Dreptul copilului de a participa înseamnă trei lucruri de bază: în calitate de adulți îi creăm copilului posibilitatea de a-și exprima liber punctul de vedere referitor la toate aspectele vieții; luăm în serios ceea ce spune copilul; tot ce spune el sau ea să poată influența decizia pe care o luăm. Aceasta este concluzia primei sesiuni online a atelierului de formare pentru Misiunea Socială „DIACONIA” a Mitropoliei Basarabiei, „Participarea copilului în procesul decizional în organizație”, facilitat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) cu suportul Suediei prin intermediul fundației „Save the Children”.

În cadrul sesiunii, fiecare participant(ă) a avut ocazia să împărtășească, într-un mediu sigur și respectuos, ce experiențe memorabile a trăit în copilărie; ce beneficii are participarea copilului; ce condiții/ factori l-au ajutat/au ajutat-o să susțină participarea copilului; ce obstacole a întâmpinat în realizarea acestui scop.

„Implicarea mea în diverse traininguri, seminare, precum și faptul că am avut un scop clar în calitate de profesionist m-au ajutat să susțin copiii să participe în procesul decizional”, a menționat Dumitru Dîrul, consilier juridic, responsabil de monitorizarea procesului de implementare a Politicii de protecție a copilului în cadrul organizațiilor partenere ale Programului regional DARE, DIACONIA.

Mariana Cosoi, manager de proiect în cadrul Programului regional DARE, responsabilă de Parlamentele copiilor, DIACONIA, a adăugat că pe lângă pregătirea profesională au ajutat-o atât „competența proprie de a fi deschisă spre învățare, cât și acceptarea diferențelor dintre oameni, inclusiv cea de opinie.”

„Pe mine m-au ajutat capacitatea de a empatiza, energia mea pozitivă, faptul că le permit copiilor să experimenteze. Că învăț de la ei și ei de la mine.

Totuși am observat că mulți oameni nu cred că ei pot să contribuie la dezvoltarea comunității, probabil pentru că nu au avut parte de experiențe de participare în copilărie. Cred că e nevoie să-i informăm mai bine despre asta pe adulți, în special pe părinți, să-i încurajăm fie mai implicați”, a opiniat Nadejda Tcaciov, responsabilă de Centrul social din Coșcalia, Căușeni.

Anatolie Bernic, preot paroh, responsabil de Centrul social din s. Săseni, Călărași DIACONIA, a spus că în activitățile cu copiii îl ajută propria capacitate de a crea o conexiune energetică între stările lui și stările participanților. „Dacă eu ofer copiilor această energie necondiționat, primesc de la ei în schimb.

Multor părinți le este greu să-și laude copiii, să le spună te iubesc. Nu au încredere în copii, nu îi tratează ca pe oameni care pot să contribuie la dezvoltarea comunității. Cred că asta are legătură cu faptul că ei înșiși, atunci când erau copii, nu au fost încurajați de către părinții lor”, a menționat el.

Pe Ioan Cosoi, preot, coordonator de proiecte, responsabil de toate centrele parohiale/sociale, în activitățile ce implică participarea copiilor îl ajută trei lucruri. „Uneori mă simt și eu copil și astfel îmi e mai ușor să-i înțeleg pe copii. Sunt tată și datorită copiilor mei descopăr multe lucruri legate atât de dezvoltarea fizică, cât și de cea emoțională a copiilor în general. Reprezint o instituție, Biserica, iar asta mă încurajează să arăt că sunt deschis să-i cunosc, să-i ascult, să le ofer oportunități de învățare”, a conchis el.

„Atunci când interacționează cu copiii, adulții întâmpină foarte multe obstacole. Fiecare dintre noi a trăit experiențe ce îi marchează pe tot parcursul vieții. Iar discuțiile de acest gen, organizate de CIDDC, ne ajută să analizăm ce comportament din trecut am putea prelua în activitățile ulterioare și la care dintre ele să renunțăm, astfel încât să asigurăm o mai bună participare a fiecărui copil”, a spus Mirabela Ursachi, pedagogă socială în cadrul Centrului social din Fetești, Edineț.

„Colaborarea noastră cu CIDDC a început odată cu perioada în care DIACONIA și-a propus să elaboreze politica de protecție a copilului în cadrul organizației. A fost o experiență frumoasă pe care continuăm să o dezvoltăm, o implementăm. E o acțiune pe care ne-am asumat-o în calitate de echipă. Conceptul de participare e înțeles diferit de fiecare persoană și tare m-am bucurat că avem oportunitatea de a reflecta asupra lui alături de colegi în cadrul unui curs de formare. Încercăm să lucrăm foarte mult cu tinerii, atât în Parlamentul Copiilor, din cadrul programului regional DARE, implementat de organizația noastră cu sprijinul Caritas Austria, cât și în grupurile de voluntariat. De cele mai multe ori, ne concentrăm pe schimbarea unor lucruri la nivel comunitar. Totuși cred că împreună putem învăța mai multe ca să-i încurajăm pe copii să-și exprime opinia, să fie auziți”, a spus Oleg Paraschiv, secretar general al Misiunii Sociale DIACONIA.

