Chișinău, 30 iunie 2015 – 37 de elevi din colegii și școli profesionale formează noua componență a Consiliului Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic ce va activa pe durata anului de studii 2015-2016.

O comisie specială a desemnat lista membrilor CNE în urma examinării a 55 de dosare ale candidaților ce au participat la concursul național desfășurat de Ministerul Educației și Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului în perioada martie-mai 2015. În procesul de selectare a membrilor, comisia a ținut să asigure echilibrul de gen, regiune, experiență de participare; a analizat angajamentul personal argumentat și realist de a contribui la activitatea consiliului și respectarea de către elevii candidați a cerințelor stipulate în Regulamentul de constituire și funcționare a CNE ÎP, aprobat de ME.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și Fundația LED susțin activitatea CNE pentru a asigura dreptul la opinie și libera exprimare a elevilor din colegii și școli profesionale. Astfel, Consiliul reprezintă o platformă prin care elevii pot să-și facă vocea auzită referitor la toate aspectele vieții școlare, dar și un mecanism prin care conducerea ministerului consultă opinia lor în elaborarea politicilor educaționale.

Primul atelier de lucru al CNE din colegii și școli profesionale va avea loc în perioada 17-19 septembrie 2015 la Chișinău și va fi facilitat de experții Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

CIDDC este o organizaţie nonguvernamentală, fondată în anul 1999. Toate programele pe care le elaborează şi le implementează sunt bazate pe cercetări şi drepturile copilului. CIDDC lucrează pentru a se asigura că atât copiii, cât şi adulţii deţin cunoştinţe despre drepturile copilului şi ştiu cum să le folosească. CIDDC încurajează și susţine copiii şi adulţii să participe la realizarea drepturilor copilului.

Pentru mai multe detalii:
Irina Gușanu, Comunicator CIDDC
Tel: 068 499746;
Email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
Web: www.childrights.md

Chișinău, 23 iunie 2015 – 30 de tineri, membri ai Grupului de Reflecție (GR), vorbesc despre cum se respectă dreptul copilului la sănătate, în special sănătatea sexual-reproductivă, în țara noastră. Fiind susținuți de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), membrii GR au colectat, în perioada martie-mai 2015, opiniile a 208 de copiilor, cu vârsta cuprinsă între 12-18 ani, și profesioniști din localitățile lor privind activitățile de informare și serviciile existente în domeniul sănătății sexual-reproductive, rugându-i să răspundă sincer la întrebările din chestionar și în timpul interviurilor.

Principalele constatări făcute de copii

1 din 3 specialiști chestionați de copii nu a participat la nici un training privind sănătatea sexual reproductivă. De cele mai multe ori, ei nu dispun de cunoștințe și abilități necesare pentru comunicarea liberă cu tinerii pe subiecte legate de sănătatea sexual-reproductivă. Totodată, unii specialiști care au participat la astfel de instruiri, susțin că acestea i-au ajutat să învețe cum să obțină încrederea tinerilor, să studieze care sunt necesitățile lor și cum să comunice cu ei. Activitățile de prevenire la școală au loc în cadrul orelor de biologie sau educație civică, însă nu se organizează sistematic, iar majoritatea profesorilor nu oferă informație completă, condamnă adolescenții și vorbesc mai des despre abstinență, decât despre metode de protecție. Un număr redus de profesori știu și vor să vorbească la lecții despre acest subiect. Oricum, există un număr mare de profesori care neglijează subiectele legate de sănătatea sexual-reproductivă, chiar dacă se regăsesc și în curriculum

Deși majoritatea elevilor chestionați de către membrii grupului spun că nu simt necesitatea de a participa la activități de informare despre sănătatea sexual-reproductivă, în același timp ei au indicat anumite subiecte despre care ar dori să discute cu cineva. Acest lucru se poate explica prin faptul că informația oferită anterior a fost considerată de către elevi neclară și parțial utilă. Totodată, această temă este considerată tabu, elevilor le este rușine să solicite informație, se tem că vor fi etichetați și condamnați.

