecologie?

B.P.: Eu și colegii mei de la Diez.md ne-am asumat să promovăm responsabilitatea față de mediu și în articole, și la evenimente.

Ecologia trebuie privită NU ca un trend, NU ca un instrument de marketing, dar ca o problemă reală. Și despre această problemă trebuie să faci nu doar o știre, dar și reportaje, interviuri, podcasturi, materiale video, astfel încât oamenii să înțeleagă esența problemei. Important e să vorbești despre problemă pe înțelesul tuturor.

Sper foarte mult că jurnaliștii care abordează tema ecologiei o fac nu doar pentru bifă, dar pentru că le pasă de mediu, așa cum îmi pasă și mie și că ei vor să transmită un mesaj, să influențeze într-o oarecare măsură opinia publică, să o ajute să conștientizeze mai bine problema. Să creeze în jurul lor o comunitate responsabilă față de mediu.

Societatea, în general, încă nu înțelege că ecologia este într-adevăr o problemă și ea are nevoie de măsuri urgente. Însă nu îi putem învinui pe oameni, căci ei nu au avut parte de educație ecologică nici în școli, nici în familie. Probabil și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) ar trebui să ia măsuri în acest sens, pentru ca lumea să conștientizeze reponsabilitatea față de mediu de la vârste mici.

„Care e sensul școlii, dacă peste câțiva ani planeta asta va dispărea?”

A.I.: Ce ar putea să facă MECC pentru a îmbunătăți educația ecologică în școli?

B.P.: Cred că autoritățile ar trebui să fie mai active în acest sens. Să nu le fie lene să găsească soluții. Să-i întrebe pe copii ce știu ei despre ecologie în general, despre plastic și efectul lui asupra mediului, iar în baza cunoștințelor lor să elaboreze pentru ei programe și proiecte împreună cu profesioniști în domeniu.

R.C.: Ce atitudine au polițiștii față de tinerii care participă la proteste?

B.P.: La niciuna dintre grevele la care am participat, nu am întâmpinat cazuri în care să fie nevoie de intervenția polițiștilor. Poate pentru că toți oamenii din jur protestau în mod pașnic. Și mă bucur că la marșuri vin persoane informate despre problema abordată, care știu cum să se comporte, acționează conform regulilor. Dar nu pot să zic că poliția noastră este tare bună.

A.I. : Dacă ai fi deputată sau ai avea o anumită putere în societate, ce ai face ca să susții tinerii să participe la întruniri pașnice?

B.P.: Aș iniția în școli un proiect de lege anume în baza ecologiei. Anume în școală e noua generație și se formează baza societății.

Lucrurile ar evolua dacă am avea o bună educație ecologică în școală. Mă refer și la lecții practice (plantarea arborilor, strângerea și reciclarea gunoiului), nu doar la cele teoretice.

Copiii povestesc acasă ce fac la școală. Părinții povestesc prietenilor și așa se formează o comunitate cu aceleași valori.

Aș susține concursuri de genul „Cea mai ecologică școală din raion”. Astfel de proiecte, bazate pe o concurență sănătoasă, motivează foarte mult.

De asemenea, aș încuraja campanii de informare a societății cu privire la mediu și campanii de conștientizare a problemei.

A.I.: Ce ar putea să facă ONG-urile pentru a susține adolescenții, tinerii să participe la întruniri pașnice?

B.P.: Să organizeze activități despre ecologie, care să-i ajute pe adolescenți să-și dezvolte niște competențe în domeniu. Mă refer la webinare în care specialiștii, împreună cu tinerii, vorbesc despre problemele de mediu.

Să dezvolte campanii online în care să implice influenceri interesați de dreptul la întruniri pașnice și alte drepturi, influenceri responsabili și implicați civic.

Din păcate, puțini dintre ei filtrează informația, sunt conștienți de puterea pe care o au în societate.

Eu cred că influencerii ar trebui să aibă mai multă grijă la ce spun și cum spun.

A.I.: Ce i-ai spune unui tânăr sau unei tinere care vrea să participe la un protest?

B.P.: Înainte de a merge la o întrunire pașnică, e bine să te informezi, să-și formezi o opinie. Dacă ai ales să-ți ceri drepturile în fața clădirii Guvernului, e foarte OK modul ăsta de exprimare.

Protestele nu înseamnă presiune și violență. Ele sunt o activitate benevolă. Ca să îți exprimi opinia despre drepturile tale, nu este nevoie să spargi uși și ferestre. O poți face într-un mod foarte pașnic.

Dar dacă încă nu te simți la locul tău cu pancarta în mâini sau strigând mesaje și nu vrei să fii în centrul atenției, e OK să nu mergi la proteste.

„Din păcate, la știri se arată mai des marșurile agresive, cu ferestre și uși sparte, decât cele pașnice”

A.I.: Sunt cazuri în care elevii sunt presați de administrația școlară, de profesori, martori din stradă. De ce unii adulți au o atitudine negativă față de faptul că adolescenții participă la întruniri pașnice?

B.P.: Eu, la fel ca și voi, sunt din generația căreia nu-i convine situația, s-a săturat. Protestez pentru că îmi apăr drepturile și vreau schimbări în societate.

La primul protest FFF, o bătrână ne-a oprit pe stradă și ne-a întrebat de ce noi nu suntem la școală. Eu și colegii mei i-am explicat că am încheiat orele. Și apoi care e sensul unei educații proaste, care e sensul școlii, dacă peste câțiva ani planeta asta va dispărea? Și bătrâna ne-a înțeles că facem ceva important acolo în stradă: ne cerem dreptul la o viață sănătoasă. Eu așa am simțit.

E OK ca adulții să fie îngrijorați că noi suntem foarte rebeli, vrem acțiuni și cerem drepturi. Însă vreau ca ei să înțeleagă punctul nostru de vedere și cauza noastră, iar dacă nu vor să o facă, noi nu le impunem principiile noastre.

R.V.: Cum crezi că am putea să-i motivăm pe părinți și profesori să meargă la proteste?