Iosif Moldovanu, formator al CIDDC, a menționat că datorită acestei cooperări CIDDC și DIACONIA dezvoltă împreună proceduri prin care participarea copilului în procesul decizional la nivel de organizație, bazată pe drepturi, poate deveni etică, adevărată și sustenabilă.

„E o mare onoare și bucurie ca CIDDC să lucreze cu DIACONIA, o echipă foarte deschisă cu mintea, inima, spiritul să înțeleagă și să îmbrățișeze tot ce este nou. Acesta este un indicator foarte important despre cum se dezvoltă societatea civilă în Republica Moldova. De asemenea, acest proces contribuie la combaterea unei percepții generalizate a societății despre organizațiile religioase, considerându-le ca fiind închise, rigide. În baza acestei experiențe, din care învățăm unii de la alții, arătăm și altora că drepturile copilului pot fi promovate și asigurate indiferent de mediu, inclusiv în organizațiile ce promovează valorile creștine”, a declarat el.

Atelierul se desfășoară în cadrul Programului de formare Participarea copilului în procesul decizional în organizație. Scopul de bază al programului este crearea unui spațiu pentru organizațiile membre ale APSCF și pentru Oficiul Avocatului Poporului de a învăța și de a împărtăși împreună, identificând procese și metode realiste, legale, prin care se asigură că adulții iau în considerare opinia copilului.

Sâmbătă, 4 iulie, Vasile Coroi, președintele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), s-a întâlnit cu Raisa Burduja, șefa Direcției Generale Educație Ștefan Vodă, și a predat 140 de pachete cu produse alimentare și 140 de pachete cu produse igienice pentru a fi distribuite famillilor cu copii aflate în dificultate. Produsele au fost achiziționate din fonduri oferite de Suedia prin intermediul organizației internaționale „Save the Children”.

În cadrul întrevederii, Raisa Burduja, șefa Direcției generale educație Ștefan Vodă, a menționat că parteneriatul dintre DGE Ștefan Vodă și CIDDC este durabil și important din mai multe puncte de vedere.

„În cadrul acestuia, dezvoltăm continuu capacitățile cadrelor de conducere și ale celor didactice la toate treptele de școlaritate, începând cu educația timpurie, pentru a avea un proces educațional axat în totalitate pe nevoile și drepturile copilului. Atelierele de comunicare cu părinții ajută instituțiile de învățământ să stabilească relații mai strânse cu familiile copiilor. În același timp, încurajăm și susținem anual tot mai mulți elevi să se implice în monitorizarea propriilor drepturi atât în cadrul orelor de Educație pentru societate cât și prin intermediul Consiliului elevilor.

În timpul învățământului la distanță, profesorii au identificat mai multe dificultăți pentru copiii aflați în situații de risc și pachetele cu produse alimentare și cele cu produse igienice, oferite de CIDDC, răspund întru totul nevoilor copiilor și familiilor acestora. Sunt sigură că acest suport va contribui esențial la realizarea drepturilor copiilor la dezvoltare și protecție”, a adăugat ea.

La rândul său, Vasile Coroi, președintele CIDDC, a menționat că „în baza acordului de colaborare semnat în 2018 de CIDDC și DGE Ștefan Vodă, noi ne-am asumat angajamentul de a contribui la consolidarea capacităților deținătorilor de obligații din raion, în vederea realizării drepturilor copilului la și în educație. În contextul crizei pandemice actuale, împreună cu DGE Ștefan Vodă, am constatat că asigurarea dreptului la educație a copiilor întâmpină un obstacol suplimentar, și anume dificultățile economice cu care se confruntă familiile cu copii. Pentru multe familii, educația copiilor nu mai putea constitui o prioritate, în lipsa mijloacelor financiare necesare acoperirii nevoilor de bază ale copiilor, de hrană în primul rând, dar și asigurării unei igiene corespunzătoare pentru prevenirea infectării cu COVID-19. De aceea, susținuți de partenerii noștri externi, am considerat urgent și prioritar să oferim acest sprijin familiilor aflate în dificultate. Acest sprijin va contribui la o asigurare mai bună a dreptului acestor copii la sănătate, supraviețuire și dezvoltare și, respectiv, a tuturor celorlalte drepturi prevăzute în Convenția cu privire la Drepturile Copilului, inclusiv a dreptului la educație.”