Printre subiectele solicitate de copii se numără: schimbările fizice și emoționale care au loc în adolescență; infecții cu transmitere sexuală; mod sănătos de viață; planificarea familiei; metode de contracepție.

Copiii preferă să vorbească despre sănătatea sexuală cu specialiștii și mai puțin cu părinții pentru că, de cele mai multe ori, părinții evită aceste discuții, spun că copiii nu trebuie să cunoască asemenea informație. Totodată, îi amenință pe copii, mai cu seamă pe fete, că vor urma pedepse grave (bătaie, alungare de acasă) dacă vor afla că întrețin relații sexuale sau sunt însărcinate.
Adesea, profesioniștii care încearcă să informeze copiii despre sănătatea sexuală sunt condamnați, presați, intimidați de către comunitate și liderii din comunitate (preot, primar, alte persoane cu autoritate).

Pe lângă constatările elaborate, membrii grupului de reflecție au formulat și recomandări în adresa statului. Copii spun că profesorii trebuie să fie instruiți să ofere informații despre sănătatea sexual-reproductivă într-un mod clar, atractiv, sistematic, adaptat vârstei și profesionist, fără a apela la stereotipuri și făcând abstracție de convingerile personale sau religioase. Iar ceilalți specialiști (medicii, asistenții medicali, asistenții sociali) să cunoască un pachet minim de informații veridice în domeniul dat.

Statul să promoveze campanii de informare pentru: adolescenți, părinți tineri, profesioniști prin care să promoveze mesaje clare reieșite din studiile efectuate, inclusiv despre drepturile copiilor ca pacienți (echipament, respect pentru confidențialitate.)

Elevii să fie consultați despre conținutul materialelor/ resurselor de informare. Competențele și tematicile necesare pentru copii să fie incluse în curriculum. Sistemul educațional, împreună cu cel medical și cu părinții, trebuie să-și îndeplinească responsabilitatea de informare a copiilor.

Grupul de Reflecție

Membrii Grupului de Reflecția și-au început activitatea în luna iulie 2014, fiind susținuți de CIDDC. Timp de 11 luni copiii au efectuat un studiu pentru a identifica problemele cu care se confruntă copiii din Moldova, au elaborat constatări și recomandări privind respectarea și încălcarea Drepturilor la Educație, la Protecție față de Violență, Abuz și Neglijare și la Sănătate. Grupul este format din 30 de adolescenţi, printre care sunt și copii cu necesităţi speciale şi de etnie romă, cu vârste cuprinse între 12-18 ani, din 17 raioane şi municipii, inclusiv zona transnistreană și UTA Găgăuzia.

Raportul copiilor va fi prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului alături de raportul societății civile și al Guvernului, care și-a asumat obligația de a raporta o dată la 5 ani cum se respectă drepturile copilului în țară.

Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului

Comitetul ONU pentru Drepturile copilului este un grup de 18 persoane care se întrunește de 3 ori pe an la Geneva și studiază situația particulară a fiecărui stat ce a ratificat Convenția. Comitetul nu poate forța o țară să întreprindă anumite acțiuni sau măsuri, dar poate veni cu recomandări și critici obiective în urma examinării rapoartelor, făcând publice observațiile sale.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

CIDDC este o organizaţie nonguvernamentală, fondată în anul 1999. Toate programele pe care le elaborează şi le implementează sunt bazate pe cercetări şi drepturile copilului. CIDDC oferă acces la informaţii în domeniul drepturilor copilului tuturor părţilor interesate şi/sau responsabile. CIDDC lucrează pentru a se asigura că atât copiii, cât şi adulţii deţin cunoştinţe despre drepturile copilului şi ştiu cum să le folosească. CIDDC încurajează și susţine copiii şi adulţii să participe la realizarea drepturilor copilului.

