Deși Republica Moldova a ratificat Convenția ONU privind drepturile copilului cu peste 20 de ani în urmă, drepturile copiilor încă nu sunt bine cunoscute în Moldova. Potrivit unui studiu elaborat de copii în anul 2013, mai puţin de jumătate din copii, doar unul din patru copii cunoaște despre Convenție. Același studiu arată că informația pe care copiii o cunosc despre drepturile lor este incompletă sau selectivă, pentru că deseori adulții înțeleg greșit ideea și esența unui drept sau sunt cointeresați să ofere copiilor mesaje eronate. De exemplu, 70% au menționat dreptul la educație și doar 2% sau mai puțin au numit dreptul la viaţa privată, dreptul la acces la informaţie corespunzătoare sau dreptul la protecţie faţă de exploatare economică.

Mai mult de 50 de profesori de educație civică din raioanele Ștefan Vodă și Strășeni învață să desfășoare activități educaționale bazate pe drepturile copilului, în special dreptul de a nu fi discriminat, dreptul la identitate și dreptul la opinie. În perioada decembrie 2015 – ianuarie 2016 are loc a treia etapă de instruire în cadrul unui stagiu de formare de lungă durată realizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului.

Instruirile au loc în paralel cu activitățile și subiectele stabilite în curriculum la disciplina educație civică. Pe 29 decembrie 2015, a avut loc prima zi de lucru din cadrul celei de-a treia etape de instruire pentru profesorii din Strășeni. Participanții și-au îmbunătățit abilitățile de identificare a factorilor care influențează sănătatea; de evaluare a impactului acestor factori și de înțelegere a propriilor atitudini și prejudecăți bazate pe aspectul exterior și starea de sănătate a altor persoane.

În calitate de formatoare și mentoră, Rodica Secară spune că a reușit să observe schimbări în practica profesorilor. „Mă bucur să aud de la ei vorbe precum: „elevii m-au întrebat la sfârșit de lecție ce s-a schimbat de am făcut altfel lecția”, elevii mi-au spus că le-a plăcut foarte mult ce-am făcut la oră. Deși mulți nu afirmă oficial că s-a schimbat ceva în practica lor, pentru că așa ar recunoaște că până acum au făcut ceva greșit, aceste experiențe pe care le trăiesc și pe povestesc dau de înțeles că ei cel puțin își pun întrebări și încep să aplice ceea ce discutăm la instruiri”, explică Rodica Secară.

 „Îi aud deseori spunând: „elevii au listat”, „elevii au înțeles”. Eu aș vrea să ajungem la etapa în care profesorii să spună „elevii au mers și au raportat primarului sau directorului că au o problemă și persoanele responsabile nu o rezolvă. Sper să nu am așteptări exagerate, dar cred că o să reușim cu pași mici să ajungem la acest nivel”, adaugă instructoarea.

Maria Costovici, profesoară la liceul Ion Inculeț din satul Vorniceni, raionul Strășeni, spune că aceste instruiri au ajutat-o să treacă de la o lecție predată cu cartea în mână la una bazată pe activități practice.

„Aveam în față etapele lecției, explicam noțiunile din carte. Elevii stăteau în bănci și mă ascultau sau participau la discuții. Acum am trecut la activități practice. Creez copiilor diferite situații în care ei trebuie să acționeze cumva, să se exprime și să înțeleagă de ce procedează într-un anumit fel. Am observat că au devenit mai încrezători, participă mai mult și sunt mai deschiși cu mine”, spune Maria Costovici.

Instruirile au loc în cadrul programului „Educație civică participatorie și incluzivă”, implementat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în parteneriat  cu Direcțiile de Învățământ Ștefan Vodă și Strășeni. Programul este susținut de ERIKS Development Partner din Suedia. ­­­­­­­­

Copiii fără îngrijire părintească au nevoie de suport și sprijin din partea profesioniștilor, pentru că ei nu au familia, părinții aproape. Ajunși în ultimul an de gimnaziu, foarte mulți adolescenți sunt confuzi și le este greu să decidă ce vor face mai departe.