CIDCC este o organizaţie neguvernamentală, fondată în anul 1999, și contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru ca fiecare copil să fie recunoscut ca o ființă umană cu drepturi depline. Dezvoltarea capacităților adulților (profesori, directori școlari, părinți) de a respecta, proteja și asigura drepturile copilului; împuternicirea copiilor de către adulți să-și exprime opinia și respectarea de către ei a acestei opinii; acordarea suportului direct familiilor aflate în situații de vulnerabilitate – aceste aspecte definesc abordarea bazată pe drepturile copilului, de care se ghidează CIDDC în activitatea sa.

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
•  

A accepta un refuz din partea unui copil înseamnă a înțelege dreptul lui la opinie. Acest drept este și unul dintre cele patru principii fundamentale ale Convenției cu privire la Drepturile Copilului, de care se ghidează în activitatea sa Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC). Membrii, formatorii și tinerii experți ai CIDDC au abordat subiectul și la cea de-a treia sesiune online din cadrul atelierului „Analiza tranzacțională pentru facilitarea grupurilor”, susținut de Raluca Mohanu, coach și consilier de la București.

În timpul celor trei sesiuni de formare, din aprilie până prezent, fiecare participant(ă) a parcurs un proces autoreflexiv și autentic în care a analizat gradul de deschidere față de schimbările provocate de Covid-19, propriile nevoi ca persoană, propriul stil de lucru ca formator/formatoare în activitățile cu copiii. A aflat mai multe despre jocurile psihologice și despre modul în care ele pot fi evitate, a reflectat despre importanța emoțiilor ca stimul kinestezic în relații, despre copiii de ieri, o generație cu un model de comportament submisiv, și despre copiii de azi, o generație care își revendică foarte bine nevoile.

Atelierul a generat un schimb reciproc de emoții, cunoștințe și experiențe care, analizate și valorizate, contribuie la dezvoltarea unei societăți unde fiecare copil și adult se simte protejat, ascultat, respectat, indiferent de opinia sa.

Iată câteva recomandări de la Raluca Mohanu pentru fiecare adult care interacționează cu copiii.

Este foarte important ca adulții să-i încurajeze pe copii să spună „Nu”. Astfel, îi învață pe copii să se diferențieze, să fie autentici și le oferă dreptul de a refuza. „Fă-ți patul, ia micul dejun, vorbește încet, fă-ți temele” ș.a.m.d. Părinții, educatorii, profesorii au față de copii o mulțime de cereri pe zi, cereri la care majoritatea adulților așteaptă un răspuns afirmativ.

E un lucru foarte important, și nu e ușor de făcut, ca adulții să diferențieze propriile nevoi de nevoile copiilor. În timp ce adultul are nevoie de educație, ordine, copilul, de obicei, are nevoie de joacă, haos, intimitate. Abordând problema astfel, ne este mai ușor să înțelegem faptul că atunci când cineva ne refuză nu înseamnă că ne refuză ca persoană, dar își exprimă nevoia personală.

Să diferențiem nevoile de așteptări. Făcând asta în calitate de părinți, educatori, profesori, îi învățăm pe copii să-și exprime nevoile, îi ajutăm să formuleze cereri. De exemplu, „Mi-e sete.” nu este o cerere. E doar o informație despre propria persoană. „Dă-mi, te rog, apă!” este o cerere. Este responsabilitatea unui adult să învețe copilul cum să formuleze explicit o cerere.

A spune „Nu” celuilalt înseamnă a spune „Da” propriei persoane. În orice relație am fi, e normal să refuzăm. Chiar și în cele mai bune relații, e firesc ca oamenii, din când în când, să spună „Nu”. E chiar sănătos!

Atunci când copilul îi spune părintelui că nu are chef să facă în acest moment curat în cameră, asta înseamnă că spune „Da” nevoii lui de a se juca, una care, pe moment, este mult mai importantă în opinia lui. Copiii de azi sunt o generație care își știe foarte bine nevoile, spre deosebire de generațiile anterioare, care au avut un model de comportament submisiv.

Deci, avem nevoie să ne obișnuim cu acest refuz. Important e să-i încurajăm pe copii să formuleze refuzul pe un ton calm, explicit.

Celor cărora le este greu să refuze, le recomand să spună măcar „Nu acum”, încercând să negocieze timpul. E o abilitate foarte-foarte utilă pentru a găsi un echilibru între nevoile, valorile proprii și nevoile, valorile altora. Or, atunci când spunem „Da” ca să nu supărăm pe alții, intrăm într-un joc toxic relațional și îi învățăm pe ceilalți codependența față de noi. A nu ne da voie să spunem „Nu” înseamnă a fi într-o relație submisivă, lipsită de autenticitate.