Pentru mai multe detalii:
Irina Gușanu, Comunicator CIDDC
Tel: 068 499746;
Email: irinagusanu[@]gmail.com
Web: www.childrights.md

Galerie foto:

Chiar dacă îl trimitem pe copil în fiecare zi la școală, aceasta nu este suficient pentru ca el să-și dezvolte abilitățile pentru viața de adult, să devină responsabil, tolerant și să se poată integra în societate. Implicarea părinților în viața școlară a copilului are un impact semnificativ asupra performanței și vieții lui. Datele cercetărilor arată că implicarea părinților îl ajută pe copil să se adapteze la mediul școlar, să absenteze mai rar, să obțină o performanță școlară mai bună, să conștientizeze mai ușor importanța educației.

Cercetările din domeniu demonstrează că învățarea are loc mai ușor atunci când familia este implicată și susține copilul în acest proces. În schimb, mai puțin contează venitul părinților, nivelul educațional sau background-ul cultural. Atunci când părinții se implică activ în educația copilului lor, mesajul înțeles de copil este: mama și tata sunt interesați de mine, de activitățile mele, iar școala este importantă.

Cum vă puteți implica în viața școlară a copilului?

Discutați cu învățătoarea despre cum și când este nevoie de ajutorul dvs. Țineți cont de interesele și experiența proprie. De exemplu, puteți să citiți copiilor, să-i însoțiți în excursii, să le vorbiți despre carieră sau experiența profesională proprie etc.

Toate aceste activități vă vor ajuta să comunicați mai des cu personalul școlii și cu ceilalți părinți. Veți cunoaște care sunt activitățile zilnice ale copilului, în ce climat el studiază și, în general, cum funcționează lucrurile în școala dvs.

"Educația copilului nu este prerogativa exclusivă a școlii sau a familiei. Părinții trebuie să înțeleagă că rolul lor nu se limitează în a trimite copilul la școală. Pe de altă parte, școala are obligația să implice părinții în procesul educațional și să-i susțină pentru a dezvolta potențialul copiilor. Mesajele transmise de părinți și școală copiilor trebuie să fie coerente, altfel riscăm să debusolăm copiii și să-i descurajăm să aibă încredere în adulții de referință", spune Cezar Gavriliuc, președintele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

În toate școlile din țară vor fi create consilii de administrație

Noul Cod al Educației prevede că în fiecare instituție de învățământ va fi creat un consiliu de administrație din care fac parte și părinții. Aceste structuri iau decizii ce țin de activitatea școlii: gestionează mijloacele financiare, evaluează curriculum, participă la desemnarea directorului, la evaluarea lui și a cadrelor didactice, etc.

Din componența consiliului de administrație, care reprezintă principala punte de comunicare dintre școală și comunitate, vor face parte, directorul instituției de învățământ, un director-adjunct, 2 profesori, un reprezentant al administrației publice locale, 3 părinți și un elev. Președinte al consiliului de administrație trebuie să fie o altă persoană decât directorul sau directorul-adjunct, fiind astfel realizat un echilibru între reprezentanții școlii și beneficiarii procesului educațional.

"Administrația școlii și profesorii trebuie să înțeleagă că educația copilului nu poate fi făcută fără participarea familiei acestuia, dar și a altor actori. Pentru ca această participare să fie cu adevărat benefică și nu una formală, părinții trebuie să aibă un cuvânt de spus și în ceea ce privește alcătuirea și administrarea bugetului școlii, și cu referire la calitatea predării sau condițiile în care se desfășoară procesul educativ. Părinții se vor implica cu adevărat în viața școlii atunci când vor vedea că opinia lor chiar contează", adaugă Cezar Gavriliuc.

Tot mai mulţi învățători înţeleg că relaţionarea cu elevii la şcoală depinde mult de atitudinea pe care o au faţă de copii şi comunicarea cu părinţii acestora. Este una dintre concluziile conturate la etapa intermediară de evaluare a programului de educație parentală pentru circa 150 de învăţători din mun. Chişinău şi r-ul Căuşeni.