Anul acesta, Iurie a absolvit gimnaziul internat, iar de aproape 4 luni, învață meseria de tâmplar la o școală profesională. Spune cu încredere că vrea să ajute oamenii să-și amenajeze casele frumos și funcțional.

Situația era însă diferită acum un an, când Iurie era în clasa a 9-a. La absolvirea celor nouă clase știa că urmează să plece de la internat, dar nu știa unde va ajunge.

„Eram clasa a noua și nu știam nimic despre ce va urma și ce trebuie să fac. Toți îmi spuneau că trebuie să merg mai departe la școală, să-mi găsesc o profesie care să mă ajute să mă întrețin și care să-mi placă. La școală nu am auzit sfaturile care m-ar fi ajutat să înțeleg ce pot să fac, unde să caut, unde să merg”, povestește Iurie.

Prin fișe, explicații și jocuri – așa spune Iurie că a ajuns să înțeleagă cine vrea să devină și ce trebuie să facă pentru a-și atinge scopul. Activitățile au fost realizate de echipa Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

CIDDC desfășoară de mai bine de 10 ani, în cadrul diferitor programe, seminare de orientare profesională pentru absolvenții instituțiilor rezidențiale.

Elevii claselor a 7-9 de la Bender, Leova și Strășeni sunt implicați în exerciții practice, în cadrul cărora se cunosc mai bine pe sine, se informează despre piața muncii, instituțiile de învățământ în care pot să învețe o profesie, pregătirea dosarului de admitere și despre riscurile/ pericolele cărora ar trebui să facă față după ce pleacă de la internat. În cadrul seminarelor se mai discută despre instituțiile și profesioniștii responsabili să-i ajute, să-i ghideze pe perioada studiilor profesionale și în perioada angajării în câmpul muncii”, explică Aliona Stepan, coordonatoarea programelor de lucru cu copii din instituții rezidențiale.

Chiar dacă subiectul de ghidare în carieră este inclus în curriculum, activitățile legate de orientarea profesională sunt neglijate de către profesori sau lipsesc.

Despre procesul de instruire în școală, copiii vorbesc într-un raport privind respectarea drepturilor copilului. Copiii, au fost ghidați de CIDDC să evalueze cum sunt respectate drepturile lor. Ei susțin că programa școală este teoretică, cele mai practicate metode de învățare fiind însușirea pe de rost a temelor sau reproducerea informației din cărți. Mai puțin sunt dezvoltate abilitățile copiilor și mai puțin sunt pregătiți pentru viața activă de adult.

Pe perioada anului de studii 2015-2016, circa 100 de elevi  gimnaziile internat din orașele Bender, Leova și Orhei participă la activități de informare și de dezvoltare a abilităților de viață. Activitățile sunt desfășurate de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în parteneriat cu Ministerul Educației și cu suportul Soroptimist International – Uniunea din Norvegia.

Pe 10 decembrie, de ziua internațională a drepturilor omului, în jur de o sută de cadre didactice din mai multe regiuni ale republicii, profesori universitari, studenți și specialiști în domeniul educației civice au participat la Conferința Națională „Educaţia privind drepturile omului/drepturile copilului: obiective, finalităţi şi realităţi”.

Scopul evenimentului a fost de a contribui la o înţelegere mai profundă a conceptului de Educaţie în domeniul drepturilor omului/ copilului şi la îmbunătăţirea procesului de învăţare a drepturilor omului/ copilului în sistemul educaţional.

Despre importanţa implicării şcolii în formarea viitorilor cetățeni activi, informaţi și responsabili a vorbit, în deschiderea evenimentului, viceministrul educaţiei Nadia Cristea. „Cadrele didactice, în parteneriat cu autorităţile locale, membrii comunității, organizațiile societății civile, au un rol crucial în procesul de învăţare despre, prin și pentru drepturile omului”, a menționat viceministrul.

Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” a subliniat importanța educației civice pentru edificarea unei societăți bazate pe respectarea legilor, în care fiecare cetățean își cunoaște identitatea și își poate revendica drepturile consfințite prin documentele naționale și internaționale.

„O bună parte din adulți încă mai privesc copiii ca ființe care nu au ceva important de spus”, a constatat Cezar Garviliuc, președintele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC). În opinia lui, copiii au ce să spună și sunt capabili să o facă, dar este necesar ca adulții din preajmă să identifice metodele și instrumentele de lucru specifice vârstei și să demonstreze că țin cont de ceea ce spun copiii.

Cei prezenţi la conferinţă au avut posibilitatea să se implice în trei ateliere, în cadrul cărora au fost prezentate şi analizate diverse experienţe de lucru. Discuţiile au vizat educaţia privind drepturile omului din perspectiva strategiilor didactice de învăţare-predare-evaluare, a competenţelor necesare cadrelor didactice, dar și a modalităților de împuternicire a copiilor în revendicarea propriilor drepturi.

În concluzie, Rodica Solovei, șef de catedră la Institutul de Științe ale Educației, a menționat necesitatea integrării subiectelor referitoare la drepturile copilului în toate obiectele de studiu. „Toți profesorii din școală trebuie să fie capabili să vorbească la lecțiile lor despre drepturile omului, să promoveze toleranța, egalitatea și diversitatea. Educația pentru drepturile omului nu este posibilă într-un mediu în care aceste drepturi nu sunt respectate și promovate, de aceea școala trebuie să ofere condiții sigure și prietenoase copiilor. În același timp, este necesară dezvoltarea capacităţilor profesorilor de a transmite elevilor informația despre drepturile omului detaliat, folosind exemple practice şi respectând un echilibru între drepturi şi responsabilităţi, astfel încât să fie clar care sunt drepturile copilului şi care sunt obligaţiile statului şi titularilor de obligații”, a conchis Rodica Solovei.

Conferinţa a fost organizată în cadrul proiectului „Educaţie civică participativă şi incluzivă”, implementat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, în colaborare cu Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova şi Facultatea de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, cu susţinerea organizaţiei ERIKS Development Partner din Suedia.

Mâine, 10 decembrie 2015, de ziua Internațională a Drepturilor Omului, peste o sută de cadre didactice, specialiști în domeniul educației civice din cadrul Direcțiilor municipale și raionale învățămînt, profesori universitari, studenți și practicieni din societatea civilă vor participa la Conferința Națională „Educaţia privind Drepturile Omului/Drepturile Copilului: obiective, finalităţi şi realităţi”.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 09:30, în incinta Facultății de Istorie și Geografie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. (Str. Ion Creangă nr. 1, corp nr. 1, parter, aula 103)

Scopul conferinţei este de a contribui la o înţelegere mai profundă a conceptului de Educaţie în domeniul Drepturilor Omului/Copilului şi la îmbunătăţirea procesului de învăţare a drepturilor omului/copilului în sistemul educaţional.

Pe parcursul ultimilor ani, profesioniști din diferite domenii au acumulat diverse experienţe în educația privind drepturile omului în general şi drepturile copilului în particular. Evenimentul serveşte drept platformă unde practicienii, profesorii universitari şi studenții pot împărtăşi practici de succes, dar și provocări întâmpinate în procesul de învăţare-predare-evaluare a drepturilor omului/copilului. Studierea Drepturilor Omului este parte componentă a Curriculumului modernizat la disciplina „Educaţia Civică” pentru elevii din ciclul gimnazial şi cel liceal.

Mai multe detalii găsiți în agenda evenimentului. (PDF)

POSTERUL CONFERINȚEI (PDF)

Conferinţa este organizată în cadrul proiectului „Educaţie civică participativă şi incluzivă”, implementat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Facultatea de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” cu susţinerea organizaţiei ERIKS Development Partner din Suedia.