B.P.: În școala în care am învățat anterior, persista ideea că a protesta este periculos. Acum însă am parte de profesori care încurajează întrunirile pașnice ale elevilor. Profesorul meu de istorie zice că prin proteste ne exprimăm emoțiile și opiniile față de problemele din societate.

Dacă s-ar face mai des marșuri optimiste, colorate, cu muzică, oameni zâmbitori, probabil adulții ar fi mai deschiși să participe la proteste. Și e important ca astfel de întruniri să fie mediatizate. Din păcate, la știri se arată mai des marșurile agresive, cu ferestre și uși sparte, decât cele pașnice.

R.V.: Te-ai gândit vreodată să organizezi un protest? Cum ar fi el?

B.P.: Încă nu m-am gândit la asta. Dar dacă aș organiza protestul meu, cu siguranță ar fi foarte pașnic, iar scopul lui – cât mai mediatizat.

Menționăm că CIDDC a desfășurat interviuri și cu (co)organizatorii protestelor elevilor, printre ei și Anastasia Suslov și Gheorghe Galbura, membri de la Platforma Copiilor. Interviurile sunt o etapă a unei cercetări sistematice a modului în care se respectă drepturile copilului în Republica Moldova, iar rezultatele acestei cercetări vor contribui la dezvoltarea noii strategii organizaționale a CIDDC.

Subiectele cu/despre copii din mass-media atrag atenția publicului pentru că sensibilizează, dar, de asemenea, ar putea cauza anumite probleme jurnaliștilor. Cum să atragem atenția asupra unui caz de violență, de exemplu, fără să afectăm demnitatea și dreptul la viața privată a copilului? Cum să intervievăm un copil fără ca acesta să se simtă intimidat? Avem sau nu nevoie de acordul părinților pentru a vorbi cu copiii?

Dacă ești jurnalist(ă) și scrii/relatezi despre și/sau pentru copii și vrei să deții cele mai sigure surse de informare, să faci materiale exclusive, interesante și bine documentate, să-ți îmbunătățești stilul de a abordare a cazurilor despre copii, să înțelegi mai bine drepturile copilului și să te formezi în acest domeniu, vino la masa rotundă „Cum este tratat copilul în mass-media?” și împărtășește împreună cu alți colegi experiențele/dilemele pe care le ai legate de materialele despre copii!

Când? 10 septembrie 2020, ora 15:00

Timp de o oră, două vei face împreună cu noi o scurtă radiografie a copilului în mass-media și vom identifica nevoile tale de formare.

Unde? Pe platforma ZOOM

La doar un click distanță, în siguranță și în propriul confort, te poți conecta cu noi oriunde te-ai afla.

Cine? Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) are o experiență de peste 20 de ani în domeniu și contribuie la crearea unui mediu în care fiecare copil este protejat, ascultat, respectat.

Data-limită de înscriere: 8 septembrie 2020

Înscrie-te trimițând pe adresa Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра. un mesaj cu mențiunea „Masa rotundă: Cum este tratat copilul în mass-media?”, numele complet și un număr de contact, iar noi vom reveni cu linkul plaformei.

Ce va urma? În baza problemelor discutate în cadrul mesei rotunde, vom elabora un program de formare pentru jurnaliști și jurnaliste în domeniul drepturilor copilului, la care vei avea ocazia să participi și tu.

Programul va fi elaborat de CIDDC cu suportul Fundației „Save the Children” și al Suediei.

Participarea benevolă a copilului este o cerință esențială pentru a asigura un proces continuu, conștient și asumat. Aplicarea acestui standard necesită din partea adultului luarea în considerare a capacităților în evoluție ale copilului, a experienței de participare, precum și a rolurilor sociale pe care le are copilul în familie, la școală și în alte contexte de viață. Despre acest subiect am reflectat cu reprezentanții și reprezentantele organizațiilor membre ale Alianței ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), la cea de-a treia sesiune online a programului de formare privind participarea copilului în procesul decizional.

Evenimentul este organizat lunar de APSCF în colaborare cu Oficiul Avocatului Poporului (OAP), Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), cu suportul Suediei prin intermediul Fundației „Save the Children”. Scopul atelierelor este de a înțelege mai bine standardele de participare adevărată și etică a copilului și, totodată, de a consolida o societate ce monitorizează, apără și promovează drepturile copilului.

La eveniment au participat circa 30 de persoane din cadrul a mai multor organizații, printre care Asociaţia Obştească Centrul International pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada” , Terres des Hommes Moldova, Oficiul Avocatului Poporului (AOP), Keystone Moldova, Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), Concordia „Proiecte Sociale”, Partnership for Every Child, Caritas Moldova, Asociația Femeia și Copilul – Protecție și Sprijin (FCPS), Misiunea Socială „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei.

Profesioniștii, profesionistele au reflectat asupra următoarelor aspecte: ce reprezintă participarea voluntară a copilului, inclusiv oferirea consimțământului informat, asigurarea echilibrului de putere dintre copii – copii și copii – adulți, refuzul sau retragerea copilului din proces la orice etapă a acestuia, implicarea copilului în moduri/ forme care sunt corespunzătoare vârstei, capacităților și intereselor acestuia, alegerea liberă și luarea deciziei de participare conștientă și asumată.

Olga Lîsenco, coordonatoare de program advocacy din cadrul Asociației „Femeia și Copilul-Protecție și Sprijin”, a menționat că o decizie benevolă a copilului înseamnă o decizie pe care copiii o iau singuri, în mod conștient, fără a fi manipulați.

„Noi, adulții, avem tendința să influențăm deciziile copilului, invocând fie vârsta prea mică, fie starea lui sănătate. Lipsa de încredere a adultului în capacitățile copilului e una dintre provocările principale. E foarte important să lucrăm la acest aspect, astfel încât, pas cu pas, să schimbăm convingerile adulților despre capacitatea de decizie a copilului și astfel să-i cunoască mai bine”, a spus ea.