În orice relație ați fi, puneți-vă următoarele întrebări-cheie:

În ce măsură pot refuza în relații fără să mă simt vinovat(ă), fără să mă sperii că celălalt/cealaltă va pleca din relație/va deveni agresiv(ă)/se va supăra/mă va respinge?

În ce măsură pot negocia?

Cât îmi dau mie, cât dau altora, primesc de la ceilalți, cer și refuz?

Îmi dau mie suficient? E nevoie să-i dau celuilalt mai mult sau altceva? E nevoie să mă deschid să primesc mai mult? E nevoie poate să cer mai clar, mai puternic sau, din contra, am nevoie să pun niște limite și să refuz anumite lucruri, e prea mult pentru mine?

Sunt întrebări care, adaptate unui limbaj accesibil, îi pot ajuta pe copii să-și rezolve conflictele, să regleze relațiile cu colegii, frații. Deci, e un instrument foarte bun atât pentru adulți, cât și pentru copii.

Mai multe informații, găsiți pe site-ul Ralucăi Mohanu.

Atelierul s-a desfășurat datorită susținerii din partea OAK Foundation și Workshop for Civic Initiatives Foundation.

Text, fotografie de Tatiana Corcebaș-Onica

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
•  

Discuțiile despre propriul corp, despre sex și sexualitate sunt necesare în fiecare școală, iar vocea copilului trebuie luată în considerare în procesul de elaborare a politicilor educaționale, consideră experții. Astfel, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în colaborare cu OAK Foundation, Workshop for Civic Initiatives Foundation, Save The Children, Suedia, a facilitat, săptămâna trecută, prima discuție live pe Facebook a membrilor de la Platforma Copiilor despre un studiu prin care adolescenții și-au propus să cerceteze cum cadrele didactice discută cu elevii pe teme legate de educație sexuală.

Urmăritorii live-ului, atât adolescenți, cât și adulți, s-au familiarizat cu rolul comunității Platforma Copiilor în monitorizarea și apărarea drepturilor copilului, au aflat detalii despre noua ei cercetare privind educația sexuală în școli, dar și despre condițiile de recrutare a noilor membri. De asemenea, au pus întrebări și au aflat răspunsuri despre sexualitate, aspectele educației sexuale de la Bogdana Bursuc, psihologă cliniciană, psihoterapeută la București, experta pe care CIDDC a invitat-o să-i ghideze pe adolescenți în procesul de cercetare. Membrii de la Platforma Copiilor i-au îndemnat pe adolescenții interesați de subiect să se alăture inițiativei lor și să urmărească întregul proces prin intermediul paginilor de Facebook și Instagram (@platforma_copiilor) a comunității.

„În general, vrem să aflăm ce se întâmplă în țara noastră în legătură cu acest subiect. Adulții, profesorii, părinții nu prea discută cu copiii pe teme despre sexualitate. Prin cercetarea noastră, ne propunem să consultăm elevii, părinții, profesorii care e viziunea lor despre educația sexuală”, a menționat Elvira Drangoi, membră a grupului de inițiativă privind studiul despre educația sexuală în școli.

„Comentariile publicului au fost, în general, pozitive. Mă bucur că tinerii au apreciat și au spus că își mai doresc discuții pe această temă. Ne-au felicitat și ne-au transmis mesaje de încurajare”, a menționat Gheorghe Galbura, membru la Platforma Copiilor.

„Ce ține de instrumentele de cercetare pe care urmează să le utilizăm în elaborarea studiului, focus-grupul sau chestionarul, vom decide împreună cu actualii și noii membri ai Platformei Copiilor, luând în considerare condițiile pandemiei”, a adăugat Aisu Isacov, membră la Platforma Copiilor.

Experții au menționat că educația sexuală, în linii mari, există. Problema este cât de constructiv se întâmplă ea atât în familii, cât și în școli.

„O întrebare pe care ar merita noi, adulții, să ne-o punem este de ce oare, atunci când vorbim despre educație sexuală, ne gândim în special la sex, de ce ne este teamă că o să învețe copiii să facă sex, că o să fie expuși la informații imorale, sau ne este teamă că vor fi expuși la imagini care să-i abuzeze emoțional. Și un răspuns posibil este că acestea au fost singurele informații pe care le-am primit până acum despre sexualitate.

Or, educația sexuală include mai mute aspecte. Odată cunoscute, ele îi pot ajuta pe copii să dezvolte relații sănătoase și să se protejeze de diverse riscuri.