Persoane de contact:
Iosif Moldovanu, lector universitar, Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă”:
mob: 069981166, email: moldovanu.iosif[@]gmail.com

Claudia Danii, coordonator proiect, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova:
mob: 069253838, email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Învață elevii cum să evite riscurile legate de sănătatea sexual reproductivă; ajută echipe de tineri să identifice problemele pe care le au în comunitate și să elaboreze strategii prin care să le soluționeze; iar de mai bine de 4 ani monitorizează cum sunt respectate drepturile copilului. Așa sună istoria de participare civică a unei tinere de 17 ani Rodica Caimac. 

Totul a început în anul 2011, când Rodica a devenit membră a Grupului de Lucru privind Drepturile Copilului. Împreună cu alți 73 de copii din raioanele Orhei și Leova, Rodica a fost ajutată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului să înțeleagă care sunt drepturile copilului și cum să monitorizeze dacă acestea sunt respectate sau nu.  „Îmi amintesc foarte bine  momentul când am prezentat directorilor de școli din raion raportul în legătură cu dreptul la educație. Am ieșit în fața a peste 40 de directori. Atunci, pentru prima dată, adulții au ascultat ce spun copii despre viața de la școală”, povestește Rodica.

Un tânăr activ se implică ori de câte ori are oportunitatea în diferite domenii, încearcă să colaboreze și să se implice în luarea deciziilor care îl afectează. Important e ca adulții să-l susțină, este convinsă Rodica. 

Între timp, Rodica este elevă la Colegiul Pedagogic din Orhei. Vrea să devină asistentă socială „Experiența de monitorizare a propriilor drepturi m-a determinat să devin asistentă socială. Văzând că adulții nu respectă drepturile mele și ale semenilor mei, vreau să contribui la îmbunătățirea situației”, spune Rodica. 

Mulţumim tuturor pentru interesul manifestat faţă de Conferinţa naţională „Educaţia privind Drepturile Omului/ Drepturile Copilului: obiective, finalităţi şi realităţi”.

Numărul total de persoane care s-au înscris a atins cifra de 180, de aceea grupul de lucru pentru selectarea participanţilor a folosit mai multe criterii:

• 1. Echilibru între participanţii care vor avea prezentări şi cei care se vor implica în discuţii
• 2. Reprezentare geografică şi echilibru între numărul de participanţi din aceeaşi localitate/ raion
• 3. Echilibru între participanţii cu diverse genuri de activitate (profesori, inspectori, societate civilă, studenţi etc.)

Puteţi vedea rezultatele selectării în LISTA PARTICIPANŢILOR (PDF).

20 noiembrie 1989, ziua în care a fost adoptată Convenția ONU privind drepturile copilului. Astăzi se împlinesc 26 de ani de când drepturile speciale ale copiilor au fost recunoscute și incluse într-o lege internațională.

Cu acestă ocazie, Vlad Cernouțan, unul dintre copiii care pe parcursul mai multor ani monitorizează cum este respectată Convenția și care în anul 2016 urmează să prezinte Comitetului ONU privind drepturile copilului un raport despre situația copiilor în țară, a participat în perioda 18-19 noiembrie la o întâlnire cu membrii Parlamentului European, la Bruxell.

„Am discutat despre cât de importantă e participarea copiilor, care sunt caracteristicile și lucrurile care o împiedică. În special, am pus accent pe faptul că adulții le atribuie din start copiilor un loc stabilit în societate și anume cel de copil clasic, care numai se joacă și nu trebuie să țină cont de niște probleme și decizii. De fapt, copilul are dreptul de existență deplină, de a discuta, de a participa la luarea unor decizii. Copiii sunt parte a societății, până la urmă tot ei și reprezintă adulții de mâine - politicieni, judecători, guvernanți, miniștri și alții, ei sunt adulții ce vor putea schimba ceva”, spune Vlad.

Evenimentul a fost organizat de ChildPact și reprezintă o primă încercare de a stabili un dialog între copii și parlamentarii europeni.