Împreună cu specialiştii care îi ghidează în acest program, învățătorii analizează ședințele cu părinții pe care le-au organizat de la precedenta întâlnire de lucru până în prezent. Totodată, cadrele didactice vorbesc despre experiențele şi rezultatele pe care le-au avut în perioada programului (august 2014 - mai 2015). După 10 luni de stagiu, mulţi învăţători spun că programul de instruire are impact atât asupra activității profesionale, cât și personale.

„Am reușit să stabilim reguli în familie. Am văzut pe copii interesați de acest proces, iar acum chiar ne fac observații dacă ne abatem de la reguli. Dacă noi le respectăm, le respectă și ei. M-am apropiat mai mult de copii. Îi ascult mai mult. Am învățat să-mi stăpânesc emoțiile. Am luat multă experiență și de la colegii de aici. Reguli am stabilit și cu elevii din clasă. Acum și la ședințe vin mai mulți părinți. Deja știu să le identific mai bine nevoile. Ei vin cu interes. Spun că le place”, spune Angela Toma, învăţătoare la Liceul „Liviu Rebreanu” din Chişinău.

Scopul programului este ca învăţătorii să obțină cunoștințe și abilități pentru lucrul cu părinţii, astfel încât, împreună să contribuie la educarea nonviolentă a copiilor. „Anterior fugeam de seminare. Ziceam că îmi pierd timpul și trebuie ulterior să recuperez orele de la care am lipsit. Anul acesta am înțeles că totul poate fi recuperat. Reveneam la școală mai pozitivă și era și spre binele copiilor. Eu am conștientizat că gândurile mele au consecințe. Gândurile pozitive m-au ajutat mult în viața de familie. Îmi este mai ușor să organizez ședințele cu părinții pentru că eu nu mai pun accent pe transmiterea informațiilor, dar acum le pot spune și cum să procedeze. S-au îmbunătățit relațiile și cu colegele. Ele vin la mine după un sfat” Olga Burzacovschi, LT „Iulia Hașdeu”.

„Am învățat să-mi respect copilul. Comunicarea dintre mine și el e total altfel. El chiar mă laudă şi îmi zice uneori „bravo mama, ceva se întâmplă cu tine că te schimbi spre bine”, spune Natalia Bernaz, de la Liceul „Liviu Rebreanu” din Chişinău. „Chiar dacă am mai avut conflicte, acum îmi dau seama că era vina mea. Am învățat să utilizez mesajele asertive. Spun „mă simt așa când tu faci asta…” În clasă, am pus regulile pe foaie. Până va ajunge să meargă lucrurile de la sine, va fi un pic incomod și se cere un efort mai mare. Din septembrie voi avea o nouă clasă. Acum știu bine de unde să încep și unde să ajung în lucrul cu părinții. Știu ce se poate de făcut ca să pun accent mai mare pe metodele de educație ca să evităm violența”, adaugă învăţătoarea.

Deseori, adulții devin deranjanți de felul cum se comportă copiii, dar asta se întâmplă pentru că, ei nu sunt pregătiți să-i înţeleagă, spune Victoria Adascaliţa, psiholog, specialistă în cadrul programului de educaţie parentală pentru cadrele didactice. „Vrem ca învățătorii și părinții să fie mai pregătiți pentru schimbări și pentru a ajuta copiii în perioada schimbărilor” menţionează specialista.

Mai mult sau mai puţin, toți participanții la program au făcut progrese, spune Aliona Stepan, asistentă de proiect. „Toți au conștientizat că responsabilitatea lor ține și de înțelegerea copilului și a comportamentelor acestuia, protecția copilului la școală, dar și informarea/ susținerea părinților când aceștia au relații mai tensionate cu copiii lor. Este importantă promovarea metodelor pozitive de educație la școală și discutarea acestor metode cu părinții în cadrul ședințelor de grup sau individuale. De asta, profesioniștii din domeniul educației au nevoie şi în continuare de asistența experților și de schimbul de experiență privind comunicarea cu părinții elevilor ", menţionează Aliona Stepan.