Fără să își dea seama, părinții încep educația sexuală încă de când se naște copilul. Prin faptul că îl țin în brațe, răspund la nevoia lui de a fi ținut în brațe și îl învață despre intimitate fizică și emoțională, care se referă la nevoia de a ne simți ascultați, înțeleși, când vine vorba de emoțiile noastre, de a simți că ne putem baza pe cineva, că putem noi, la rândul nostru, să oferim sprijin cuiva. Or, educația sexuală de calitate trebuie să fie adecvată vârstei fiecărui copil, nivelului lui de dezvoltare, fundamentată pe drepturile omului și relevantă din punct de vedere cultural. E foarte important ca informațiile să fie corecte din punct de vedere științific și lipsite de prejudecăți.

Un alt aspect foarte important al educației sexuale de calitate este de a crea un spațiu în care fiecare să-și poată exprima opinia și această opinie să fie respectată”, a menționat Bogdana Bursuc.

„Unele discipline, atât obligatorii, cât și opționale, includ câteva aspecte legate de educația sexuală, iar prin intermediul cercetării adolescenților putem să aflăm în ce măsură aceste aspecte răspund la nevoile și necesitățile copiilor”, a precizat Arina Zîcu, coordonatoare de programe în cadrul CIDDC.

„În diferite activități pe care CIDDC le desfășoară cu adolescenții, ei și-au exprimat nevoia de a aborda acest subiect. E foarte important ca datorită acestor discuții, inițiate de către ei și susținute de către adulți cu o pregătire corespunzătoare în domeniu, să contribuim la o mai bună înțelegere a conceptului de educație sexuală”, a menționat Irina Gușanu, coordonatoarea programului Participarea copilului în cadrul CIDDC.

Amintim că, în luna februarie 2017, o delegație de adolescenți din Republica Moldova a prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului raportul Respectarea drepturilor copilului. Acest raport reflectă viziunea copiilor despre modul în care sunt respectate prevederile Convenției cu privire la Drepturile Copilului în Republica Moldova. Unul dintre drepturile care au fost monitorizate este dreptul la sănătate, aspect legat de sănătatea sexual-reproductivă a adolescenților.

Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, în Observaţiile finale cu privire la raportul periodic combinat al patrulea şi al cincilea al Republicii Moldova (anul 2017), recomandă îmbunătăţirea educaţiei privind sănătatea reproducerii la adolescenţi, în toate școlile, pentru a reduce numărul sarcinilor în rândul adolescentelor, inclusiv prin consolidarea rețelei centrelor de sănătate prietenoase tinerilor.

„Până să fim membri ai acestei platforme, știam că avem drepturi, inclusiv dreptul la educație sexuală, dar anume aici, făcând diferite cercetări, am înțeles cât de importante sunt drepturile noastre”, a subliniat Adriana Petrari, membră la Platforma Copiilor.

Platforma Copiilor a fost lansată în 2017 de CIDDC și a realizat până prezent trei cercetări, cea mai recentă fiind „Dreptul la Opinie. Așa cum este învățat și practicat la școală”, publicată în decembrie 2019.

Cea de-a șasea promoție a Consiliului Național al Elevilor din Învățământul Profesional Tehnic (CNE ÎPT), cu siguranță, va rămâne în istorie. Pe parcursul anului de studii 2019-2020, un grup de elevi implicați civic a exersat mai conștient drepturile copilului în școală și le-a promovat printre semeni, a readus în atenția publică probleme ca discriminarea și bullyingul printre adolescenți, a dat culoare violet lunii mai și a mobilizat elevi, profesori, psihologi, autorități publice prin intermediul primei campanii de prevenire a bullyingului în școală, în cadrul unui eveniment online cu circa 16 000 de oameni distanțați fizic, dar conectați emoțional. Același grup a elaborat o cercetare despre cum a decurs procesul de educație la distanță în școli profesionale, colegii, centre de excelență în perioada pandemică și l-a prezentat în cadrul unor discuții live cu directori școlari, profesori, maiștri, reprezentanți ai Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC).

Ce înseamnă a fi membră sau membru în CNE ÎPT, cum asumarea acestui angajament poate contribui la dezvoltarea personală și socială, au răspuns (vedeți galeria foto), în mod voluntar și autentic, conform abordării Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), câțiva dintre toți cei care pledează pentru ca vocea consiliilor elevilor să fie auzită în procesul de îmbunătățire a comunității. Tot ei sunt cei care deschid uși pentru o politică antibullying și studii online de calitate și accesibile pentru fiecare adolescent.

*Reamintim că CNE ÎPT este o platformă de consultare și de exprimare liberă a opiniei elevilor din colegii, școli profesionale, centre de excelență pe lângă MECC, susținută în cadrul unui proiect de Fundația Liechtenstein Development Service, Asociația „Educație pentru Dezvoltare”.