Liliana Astrahan, specialistă în protecția copilului din cadrul Terre des Hommes Moldova, a subliniat că „participarea benevolă este un proces autentic de conștientizare. Copilul are dreptul să fie informat despre proces, să se retragă la orice etapă din proces și să fie asigurat că indiferent de alegerea lui, el o să fie în afara oricăror riscuri.”

Parascovia Topada, psihologă la CNPAC, a completat că „este important ca organizația să evalueze aceste riscuri înainte de a începe activitatea. De asemenea, e important să se asigure că din partea copiilor există capacitate fizică, emoțională și mintală ca să conștientizeze informația ce le este oferită. Și să se asigure că ei au libertatea să ia decizii fără a fi constrânși de riscuri asupra lor, să le dea toate asigurările că decizia lor de a participa sau de a NU participa într-un anumit proiect nu va afecta relația lor cu organizația în general, cu servicile și profesioniștii din organizație, așa încât să fie oricând liberi să aleagă”.

Regina Golovatiuc, profesoară la Liceul Teoretic „Ion Luca Caragiale” din Orhei, a opiniat că „o participare benevolă a copilului se bazează pe propriul consimțământ, unul liber exprimat. În timpul activității, copiii trebuie să se simtă liberi să exprime ceea ce simt și ce cred”.

În viziunea Elvirei Drangoi, cofacilitatoare la Consiliul Național al Elevilor din Învățământul Profesional Tehnic, la Platforma Copiilor, „copilul participă benevol atunci când simte că are valoare, că este apreciat, respectat și își poate exprima în mod liber opinia”.

„Pentru mine, totuși cea mai mare dificultate rămâne cum să adun într-un anunț destul de scurt și succint toată informația de care are nevoie copilul, așa încât, în urma informării, să ia decizia potrivită pentru el”, a spus Victoria Gribineț, psihologă, specialistă în siguranța online din cadrul Centrului „La Strada”.

Dumitru Darea, consultant în Direcția protecția copilului din cadrul OAP și cofacilitator al atelierului, a menționat că împărtășirea acestor percepții arată că participarea benevolă a copilului e un concept pe cât de simplu, pe atât de complex în esență. „Mă bucur că la atelier am avut parte de exemple foarte bune și profunde de participare benevolă a copiilor, în strânsă relație cu participarea transparentă și informativă, analizată la atelierul precedent”, a adăugat el.

„Oamenii au percepții, convingeri, practici diferite în legătură cu participarea copilului. Iată de ce APSCF a elaborat un program de formare în colaborare cu CIDDC și Oficiul Avocatului Poporului. Ne-am propus să creăm, prin intermediul acestor ateliere, un spațiu în care să reflectăm, să împărtășim și să învățăm. Împreună, pas cu pas, în fiecare lună, vom parcurge toate cele nouă standarde cu privire la participarea copilului”, a menționat Irina Popușoi, coordonatoare de proiecte la APSCF.

Iosif Moldovanu, formator al CIDDC, a subliniat că procesul de conștientizare diferă de la o persoană la alta. „Copilul vine în organizație cu experiența lui de viață, cu propriile convingeri și valori, atitudini din familie, din școală sau din alte medii în care el se dezvoltă și, în acest proces de conștientizare, toate aceste lucruri îl influențează puternic. E foarte important să acceptăm și să respectăm experiența copilului, convingerile lui, mediul lui cultural, să analizăm ce stă în spatele refuzului de a participa. Și să ne asumăm ca organizație crearea condițiilor astfel încât fiecare copil să înțeleagă procesul prin care trece și să facă o alegere conștientă”, a concluzionat el.

Reamintim că CIDDC este organizație membră a APSCF și contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru ca fiecare copil să fie recunoscut ca o ființă umană cu drepturi depline. În acest scop, dezvoltă capacitățile adulților de a respecta, proteja și asigura drepturile copilului în orice mediu: familie, școală, organizație, societate.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) selectează formatori/formatoare stabiliți/stabilite în Republica Moldova sau în afara țării ce ar urma să proiecteze, desfășoare și evalueze activități de instruire online cu elevii ce activează în Consiliile Elevilor din învățământul general și din cel profesional tehnic.

CIDDC este o organizație nonguvernamentală, care activează în Moldova de 20 de ani. Informăm şi instruim ADULȚII care vin în contact cu copiii să înțeleagă ce nevoi are copilul și cum să le satisfacă în familie, la școală sau alt mediu. Susținem COPIII să-și facă vocea auzită și să influențeze deciziile autorităților. Oferim suport AUTORITĂȚILOR de a ține cont de drepturile copilului atunci când iau decizii.

Ne dorim o societate în care fiecare copil este respectat şi tratat ca fiinţă umană cu drepturi depline.

Facilitatorii/facilitatoarele vor susține pe parcursul anului de studii 2020-2021 unul sau mai multe consilii ale elevilor din instituțiile de învățământ implicate în programele CIDDC.

Obiectivele activităților sunt de a-i ajuta pe elevi să:

• își crească gradul de înțelegere a drepturilor copilului, în special a dreptului la participare/opinie;
• clarifice rolul, funcțiile și modul de funcționare a Consiliului Elevilor în cadrul școlii;
• dezvolte și aplice instrumente de cercetare și pledoarie privind opinia elevilor despre nevoile/problemele lor la școală;

Calificarea și abilitățile candidaților/candidatelor:

• competențe de valorizare a demnității umane a drepturilor omului/copilului și diversității;
• abordare bazată pe drepturile copilului;
• cunoștințe și formare în domeniul drepturilor omului/copilului;
• experiență în facilitarea cursurilor de instruire în domeniul drepturilor omului/copilului;
• cunoașterea limbilor română (excelent) și rusă (excelent, mediu).

Persoanele interesate vor transmite la adresa Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра. CV-ul cu indicarea a 2 persoane de referință și o scrisoare de motivare.

Termenul limită de transmitere a dosarelor: 12 august, 2020.