Programul de instruire de lungă durată a cadrelor didactice din învățământul primar este organizat de Ministerul Educației în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) și susținerea UNICEF Moldova.

Peste 30 de elevi, membri ai Consiliului Național al Elevilor din învățămîntul profesional tehnic (CNE ÎP), se întrunesc într-o nouă ședință de lucru în perioada 23-25 aprilie, la Bălți.

În cadrul ședinței, care este ultima pentru actuala componență a CNE ÎP, elevii vor vizita cîteva școli profesionale și colegii din municipiul Bălți, pentru a consulta opinia colegilor privind calitatea procesului educațional. Totodată, participanții, vor face o evaluare a activității consiliului pentru perioada 2014-2015. Una dintre sesiunile ședinței este rezervată pentru discuția cu Ministrul Educației, Maia Sandu. Discuțiile se vor axa pe rezultatele consultărilor cu elevii din alte instituții și experiența pe care au avut-o în calitate de membri ai CNE.

CNE ÎP a fost creat la începutul anului curent de studii de Ministerul Educației, în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și Fundația LED. Scopul consiliului este  asigurarea dreptului la opinie și libera exprimare a elevilor din colegii și școli profesionale și de meserii. Astfel, Ministerul Educației are posibilitatea să obțină informații din prima sursă despre problemele cu care se confruntă elevii și sistemul educațional în general. În același timp, CNE ÎP constituie o platformă prin care elevii pot să-și facă vocea auzită referitor la toate aspectele vieții școlare, dar și un mecanism prin care conducerea ministerului consultă opinia lor în elaborarea politicilor educaționale.

5 mai, 2015 – „Avem sisteme de protecție a copilului, dar ele nu funcționează”, constată copiii care au monitorizat respectarea Dreptului Copilului la Protecție față de Violență, Abuz și Neglijare.

„Autoritățile și persoanele responsabile nu reușesc sau nu sunt competente în a proteja copiii de violență”. „Avem nevoie de instruire pentru toate persoanele care se ocupă de educația copiilor și interacționează zilnic cu ei”. „Violența poate fi întâlnită practic în toate mediile, cel mai mult însă la școală și în familie”. Sunt unele din constatările pe care le-au făcut membrii Grupului de Reflecție în procesul de compilare a raportului privind respectarea drepturilor copilului ce urmează a fi prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului.

„Copiii din țara noastră se confruntă deseori la școală, acasă și în societate, în general, cu situații de violență. Asistenții sociali și polițiștii nu reușesc să facă față, iar profesorii nu se întreabă de ce unii copii nu vin cu săptămânile la școală sau de ce se comportă straniu. Copiii încep să înțeleagă de la vârste mici ce e violența și ce e iubirea. Ei sunt loviți și îmbrățișați de aceleași brațe”, afirmă Maria Harcenco din Anenii Noi, prezentă la atelierul din 1-3 mai desfășurat la Chișinău.

Membrii Grupului de Reflecția și-au început activitatea în luna iulie 2014, fiind susținuți de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului. Timp de 10 luni copiii au efectuat un studiu pentru a identifica problemele cu care se confruntă copiii din Moldova, au elaborat constatări și recomandări privind respectarea și încălcarea Drepturilor la Educație, la Protecție față de Violență, Abuz și Neglijare și la Sănătate.

Grupul format din 35 de adolescenţi din 12 raioane şi municipii, cu vârste cuprinse între 12-18 ani, inclusiv copii cu necesităţi speciale şi de etnie romă, are sarcina de a compila și completa informaţiile din rapoartele de monitorizare ale altor grupuri de copii, elaborate din anul 2012 până în prezent.

Raportul copiilor va fi prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului alături de raportul societății civile și al Guvernului care și-a asumat obligația de a raporta o dată la 5 ani cum se respectă drepturile copilului în țară.