CIDDC susține această structură reprezentativă a elevilor, la fel ca și alte consilii ale elevilor, și încurajează toți copiii și tinerii să-și revendice drepturile la participare; informează și susține autoritățile, părinții, alți titulari de obligații în procesul de monitorizare a respectării drepturilor copilului.

Delegarea noilor membri în Consiliu este în plin proces. Până în prezent, 72 de elevi și-au depus dosarele la funcția de membră/membru în CNE ÎPT 2020-2021.

Opiniile au fost împărtășite la atelierul de evaluare a activității CNE ÎPT în 2019-2020, organizat online la 3 iunie curent. Fiecare participant a avut ocazia să spună ce progrese și dificultăți a întâmpinat și contribuie astfel, prin opiniile, ideile sale, la îmbunătățirea acestei structuri reprezentative a elevilor.

Text, fotografii de Tatiana Corcebaș-Onica
Design grafic de Inesa Papucciu

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
•  

Pentru prima oară în Republica Moldova, fetele și băieții cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani vor realiza o cercetare despre modul în care școlile discută cu adolescenții despre sexualitate/educație sexuală.

Platforma Copiilor este un spațiu sigur, incluziv și prietenos unde copiii pot să vorbească deschis despre cum se respectă drepturile lor. Platforma a fost lansată în anul 2017 de către Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) – organizație nonguvernamentală ce împuternicește copiii să-și facă vocea auzită și susține cercetările copiilor cu privire la respectarea drepturile lor.

Drept urmare a solicitărilor venite din partea grupurilor de elevi implicați în diverse activități, CIDDC și-a propus să ofere suport unui grup de adolescenți în elaborarea unui studiu participativ privind educația sexuală în școli.

Noua echipă a Platformei Copiilor va participa la activități online (ateliere online, comunicare pe e-mail și/sau pe rețele de socializare) și offline, timp de aproximativ 1 an, începând cu iunie 2020.

Fiecare etapă a cercetării va fi decisă cu echipa Platformei Copiilor. Aceasta înseamnă că:

• adolescenții/adolescentele vor avea posibilitatea să influențeze ce aspecte ale dreptului la educație sexuală trebuie studiate, cine trebuie să participe la consultare, ce întrebări trebuie adresate, care instrumente de cercetare sunt cele mai potrivite etc.
• atunci când toată informația va fi colectată, Platforma Copiilor va contribui la analiza datelor, precum și la formularea concluziilor și a recomandărilor.
• Platforma Copiilor va avea un rol important în promovarea cercetării și a rezultatelor ei în mediul online.

Orice fată sau băiat cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani poate face parte din Platforma Copiilor. Echipa CIDDC prețuiește diversitatea și face tot posibilul pentru ca fiecare persoană, indiferent de etnie, orientare sexuală, confesiune religioasă, reușită școlară, situație familială, capacități, limbă vorbită etc., să se simtă acceptată și respectată în Platforma Copiilor.

Câteva beneficii pe care le vei avea dacă vei deveni membru al/membră a Platformei Copiilor:

• vei afla mai multe despre ce sunt drepturile copilului, în special dreptul la educație sexuală, și cine sunt responsabilii de asigurarea drepturilor tale;
• vei învăța în practică ce este și cum se realizează o cercetare;
• toate activitățile te vor împuternici să acționezi ca apărător al/apărătoare a drepturilor omului și să-i încurajezi și pe alții să-și ceară drepturile sau să le apere pe ale altora;
• vei cunoaște și vei relaționa cu semeni și adulți care sunt implicați în respectarea și asigurarea drepturilor copiilor

Ce alte beneficii poți obține, care sunt activitățile studiului și cum poți participa în ele, ce se are în vedere prin educație sexuală, care este scopul studiului etc. – despre toate vom discuta într-un live. Iar dacă tu sau părinții tăi aveți întrebări, puteți să le adresați persoanei de contact (vezi datele la final) sau în timpul live-ului.

Echipa CIDDC, în lucrul său, se ghidează de:

• Standardele de participare etică și respectuoasă a copiilor elaborate de Comitetul ONU privind Drepturile Copilului. Vezi aici care sunt standardele de care vom ține cont pe toată durata participării tale în Platforma Copiilor.
• Politica CIDDC de Protecție a Copilului, astfel încât fiecare copil/adolescent(ă) să se simtă împuternicit(ă) și să aibă o experiență sigură, lipsită de orice tip de daune.

Dacă ești interesat(ă) să faci parte din grup:
1. Completează formularul.
2. Urmărește Platforma Copiilor pe Instagram și pe Facebook pentru a ști din timp data live-ului.

Termen-limită de înscriere: 25 iunie.

Date de contact:
Irina Gușan,
Tel: Mob: 068 499746
Facebook: facebook.com/platformacopiilor/
Instagram: instagram.com/platforma_copiilor/
Email: Этот адрес электронной почты защищен от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.