Doar candidații/ele selectați/e vor fi contactați/e pentru interviu. CIDDC își rezervă dreptul de a respinge dosarele de aplicare incomplete sau cele depuse după expirarea termenului limită indicat.

Procedura de recrutare a CIDDC se bazează pe angajamentul nostru ferm cu privire la protecția față de toate formele de violență a copilului în cadrul proiectelor şi activităților noastre, precum și în afara organizației. CIDDC are o politică de protecție a copilului; candidatul selectat va semna o declarație prin care se va angaja să respecte această politică.

Pentru informații suplimentare contactați:
Mob: 068499746
Email: Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.
Persoană de contact: Irina Gușan, Coordonatoare program participarea copilului, CIDDC

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), Amnesty International Moldova (AIM) și Platforma Copiilor cer Guvernului Republicii Moldova să implementeze urgent Standardele Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la apă, sanitație și igienă în toate școlile, astfel încât să minimizeze riscurile infecției cu COVID-19 în procesul educațional.

Potrivit celor mai recente date, obținute atât în cadrul Turnamentului Drepturilor Copilului/Drepturilor Omului din 2020, cât și în cadrul unui raport elaborat și prezentat de adolescenți de la Platforma Copiilor în martie 2018, ghidați și susținuți de CIDDC, condițiile de igienă și sanitație din instituțiile școlare continuă să fie neconforme cu standardele minime ale Organizației Mondiale a Sănătății. Acest fapt este o încălcare gravă a drepturilor copiilor la sănătate, dezvoltare, servicii sanitare, educație și opinie, iar în contextul pandemiei de COVID-19, problema devine una de maximă urgență.

Ne îngrijorează că autoritățile nu au luat în considerare atât datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică despre faptul că aproape jumătate din numărul total al școlilor din Republica Moldova nu dispun de toalete în interiorul instituției, care să fie conectate la un sistem public de canalizare, cât și poziția mai multor organizații cu privire la această problemă, inclusiv declarația CIDDC și petiția înaintată de AIM, susținută de mai multe organizații și semnată de circa 4000 de persoane, în februarie curent.

De asemenea, ne îngrijorează că autoritățile nu iau în considerare opinia copilului cu privire la problema dată.

În martie 2018, adolescenții de la Platforma Copiilor au prezentat starea reală a toaletelor în școli, publicând fotografii cu WC-uri în cadrul campaniei „Salutări din școala mea”.

În urma discuțiilor online cu copiii la Turnamentului Drepturilor Copilului/Drepturilor Omului din acest an, am constatat că situația toaletelor continuă să nu corespundă standardelor minime ale Organizației Mondiale a Sănătății.

Lipsa apei potabile, a hârtiei igienice, distanța prea mare dintre toaletă și școală, lipsa apei calde continuă să fie printre principalele probleme.

Totodată, copiii spun că nu se simt în siguranță fizică și emoțională atunci când au nevoie să utilizeze toaleta la școală. Unii dintre ei evită să meargă la WC în timpul programului, punându-și astfel sănătatea în pericol.

De aceea, considerăm oportun să reiterăm poziția comună a mai multor ONG-uri despre problema toaletelor în cadrul unei campanii de sensibilizare a autorităților în mod special ca să ia măsuri cât mai urgente în acest scop.

Cerem Școli cu toalete curate și sigure. Iar asta înseamnă dreptul la apă și igienă, la sănătate, la trai decent și la educație.

Vasile Coroi, director executiv al Centrullui de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului: „Pe parcursul a două decenii, CIDDC a susținut copiii să-și facă vocea auzită autorităților privind problemele cu care se confruntă. Problema toaletelor din școli nu e una nouă, fiind semnalată în nenumărate rânduri de către copii. În contextul pandemic actual, rezolvarea acestei probleme a devenit de importanță vitală nu doar pentru copii, ci pentru întreaga societate. Odată cu redeschiderea școlilor, copiii vor fi expuși unui risc sporit de infectare cu COVID-19 în cazul în care condițiile igienico-sanitare din instituțiile de învățământ vor rămâne aceleași de până la pandemie. Acest lucru va avea costuri sociale și economice enorme. De aceea, CIDDC cere repetat Guvernului să-și respecte obligațiile asumate odată cu ratificarea Convenției cu privire la Drepturile Copilului și să asigure de urgență în toate școlile din Republica Moldova condiții sanitar-igienice conforme standardelor OMS”.

Ion Tarlev, coordonator activism, campanii și creștere la Amnesty International Moldova: „Probabil puțini cunosc că problema toaletelor este o barieră educațională majoră. Aceste practici încalcă grav dreptul la apă, la igienă, la sănătate, la trai decent și la educație. Copiii sunt expuși zilnic riscurilor unei igiene precare existente în grupurile sanitare insalubre și nesigure. În contextul răspândirii COVID-19, ei sunt supuși și unui risc sporit de îmbolnăvire. Copiii au nevoie de un grup sanitar decent, amplasat în interiorul instituției, conectat la un sistem public de canalizare, amenajat cu separatoare pentru intimitate, încălzire în timpul iernii, întreținute la timp și cu facilități de spălare a mâinilor. De aceea, CEREM Guvernului Republicii Moldova să implementeze URGENT Standardele OMS cu privire la apă și igienă în școli. O toaletă curată și sigură în școli este un drept, nu un privilegiu”.

Aisu Isacov, membră a comunității „Platforma Copiilor”: „Mesajul meu pentru reprezentanții autorităților este să NU evite discuțiile despre situația toaletelor din școli, ci chiar ei să vină cu inițiativa de a discuta despre asta.

Igiena este un factor important pentru sănătatea noastră și noi, elevii, avem dreptul de a-l cere, iar autoritățile, la rândul lor, au obligația de a-l îndeplini.”

Ludmila Popovici, directoare executivă a Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”: „Limitarea accesului la facilități igienice adecvate sau lipsa lor este un tratament inuman și degradant. Iar lipsa toaletelor interioare în școlile din Republica Moldova face anual mii de victime – copiii care se îmbolnăvesc și, ulterior, suferă toată viața de afecțiuni renale, ginecologice, urologice.”