Pentru mai multe detalii:
Irina Gușanu, Comunicator CIDDC
Tel: 068 499746; Web: www.childrights.md

Peste 30 de elevi, membri ai Consiliului Național al Elevilor din învățămîntul profesional tehnic (CNE ÎP), se întrunesc într-o nouă ședință de lucru în perioada 23-25 aprilie, la Bălți.

În cadrul ședinței, care este ultima pentru actuala componență a CNE ÎP, elevii vor vizita cîteva școli profesionale și colegii din municipiul Bălți, pentru a consulta opinia colegilor privind calitatea procesului educațional. Totodată, participanții, vor face o evaluare a activității consiliului pentru perioada 2014-2015. Una dintre sesiunile ședinței este rezervată pentru discuția cu Ministrul Educației, Maia Sandu. Discuțiile se vor axa pe rezultatele consultărilor cu elevii din alte instituții și experiența pe care au avut-o în calitate de membri ai CNE.

CNE ÎP a fost creat la începutul anului curent de studii de Ministerul Educației, în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și Fundația LED. Scopul consiliului este  asigurarea dreptului la opinie și libera exprimare a elevilor din colegii și școli profesionale și de meserii. Astfel, Ministerul Educației are posibilitatea să obțină informații din prima sursă despre problemele cu care se confruntă elevii și sistemul educațional în general. În același timp, CNE ÎP constituie o platformă prin care elevii pot să-și facă vocea auzită referitor la toate aspectele vieții școlare, dar și un mecanism prin care conducerea ministerului consultă opinia lor în elaborarea politicilor educaționale.

Părinții moldoveni îşi lasă copiii pe spatele bunicilor, vecinilor sau rudelor, în timp ce ei merg şi îşi caută un loc de muncă în străinătate. Astfel începe articolul în care se vorbește despre soarta copiilor moldovenilor plecați peste hotare, publicat la mijlocul lunii martie, în săptămânalul olandez „De Groene Amsterdammer”.

În perioada 23 - 28 februarie, circa 150 de cadre didactice, din Chişinău şi raionul Căuşeni, sunt implicate într-o nouă sesiune de lucru privind disciplinarea pozitivă a copiilor. Sedința face parte din programul de lungă durată privind pregătirea învățătorilor din învățământul primar, pe domeniul organizării activităților cu părinții. Scopul principal al programului este ca învăţătorii să obțină cunoștințe și abilități în lucrul cu părinţii, astfel încât, împreună să contribuie la educarea nonviolentă a copiilor.

La cea de-a patra ședință de lucru, cadrele didactice sunt familiarizate cu formele, manifestările și consec`ințele fenomenului violenţei asupra copiilor. Totodată, se lucrează și pe procesul de identificare și raportare a cazurilor suspecte de violență, prin intermediul Fișei de sesizare. Tot aici, se actualizează și cunoștințele despre metodele pozitive de disciplinare a copiilor.

Cu toate că se află abia la jumătatea programului de pregătire, unele cadre didactice reușesc cu succes să pună în practică cele învățate. ,,Progresul se vede şi este diferit la fiecare pedagog. Am avut situaţii când la prima întâlnire învăţătoarea a plâns, ca să ajungă ulterior să aibă cele mai bune rezultate. Bineînţeles că lucrul cel mai mare are loc între aceste întâlniri”, spune Victoria Adascaliţa, una dintre formatoarele implicate în program.

Pedagogii aplică cunoştinţele obţinute în cadrul şedinţelor cu părinţii. În această perioadă, ei au reuşit să organizeze cel puţin două şedinţe pe subiecte discutate la seminare. „Învăţătorii îşi văd reuşitele pentru că, în primul rând au avut plăcerea emoţională de la etapele de lucru, fapt care face să le crească şi încrederea în acest proces. Tot învăţătorii spun că a crescut şi numărul părinţilor care vin la şcoală şi le pun întrebări. Învăţătorii au observat schimbări şi în starea emoţională şi comportamentală a copiilor”, adaugă formatoarea.