Context

90 de membri ai Parlamentului European au semnat  „Manifestul privind Drepturile Copilului”  elaborate de 14 organizații internationale care promovează drepturile copilului. Manifestul include un angajament de a „întreprinde pași concreți pentru a implica copiii în procesul de luare a deciziilor, în monitorizare și evaluare și să le asigure acces la informație relevantă și adaptată vârstei”.

CATS, un program care promovează ideea copiii sunt actori ai societății și ei o pot transforma, susține, la nivel international participarea copiilor. Ca și activitate permanentă, CATS își propune să stabilească un dialog între copii și Parlamentul European. Scopul este ca membrii parlamentului să fie susținuți să discute cu copiii direct și să promoveze implicarea copiilor în luarea deciziilor și în țările pe care le reprezintă.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) împreună cu 36 de organizații internaționale a semnat săptămâna trecută o declarație prin care reamintește despre obligațiile statelor de a proteja de orice formă de abuz și pericol toți copiii, inclusiv cei migranți și refugiați.

Situația oamenilor care sunt forțați să fugă de conflicte și persecuție din țările lor și să caute refugiu în statele europene este un subiect intens discutat și a cunoscut o amploare în ultimele luni. În perioada ianuarie-august 2015, peste de o jumătate de milion de oameni, printre ei și copii, au fugit din țările lor spre statele europene. Mai mult de 3000 de persoane, inclusiv copii, și-au pierdut viața în calea periculoasă prin care au traversat Marea Mediterană și Marea Egee.

CIDDC împreună cu cele 36 de organizații dorește să depășească pozițiile contradictorii asupra acestui subiect: declarația își propune, mai presus de toate, să accentueze obligațiile internaționale pe care statele europene și le-au asumat. Multe dintre dezbaterile actuale nu sunt în concordanță cu prevederile legale, ceea ce dorim să reamintim insistent.

Despre situația copiilor, în legătură cu care Asociația este îngrijorată, declarația face trimitere la obligațiile statului care a semnat tratatul prin care își asumă să îngrijească și să protejeze toți copiii care se află pe teritoriul său, fie că dețin sau nu documente legale și sunt sau nu însoțiți de cineva.

Textul integral al declarației, precum și lista organizațiilor semnatare, le puteți găsi AICI.

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a declarat data de 18 noiembrie Ziua europeană de protecţie a copiilor împotriva exploatării şi abuzului sexual, invitând instanţele naţionale, parlamentarii, organizaţiile neguvernamentale, actorii din domeniul protecţiei drepturilor copilului să lanseze iniţiative privind consemnarea acestui eveniment.

Problema protecţiei copiilor împotriva exploatării şi abuzului sexual în spaţiul on-line este deosebit de actuală şi pentru Republica Moldova. Potrivit unui studiu naţional realizat de Centrul International „La Strada”, 13,3% dintre copii intervievaţi au fost expuşi vizionării imaginilor pornografice, alte 12% sunt hărţuiţi on-line şi nu cunosc cum să reacţioneze, iar 11% (printre care 29% copii cu vârsta de 12 ani) s-au confruntat cu propuneri indecente de la persoane pe care le-au cunoscut prin Internet . Un alt studiu naţional, realizat de Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii, arată că 53% din populaţia ţării consideră că există grupuri de copii şi tineri în Moldova cu risc mare de a se angaja în activităţi sexuale, în schimbul unei plăţi sau alte beneficii.

Cu acest prilej, mai multe organizaţii care fac parte din reţeaua ONG-lor naţionale afiliate la ECPAT – Centrul Internațional „La Strada”, Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii, AO CCF Moldova – Copil, Comunitate, Familie şi Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului – lansează un Apel, prin care solicită autorităţilor guvernamentale, societăţii civile, mass media să abordeze în mod prioritar acest subiect pe agenda guvernamentală. Deși politicile de protecție a copilului se regăsesc în majoritatea strategiilor și documentelor de politici publice ce vizează domeniul protecției sociale, subiectul prevenirii abuzului și exploatării sexuale a copiilor, în special în mediul on-line este abordat sporadic şi poartă un caracter haotic. Inacțiunea din partea autorităților înseamnă abandonarea copiilor în fața riscului exploatării şi abuzului sexual on-line.
(A se vedea apelul integral, PDF)