Apelul este deschis pentru semnare.

Organizații semnatare:

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului

Amnesty International Moldova

Platforma Copiilor

Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”

Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO)

Platforma pentru Egalitate de Gen

Asociația Obștească „Părinți Solidari”

IM Swedish Development Partner

Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în colaborare cu OAK Foundation și Workshop for Civic Initiatives Foundation, invită jurnaliștii, jurnalistele din toate categoriile de mass-media (TV, radio, presa tipărită, presa online) să participe la masa rotundă „Cum este tratat copilul în mass-media?”.

Evenimentul se va desfășura în data de 13 august 2020, ora 16:00, în format online și oferă oportunitatea de a ne cunoaște mai bine, de a face un schimb reciproc de experiențe, percepții, convingeri, :atitudini, cunoștințe cu privire la drepturile copilului și de a stabili parteneriate durabile.

Vom discuta dificultățile pe care fiecare dintre noi le întâmpină în procesul de reflectare a subiectelor legate de drepturile copilului, stilul de abordare a copiilor în procesul de documentare a cazurilor, aspectele etice cu privire la reflectarea imaginii copilului în presă etc.

În baza problemelor discutate în cadrul mesei rotunde, vom identifica nevoile de formare pentru jurnaliști și jurnaliste în domeniul drepturilor copilului.

Vă invităm să contribuim împreună la crearea unui mediu în care fiecare copil este protejat, ascultat, respectat. Aceasta este viziunea CIDDC, organizație neguvernamentală fondată în anul 1999, care dezvoltă capacitățile adulților de a respecta, proteja și asigura drepturile copilului.

Vă solicităm respectuos să delegaţi un jurnalist/o jurnalistă din redacţia dvs. care abordează tematica socială şi, în mod special, subiectele care vizează copiii. Vă rugăm să confirmaţi participarea la eveniment a reprezentantului/reprezentantei din redacţie până la data de 12 august 2020.

Pentru înscrieri, expediaţi un e-mail la adresa Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра. sau Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра. .

Persoană de contact: Tatiana Corcebaș-Onica, responsabilă de comunicare la CIDDC.

Dreptul copilului de a participa înseamnă trei lucruri de bază: în calitate de adulți îi creăm copilului posibilitatea de a-și exprima liber punctul de vedere referitor la toate aspectele vieții; luăm în serios ceea ce spune copilul; tot ce spune el sau ea să poată influența decizia pe care o luăm. Aceasta este concluzia primei sesiuni online a atelierului de formare pentru Misiunea Socială „DIACONIA” a Mitropoliei Basarabiei, „Participarea copilului în procesul decizional în organizație”, facilitat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) cu suportul Suediei prin intermediul fundației „Save the Children”.

În cadrul sesiunii, fiecare participant(ă) a avut ocazia să împărtășească, într-un mediu sigur și respectuos, ce experiențe memorabile a trăit în copilărie; ce beneficii are participarea copilului; ce condiții/ factori l-au ajutat/au ajutat-o să susțină participarea copilului; ce obstacole a întâmpinat în realizarea acestui scop.

„Implicarea mea în diverse traininguri, seminare, precum și faptul că am avut un scop clar în calitate de profesionist m-au ajutat să susțin copiii să participe în procesul decizional”, a menționat Dumitru Dîrul, consilier juridic, responsabil de monitorizarea procesului de implementare a Politicii de protecție a copilului în cadrul organizațiilor partenere ale Programului regional DARE, DIACONIA.

Mariana Cosoi, manager de proiect în cadrul Programului regional DARE, responsabilă de Parlamentele copiilor, DIACONIA, a adăugat că pe lângă pregătirea profesională au ajutat-o atât „competența proprie de a fi deschisă spre învățare, cât și acceptarea diferențelor dintre oameni, inclusiv cea de opinie.”

„Pe mine m-au ajutat capacitatea de a empatiza, energia mea pozitivă, faptul că le permit copiilor să experimenteze. Că învăț de la ei și ei de la mine.

Totuși am observat că mulți oameni nu cred că ei pot să contribuie la dezvoltarea comunității, probabil pentru că nu au avut parte de experiențe de participare în copilărie. Cred că e nevoie să-i informăm mai bine despre asta pe adulți, în special pe părinți, să-i încurajăm fie mai implicați”, a opiniat Nadejda Tcaciov, responsabilă de Centrul social din Coșcalia, Căușeni.

Anatolie Bernic, preot paroh, responsabil de Centrul social din s. Săseni, Călărași DIACONIA, a spus că în activitățile cu copiii îl ajută propria capacitate de a crea o conexiune energetică între stările lui și stările participanților. „Dacă eu ofer copiilor această energie necondiționat, primesc de la ei în schimb.

Multor părinți le este greu să-și laude copiii, să le spună te iubesc. Nu au încredere în copii, nu îi tratează ca pe oameni care pot să contribuie la dezvoltarea comunității. Cred că asta are legătură cu faptul că ei înșiși, atunci când erau copii, nu au fost încurajați de către părinții lor”, a menționat el.

Pe Ioan Cosoi, preot, coordonator de proiecte, responsabil de toate centrele parohiale/sociale, în activitățile ce implică participarea copiilor îl ajută trei lucruri. „Uneori mă simt și eu copil și astfel îmi e mai ușor să-i înțeleg pe copii. Sunt tată și datorită copiilor mei descopăr multe lucruri legate atât de dezvoltarea fizică, cât și de cea emoțională a copiilor în general. Reprezint o instituție, Biserica, iar asta mă încurajează să arăt că sunt deschis să-i cunosc, să-i ascult, să le ofer oportunități de învățare”, a conchis el.