Olga Burzacovschi, învățătoare la Liceul „Iulia Hasdeu” spune că aceste şedinţe de lucru i-au fost de ajutor în primul rând pe plan personal, în calitate de părinte. „Cunoştinţe pe care noi le-am primit pentru munca de învăţător, m-au ajutat şi în experienţa mea de părinte. Încerc să aplic aceste metode şi în relaţia cu copii mei şi să revăd unele comportamente pe care le-am folosit cu copilul mai mare. Acum, îmi este mult mai uşor să comunic cu părinţii copiilor şi să organizez şedinţe cu ei. Am învăţat care sunt acele puncte pe care trebuie să le ating ca să ajungem la un scop comun - educarea şi creşterea copilului fericit. Eu am simţit că și relațiile cu părinţii copiilor s-au îmbunătățit, unii vin la școală chiar şi pentru a cere câte un sfat... Am avut un caz, când, a doua zi după şedinţa cu părinţii, a venit copilul în clasă şi m-a întrebat ce s-a întâmplat la şedinţă că mămica lui s-a comportat altfel după asta”, povestește Olga Burzacovschi.

„Eu am reuşit să-mi reformulez unele idei şi să-mi reorganizez unele şedinţe cu părinţii”, spune Rodica Braghiş, învățătoare la Școala nr. 120. „Îmi place că suntem antrenate în exerciţii practice, acestea sunt binevenite. Formatorii ne pun în situaţii de a gândi altfel şi de a ne perfecţiona. Consider că este nevoie de astfel de programe, ce ţin de organizarea şedinţelor cu părinţii, chiar şi în universităţi. Trebuie pregătiţi mai întâi studenţii, dar trebuie de făcut o schimbare și cu toate cadrele didactice, inclusiv preşcolarii”, adaugă Rodica Braghiş.

Programul de instruire de lungă durată a cadrelor didactice din învățământul primar este organizat de Ministerul Educației în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) și susținerea UNICEF Moldova.

Ministerul Educației invită toți elevii să participe la concursul pentru selectarea noii componențe a Consiliului Național al Elevilor (CNE), care urmează să activeze pe parcursul anului de studii 2015 – 2016. CNE este o structură consultativă de pe lîngă Ministerul Educației, din componența acesteia făcînd parte 25 de elevi din clasele V-XII.

Viitorii membri ai CNE vor fi aleşi de o comisie de concurs instituită de Ministerul Educației. Candidaturile acestora vor fi propuse de structurile de autoconducere şcolară ale elevilor (consiliul elevilor, senatul şcolar etc.) din instituţiile de învăţămînt general (gimnazii, licee).

Potrivit ministrului Educației, Maia Sandu, Consiliul Național al Elevilor și-a demonstrat funcționalitatea și utilitatea pe deplin în acești doi ani de implicare și dialog cu toți actorii decizionali din domeniul educației. „Încurajăm și susținem toți tinerii să ia o poziție proactivă și să ne ajute în procesul de construire a unei școli atractive, prietenoase. Am certitudinea că opiniile elevilor trebuie luate în calcul în primul rînd, pentru că anume asupra lor se manifestă impactul proceselor din educație”, a spus Maia Sandu.

Membrii CNE sînt aleşi pentru un an școlar și se convoacă trimestrial, în timpul vacanţelor şcolare, pentru a discuta cu angajaţii şi conducerea Ministerului Educației, precum și cu reprezentanți ai altor structuri de stat, despre problemele care îi preocupă, în special cele ce ţin de relevanța şi calitatea educaţiei.

Dosarul candidaților la concurs va include următoarele acte: CV-ul candidatului; acordul informat al părintelui/îngrijitorului; o scrisoare de motivaţie din partea candidatului; procesul-verbal al şedinţei organului de autoconducere al elevilor din instituţia de învăţămînt; angajamentul scris din partea directorului instituţiei privind accesul la computer, internet și imprimantă.

Dosarul va fi transmis pe adresa de mail This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.  pînă la data de 30 mai 2015.

Consiliul Național al Elevilor se află la cel de-al doilea mandat.