Aproape 40% dintre elevii din școli profesionale, colegii și centre de excelență au întâmpinat cel puțin un obstacol privind accesul la educație online în condițiile suspendării procesului educațional în instituțiile de învățământ, potrivit unui studiu elaborat de către un grup de adolescenți din Consiliul Național al Elevilor din Învățământul Profesional Tehnic. Rezultatele studiului privind învățarea la distanță au fost făcute publice în cadrul unui eveniment cu peste 300 de participanți, printre care reprezentanți ai autorităților publice centrale, directori școlari, cadre didactice, maiștri, liderii Consiliilor elevilor, organizat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) în colaborare cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), în parteneriat cu Asociația Educație pentru Dezvoltare (AED) și Liechtenstein Development Service Moldova (LED).

Printre principalele probleme menționate de către elevi sunt accesul limitat sau lipsa accesului la computer/laptop, lipsa unui spațiu adecvat pentru studii la domiciliu, acces insuficient sau lipsa accesului la internet/platforme online, încălcarea drepturilor la timp liber, la odihnă și la opinie.

Potrivit cercetării, de la începutul procesului de învățare la distanță, aproape 30% dintre elevi au primit sarcini practice pe care nu le-au putut realiza din cauza lipsei de echipament. Circa 35% dintre respondenți nu au avut timp liber și nici timp pentru odihnă, iar 55% dintre ei menționează că într-o zi de școală online, de cele mai multe ori, realizează conspecte.

„Credem că numărul elevilor afectați de aceste probleme este mult mai mare, ținând cont de faptul că cercetarea a avut loc în mediul online. Respectiv, elevii ce au completat chestionarul aveau acces la internet în momentul completării lui. Știm că există un grup de elevi ce nu a putut completa chestionarul din lipsă de acces la internet, iar experiența lor, foarte relevantă, ar crește procentul celui mai afectat grup”, se menționează în studiu.

În baza acestor date, membrii CNE ÎPT au prezentat pentru MECC, administrațiile școlare, cadre didactice și maiștri recomandări privind îmbunătățirea învățământului la distanță. Astfel, elevii recomandă MECC să asigure formarea cadrelor didactice privind utilizarea tehnologiei informației și a diverselor platforme de comunicare; să pregătească profesorii cum să le dezvolte elevilor competențe de a lucra cu informația din diferite surse, pentru a respecta drepturile de autor.

Administrației școlare îi recomandă să solicite feedback din partea elevilor despre calitatea orelor și a sarcinilor practice, să comunice aceste rezultate și să țină cont de ele în procesul educațional.

Profesorilor și maiștrilor le recomandă să respecte volumul temelor pentru acasă, explicat în documentele MECC; să țină cont de diferite roluri și responsabilități pe care le au elevii, inclusiv în afara orelor de studii; să fie înțelegători cu nevoile/problemele elevilor, atunci când nu se pot prezenta la lecție și/sau nu pot prezenta sarcina la timp; să adapteze sarcinile de învățare, inclusiv pe cele pentru studiu individual și să le evalueze în funcție de capacitățile și posibilitățile fiecărui elev; să ofere sugestii de resurse elevilor pentru studiu individual și, în baza acestora, să facă evaluarea competențelor; să anunțe notele la timp, în mod transparent și să ofere feedback.

„Indicatorul de bază în tot ceea ce face o instituție de învățământ este opinia copilului, iar administrația este obligată să implice toate resursele ca să asigure fiecărui elev un proces de învățare confortabil. Multe dintre problemele menționate de CNE ÎPT în studiu, eu și colegii mei am reușit să le anticipăm. Prin intermediul unui chestionar, am încercat să aflăm prin ce experiențe trec elevii noștri în perioada de învățare acasă. Rezultatele chestionarului le-am analizat în colaborare cu toți angajații și am propus sugestii practice și imediate pentru administrație, profesori, elevi”, a menționat Aurelia Clima, director adjunct al Centrului de Excelență în Construcții.

„În ultimele două luni, fiecare dintre noi a întâmpinat dificultăți și cred că procesul educațional trebuie construit anume pe respectul reciproc, pe înțelegerea fiecărui elev și a fiecărui profesor. Cu respect, empatie, responsabilitate, putem îmbunăți acest proces”, a adăugat Lucia Caraiman, directorea Școlii Profesioanale nr. 5 din Bălți. Prezentă la eveniment, Natalia Grîu, secretar de stat în domeniul educației, a menționat că studiul deschide oportunitatea unui dialog constructiv între elevi, cadre didactice, administrații școlare. „Mă bucur pentru inițiativa CNE ÎPT și pentru faptul că vocea adolescenților se face tot mai auzită în sistem. Multe aspecte menționate în studiu, noi, de fapt, le-am intuit și am solicitat insistent cadrelor didactice să acorde sprijin fiecărui copil în perioada de învățare acasă. Vreau ca fiecare dintre noi să înțeleagă importanța acestui dialog. Vom avea grijă ca recomandările elevilor să fie reflectate în documentele MECC, așa încât, centrând procesul educațional pe nevoile și așteptările elevilor, să creștem calitatea educației”, a concluzionat ea.