„Atunci când interacționează cu copiii, adulții întâmpină foarte multe obstacole. Fiecare dintre noi a trăit experiențe ce îi marchează pe tot parcursul vieții. Iar discuțiile de acest gen, organizate de CIDDC, ne ajută să analizăm ce comportament din trecut am putea prelua în activitățile ulterioare și la care dintre ele să renunțăm, astfel încât să asigurăm o mai bună participare a fiecărui copil”, a spus Mirabela Ursachi, pedagogă socială în cadrul Centrului social din Fetești, Edineț.

„Colaborarea noastră cu CIDDC a început odată cu perioada în care DIACONIA și-a propus să elaboreze politica de protecție a copilului în cadrul organizației. A fost o experiență frumoasă pe care continuăm să o dezvoltăm, o implementăm. E o acțiune pe care ne-am asumat-o în calitate de echipă. Conceptul de participare e înțeles diferit de fiecare persoană și tare m-am bucurat că avem oportunitatea de a reflecta asupra lui alături de colegi în cadrul unui curs de formare. Încercăm să lucrăm foarte mult cu tinerii, atât în Parlamentul Copiilor, din cadrul programului regional DARE, implementat de organizația noastră cu sprijinul Caritas Austria, cât și în grupurile de voluntariat. De cele mai multe ori, ne concentrăm pe schimbarea unor lucruri la nivel comunitar. Totuși cred că împreună putem învăța mai multe ca să-i încurajăm pe copii să-și exprime opinia, să fie auziți”, a spus Oleg Paraschiv, secretar general al Misiunii Sociale DIACONIA.

Iosif Moldovanu, formator al CIDDC, a menționat că datorită acestei cooperări CIDDC și DIACONIA dezvoltă împreună proceduri prin care participarea copilului în procesul decizional la nivel de organizație, bazată pe drepturi, poate deveni etică, adevărată și sustenabilă.

„E o mare onoare și bucurie ca CIDDC să lucreze cu DIACONIA, o echipă foarte deschisă cu mintea, inima, spiritul să înțeleagă și să îmbrățișeze tot ce este nou. Acesta este un indicator foarte important despre cum se dezvoltă societatea civilă în Republica Moldova. De asemenea, acest proces contribuie la combaterea unei percepții generalizate a societății despre organizațiile religioase, considerându-le ca fiind închise, rigide. În baza acestei experiențe, din care învățăm unii de la alții, arătăm și altora că drepturile copilului pot fi promovate și asigurate indiferent de mediu, inclusiv în organizațiile ce promovează valorile creștine”, a declarat el.

Atelierul se desfășoară în cadrul Programului de formare Participarea copilului în procesul decizional în organizație. Scopul de bază al programului este crearea unui spațiu pentru organizațiile membre ale APSCF și pentru Oficiul Avocatului Poporului de a învăța și de a împărtăși împreună, identificând procese și metode realiste, legale, prin care se asigură că adulții iau în considerare opinia copilului.

Sâmbătă, 4 iulie, Vasile Coroi, președintele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), s-a întâlnit cu Raisa Burduja, șefa Direcției Generale Educație Ștefan Vodă, și a predat 140 de pachete cu produse alimentare și 140 de pachete cu produse igienice pentru a fi distribuite famillilor cu copii aflate în dificultate. Produsele au fost achiziționate din fonduri oferite de Suedia prin intermediul organizației internaționale „Save the Children”.

În cadrul întrevederii, Raisa Burduja, șefa Direcției generale educație Ștefan Vodă, a menționat că parteneriatul dintre DGE Ștefan Vodă și CIDDC este durabil și important din mai multe puncte de vedere.

„În cadrul acestuia, dezvoltăm continuu capacitățile cadrelor de conducere și ale celor didactice la toate treptele de școlaritate, începând cu educația timpurie, pentru a avea un proces educațional axat în totalitate pe nevoile și drepturile copilului. Atelierele de comunicare cu părinții ajută instituțiile de învățământ să stabilească relații mai strânse cu familiile copiilor. În același timp, încurajăm și susținem anual tot mai mulți elevi să se implice în monitorizarea propriilor drepturi atât în cadrul orelor de Educație pentru societate cât și prin intermediul Consiliului elevilor.

În timpul învățământului la distanță, profesorii au identificat mai multe dificultăți pentru copiii aflați în situații de risc și pachetele cu produse alimentare și cele cu produse igienice, oferite de CIDDC, răspund întru totul nevoilor copiilor și familiilor acestora. Sunt sigură că acest suport va contribui esențial la realizarea drepturilor copiilor la dezvoltare și protecție”, a adăugat ea.

La rândul său, Vasile Coroi, președintele CIDDC, a menționat că „în baza acordului de colaborare semnat în 2018 de CIDDC și DGE Ștefan Vodă, noi ne-am asumat angajamentul de a contribui la consolidarea capacităților deținătorilor de obligații din raion, în vederea realizării drepturilor copilului la și în educație. În contextul crizei pandemice actuale, împreună cu DGE Ștefan Vodă, am constatat că asigurarea dreptului la educație a copiilor întâmpină un obstacol suplimentar, și anume dificultățile economice cu care se confruntă familiile cu copii. Pentru multe familii, educația copiilor nu mai putea constitui o prioritate, în lipsa mijloacelor financiare necesare acoperirii nevoilor de bază ale copiilor, de hrană în primul rând, dar și asigurării unei igiene corespunzătoare pentru prevenirea infectării cu COVID-19. De aceea, susținuți de partenerii noștri externi, am considerat urgent și prioritar să oferim acest sprijin familiilor aflate în dificultate. Acest sprijin va contribui la o asigurare mai bună a dreptului acestor copii la sănătate, supraviețuire și dezvoltare și, respectiv, a tuturor celorlalte drepturi prevăzute în Convenția cu privire la Drepturile Copilului, inclusiv a dreptului la educație.”