P.S. Telefoane și persoane de contact
Centrul Internațional ”La Strada” - 0 693 49417, Nicolae Misail, ofițer de presă
Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii 0 694 41661, Adelina Sochircă, coordonator comunicare și relații publice
AO CCF Moldova -- Copil, Comunitate, Familie 0 693 62920, Lorina Ghitu, manager program
Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului - 022716598; 069213529, Cezar Gavriliuc

Care sunt formele violenţei, cum pot fi identificate cazurile de abuz şi ce ar trebui să facă învăţătorii atunci când observă violenţă asupra copiilor. Acestea sunt subiectele de lucru în cadrul celui de-al doilea seminar pentru învăţătorii implicaţi în stagiul de formare de lungă durată.

În cadrul sesiunii de lucru, care are loc în perioada 22-29 octombrie, la Chişinău, Hâncești și Strășeni, se pune accent pe prevenirea violenței și pe implicarea cadrelor didactice în identificarea şi raportarea cazurilor de violență.

„Analizăm metodele de disciplinare pe care învăţătorii le cunosc sau la care apelează, pentru a vedea avantajele și dezavantajele lor. Inițial, au mai fost discuții în care se spunea „ei, dacă e părinte, poate să mai dea câte o palmă copilului”. Până la urmă, cred că au ajuns să înțeleagă că nu este chiar așa. Rezultatul bătăii poate fi doar de moment și nu este cel pe care şi l-ar dori adulții”, spune Diana Postu, psiholog şi formatoare în program.

În cadrul acestei sesiuni de lucru, se vorbește şi despre acţiunile ce trebuie făcute atunci când cadrele didactice identifică cazuri grave de violență asupra copiilor.

„Analizăm şi cazuri mai puţin grave, pentru că ele se întâlnesc atât de des, încât au devenit o obişnuinţă și nu se prea lucrează cu ele, spune Victoria Adăscăliţă, o altă formatoare din program şi psiholog de specialitate. O problemă comună pentru multe cadre didactice sunt comportamentele violente în rândurile copiilor. „Este important să schimbăm și atitudinea față de cazurile de violență care apar între copii. Deseori, învățătorii spun că copilul ar fi „hiperactiv” și cu asta se termină implicarea. Exersăm şi încercăm să formăm competenţe de lucru pentru astfel de situații” menţionează psihologul.

Unele cadre didactice au ţinut să-şi împărtăşească experienţa pe care au avut-o după prima sesiune de lucru. Olga Pena, învăţătoare la Școala primară-grădiniță nr. 88, din orășelul Codru, spune că a devenit mai încrezătoare şi a observat deja îmbunătăţiri în relaţia cu părinţii copiilor. „Am organizat o ședință cu părinții, în baza celor discutate la întâlnirea precedentă. Ne-am simțit bine, iar relația dintre mine și părinți deja s-a schimbat. S-a schimbat şi atitudinea părinților față de copii. Eu am mai făcut ședințe mai diferite, dar ceea ce am auzit aici a prins bine și am simțit o schimbare. Cred că toți învățătorii de clase primare trebuie să treacă prin acest curs. Ar fi bine și la universitate să fie un asemenea curs, pentru că noi primim multe cunoștințe teoretice, dar când ajungem să lucrăm practic cu părinții, întâmpinăm greutăți și nu toate școlile au psihologi”, adaugă învăţătoarea.

Stagiul de formare a fost conceput de către Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) şi Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC), în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Programul este susţinut de reprezentanţa UNICEF Moldova şi Oak Foundation.

Scopul programului este de a dezvolta competențe cadrelor didactice din învăţământul primar pentru a preveni și proteja copiii față de violență și de a promova cu părinții activități în domeniul educației non-violente a copiilor.