CIDCC este o organizaţie neguvernamentală, fondată în anul 1999, și contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru ca fiecare copil să fie recunoscut ca o ființă umană cu drepturi depline. Dezvoltarea capacităților adulților (profesori, directori școlari, părinți) de a respecta, proteja și asigura drepturile copilului; împuternicirea copiilor de către adulți să-și exprime opinia și respectarea de către ei a acestei opinii; acordarea suportului direct familiilor aflate în situații de vulnerabilitate – aceste aspecte definesc abordarea bazată pe drepturile copilului, de care se ghidează CIDDC în activitatea sa.

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
•  

A accepta un refuz din partea unui copil înseamnă a înțelege dreptul lui la opinie. Acest drept este și unul dintre cele patru principii fundamentale ale Convenției cu privire la Drepturile Copilului, de care se ghidează în activitatea sa Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC). Membrii, formatorii și tinerii experți ai CIDDC au abordat subiectul și la cea de-a treia sesiune online din cadrul atelierului „Analiza tranzacțională pentru facilitarea grupurilor”, susținut de Raluca Mohanu, coach și consilier de la București.

În timpul celor trei sesiuni de formare, din aprilie până prezent, fiecare participant(ă) a parcurs un proces autoreflexiv și autentic în care a analizat gradul de deschidere față de schimbările provocate de Covid-19, propriile nevoi ca persoană, propriul stil de lucru ca formator/formatoare în activitățile cu copiii. A aflat mai multe despre jocurile psihologice și despre modul în care ele pot fi evitate, a reflectat despre importanța emoțiilor ca stimul kinestezic în relații, despre copiii de ieri, o generație cu un model de comportament submisiv, și despre copiii de azi, o generație care își revendică foarte bine nevoile.

Atelierul a generat un schimb reciproc de emoții, cunoștințe și experiențe care, analizate și valorizate, contribuie la dezvoltarea unei societăți unde fiecare copil și adult se simte protejat, ascultat, respectat, indiferent de opinia sa.

Iată câteva recomandări de la Raluca Mohanu pentru fiecare adult care interacționează cu copiii.

Este foarte important ca adulții să-i încurajeze pe copii să spună „Nu”. Astfel, îi învață pe copii să se diferențieze, să fie autentici și le oferă dreptul de a refuza. „Fă-ți patul, ia micul dejun, vorbește încet, fă-ți temele” ș.a.m.d. Părinții, educatorii, profesorii au față de copii o mulțime de cereri pe zi, cereri la care majoritatea adulților așteaptă un răspuns afirmativ.

E un lucru foarte important, și nu e ușor de făcut, ca adulții să diferențieze propriile nevoi de nevoile copiilor. În timp ce adultul are nevoie de educație, ordine, copilul, de obicei, are nevoie de joacă, haos, intimitate. Abordând problema astfel, ne este mai ușor să înțelegem faptul că atunci când cineva ne refuză nu înseamnă că ne refuză ca persoană, dar își exprimă nevoia personală.

Să diferențiem nevoile de așteptări. Făcând asta în calitate de părinți, educatori, profesori, îi învățăm pe copii să-și exprime nevoile, îi ajutăm să formuleze cereri. De exemplu, „Mi-e sete.” nu este o cerere. E doar o informație despre propria persoană. „Dă-mi, te rog, apă!” este o cerere. Este responsabilitatea unui adult să învețe copilul cum să formuleze explicit o cerere.

A spune „Nu” celuilalt înseamnă a spune „Da” propriei persoane. În orice relație am fi, e normal să refuzăm. Chiar și în cele mai bune relații, e firesc ca oamenii, din când în când, să spună „Nu”. E chiar sănătos!

Atunci când copilul îi spune părintelui că nu are chef să facă în acest moment curat în cameră, asta înseamnă că spune „Da” nevoii lui de a se juca, una care, pe moment, este mult mai importantă în opinia lui. Copiii de azi sunt o generație care își știe foarte bine nevoile, spre deosebire de generațiile anterioare, care au avut un model de comportament submisiv.

Deci, avem nevoie să ne obișnuim cu acest refuz. Important e să-i încurajăm pe copii să formuleze refuzul pe un ton calm, explicit.

Celor cărora le este greu să refuze, le recomand să spună măcar „Nu acum”, încercând să negocieze timpul. E o abilitate foarte-foarte utilă pentru a găsi un echilibru între nevoile, valorile proprii și nevoile, valorile altora. Or, atunci când spunem „Da” ca să nu supărăm pe alții, intrăm într-un joc toxic relațional și îi învățăm pe ceilalți codependența față de noi. A nu ne da voie să spunem „Nu” înseamnă a fi într-o relație submisivă, lipsită de autenticitate.

În orice relație ați fi, puneți-vă următoarele întrebări-cheie:

În ce măsură pot refuza în relații fără să mă simt vinovat(ă), fără să mă sperii că celălalt/cealaltă va pleca din relație/va deveni agresiv(ă)/se va supăra/mă va respinge?

În ce măsură pot negocia?

Cât îmi dau mie, cât dau altora, primesc de la ceilalți, cer și refuz?

Îmi dau mie suficient? E nevoie să-i dau celuilalt mai mult sau altceva? E nevoie să mă deschid să primesc mai mult? E nevoie poate să cer mai clar, mai puternic sau, din contra, am nevoie să pun niște limite și să refuz anumite lucruri, e prea mult pentru mine?

Sunt întrebări care, adaptate unui limbaj accesibil, îi pot ajuta pe copii să-și rezolve conflictele, să regleze relațiile cu colegii, frații. Deci, e un instrument foarte bun atât pentru adulți, cât și pentru copii.

Mai multe informații, găsiți pe site-ul Ralucăi Mohanu.

Atelierul s-a desfășurat datorită susținerii din partea OAK Foundation și Workshop for Civic Initiatives Foundation.

Text, fotografie de Tatiana Corcebaș-Onica

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
•  

Discuțiile despre propriul corp, despre sex și sexualitate sunt necesare în fiecare școală, iar vocea copilului trebuie luată în considerare în procesul de elaborare a politicilor educaționale, consideră experții. Astfel, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în colaborare cu OAK Foundation, Workshop for Civic Initiatives Foundation, Save The Children, Suedia, a facilitat, săptămâna trecută, prima discuție live pe Facebook a membrilor de la Platforma Copiilor despre un studiu prin care adolescenții și-au propus să cerceteze cum cadrele didactice discută cu elevii pe teme legate de educație sexuală.

Urmăritorii live-ului, atât adolescenți, cât și adulți, s-au familiarizat cu rolul comunității Platforma Copiilor în monitorizarea și apărarea drepturilor copilului, au aflat detalii despre noua ei cercetare privind educația sexuală în școli, dar și despre condițiile de recrutare a noilor membri. De asemenea, au pus întrebări și au aflat răspunsuri despre sexualitate, aspectele educației sexuale de la Bogdana Bursuc, psihologă cliniciană, psihoterapeută la București, experta pe care CIDDC a invitat-o să-i ghideze pe adolescenți în procesul de cercetare. Membrii de la Platforma Copiilor i-au îndemnat pe adolescenții interesați de subiect să se alăture inițiativei lor și să urmărească întregul proces prin intermediul paginilor de Facebook și Instagram (@platforma_copiilor) a comunității.

„În general, vrem să aflăm ce se întâmplă în țara noastră în legătură cu acest subiect. Adulții, profesorii, părinții nu prea discută cu copiii pe teme despre sexualitate. Prin cercetarea noastră, ne propunem să consultăm elevii, părinții, profesorii care e viziunea lor despre educația sexuală”, a menționat Elvira Drangoi, membră a grupului de inițiativă privind studiul despre educația sexuală în școli.

„Comentariile publicului au fost, în general, pozitive. Mă bucur că tinerii au apreciat și au spus că își mai doresc discuții pe această temă. Ne-au felicitat și ne-au transmis mesaje de încurajare”, a menționat Gheorghe Galbura, membru la Platforma Copiilor.

„Ce ține de instrumentele de cercetare pe care urmează să le utilizăm în elaborarea studiului, focus-grupul sau chestionarul, vom decide împreună cu actualii și noii membri ai Platformei Copiilor, luând în considerare condițiile pandemiei”, a adăugat Aisu Isacov, membră la Platforma Copiilor.

Experții au menționat că educația sexuală, în linii mari, există. Problema este cât de constructiv se întâmplă ea atât în familii, cât și în școli.

„O întrebare pe care ar merita noi, adulții, să ne-o punem este de ce oare, atunci când vorbim despre educație sexuală, ne gândim în special la sex, de ce ne este teamă că o să învețe copiii să facă sex, că o să fie expuși la informații imorale, sau ne este teamă că vor fi expuși la imagini care să-i abuzeze emoțional. Și un răspuns posibil este că acestea au fost singurele informații pe care le-am primit până acum despre sexualitate.

Or, educația sexuală include mai mute aspecte. Odată cunoscute, ele îi pot ajuta pe copii să dezvolte relații sănătoase și să se protejeze de diverse riscuri.

Fără să își dea seama, părinții încep educația sexuală încă de când se naște copilul. Prin faptul că îl țin în brațe, răspund la nevoia lui de a fi ținut în brațe și îl învață despre intimitate fizică și emoțională, care se referă la nevoia de a ne simți ascultați, înțeleși, când vine vorba de emoțiile noastre, de a simți că ne putem baza pe cineva, că putem noi, la rândul nostru, să oferim sprijin cuiva. Or, educația sexuală de calitate trebuie să fie adecvată vârstei fiecărui copil, nivelului lui de dezvoltare, fundamentată pe drepturile omului și relevantă din punct de vedere cultural. E foarte important ca informațiile să fie corecte din punct de vedere științific și lipsite de prejudecăți.

Un alt aspect foarte important al educației sexuale de calitate este de a crea un spațiu în care fiecare să-și poată exprima opinia și această opinie să fie respectată”, a menționat Bogdana Bursuc.

„Unele discipline, atât obligatorii, cât și opționale, includ câteva aspecte legate de educația sexuală, iar prin intermediul cercetării adolescenților putem să aflăm în ce măsură aceste aspecte răspund la nevoile și necesitățile copiilor”, a precizat Arina Zîcu, coordonatoare de programe în cadrul CIDDC.

„În diferite activități pe care CIDDC le desfășoară cu adolescenții, ei și-au exprimat nevoia de a aborda acest subiect. E foarte important ca datorită acestor discuții, inițiate de către ei și susținute de către adulți cu o pregătire corespunzătoare în domeniu, să contribuim la o mai bună înțelegere a conceptului de educație sexuală”, a menționat Irina Gușanu, coordonatoarea programului Participarea copilului în cadrul CIDDC.

Amintim că, în luna februarie 2017, o delegație de adolescenți din Republica Moldova a prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului raportul Respectarea drepturilor copilului. Acest raport reflectă viziunea copiilor despre modul în care sunt respectate prevederile Convenției cu privire la Drepturile Copilului în Republica Moldova. Unul dintre drepturile care au fost monitorizate este dreptul la sănătate, aspect legat de sănătatea sexual-reproductivă a adolescenților.

Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, în Observaţiile finale cu privire la raportul periodic combinat al patrulea şi al cincilea al Republicii Moldova (anul 2017), recomandă îmbunătăţirea educaţiei privind sănătatea reproducerii la adolescenţi, în toate școlile, pentru a reduce numărul sarcinilor în rândul adolescentelor, inclusiv prin consolidarea rețelei centrelor de sănătate prietenoase tinerilor.

„Până să fim membri ai acestei platforme, știam că avem drepturi, inclusiv dreptul la educație sexuală, dar anume aici, făcând diferite cercetări, am înțeles cât de importante sunt drepturile noastre”, a subliniat Adriana Petrari, membră la Platforma Copiilor.

Platforma Copiilor a fost lansată în 2017 de CIDDC și a realizat până prezent trei cercetări, cea mai recentă fiind „Dreptul la Opinie. Așa cum este învățat și practicat la școală”, publicată în decembrie 2019.