„E prima ședință live a CNE ÎPT, care oferă șansa unei comunicări transparente. Această structură consultativă, timp de un an, a crescut de sute de ori și studiul ei ne va ajuta să luăm decizii relevante pentru a îmbunătăți procesul educațional. Ar fi bine ca până în toamnă să elaborăm un mecanism de feedback între elevi și profesori și o bibliotecă virtuală”, a adăugat Silviu Gîncu, șeful Direcției învățământ profesional tehnic a MECC.

„Raportul CNE ÎPT este un exemplu de educație civică în acțiune. Eu cred că noi toți trebuie să reflectăm asupra rezultatelor acestui raport și avem responsabilitatea de a face o schimbare, de a rezolva problemele cu care se confruntă elevii.

În calitate de donator, îmi asum răspunderea de a transmite mesajele-cheie ale acestui document altor donatori care colaborează cu ÎPT”, a menționat Pius Frick, directorul Fundației Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein.

„Este îmbucurător faptul că MECC a decis să vorbească deschis despre dificultățile pe care elevii le întâmpină în procesul de învățare la distanță. Abordarea acestei probleme în public se datorează unui grup de elevi implicați civic. Membrii CNE ÎPT au venit cu propunerea de a cerceta acest subiect, iar noi i-am susținut, conform principiilor de participare etică și benevolă a copilului, pe parcursul întregului proces, începând cu elaborarea întrebărilor și încheind cu formularea constatărilor și a recomandărilor ”, a menționat Vasile Coroi, director executiv al CIDDC.

Adolescenții au elaborat studiul în baza unui chestionar în perioada 8 – 22 aprilie 2020. La chestionar au participat 8116 respondenți, circa 19% din numărul total de elevi ce studiază în instituțiile de învățământ profesional tehnic din țară.

Studiul urmează a fi publicat integral pe site-ul MECC și pe site-ul CIDDC, http://drepturilecopilului.md.

Ce informații, abilități și atitudini au elevii, părinții, bunicii, cadrele didactice în domeniul sexualității, cum ar putea contribui fiecare la îmbunătățirea educației sexuale în școală? Despre acest subiect au discutat, în cadrul primei ședințe de lucru, șase adolescenți și Bogdana Bursuc, psihologă cliniciană, psihoterapeută la București, experta care va ghida procesul de elaborare a unui studiu participativ privind educația sexuală în școală, la invitația Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC). Cercetarea este posibilă datorită suportului acordat de OAK Foundation, prin intermediul Workshop for Civic Initiatives Foundation.

Documentul va fi elaborat în strânsă colaborare cu adolescenții. Ei reprezintă un grup de inițiativă pe care l-au creat la finele lunii aprilie 2020, ghidați de CIDDC, pentru a monitoriza cum li se respectă elevilor dreptul la sănătatea sexual-reproductivă în școală, iar la 13 mai 2020 s-au întrunit în cadrul primei ședințe pentru a defini, împreună cu experta, în baza propriilor emoții, percepții, opinii, cunoștințe, experiențe, aspectele legate de educația sexuală și conceptul studiului.

„Educația sexuală se referă nu doar la relațiile dintre o fată și un băiat. De exemplu, ea este și despre cum se dezvoltă corpul nostru, ce schimbări se produc în el la fiecare vârstă. De obicei, atunci când profesorii încep discuții legate de menstruație, ei le spun băieților să nu participe, căci e ceva rușinos, a menționat Aisu Isacov, membră de la Platforma Copiilor.

„Eu cred că atât fetele, cât și băieții trebuie să participe la discuții comune legate de sexualitate. Cunoștințele de educație sexuală ne pot ajuta să evităm diferite riscuri. De exemplu, să recunoaștem și să depășim o relație toxică”, a adăugat Elvira Drangoi, ex-membră a Consiliului Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic (CNE ÎPT).

„Atunci când suntem informați cu privire la educația sexuală, la anumite riscuri legate de sănătatea noastră, putem lua decizii potrivite pentru corpul nostru”, a spus Gheorghe Galbura, membru de la Platforma Copiilor.

„Ar fi bine ca profesorii să încurajeze fetele să meargă la ginecolog, tot ei să intervină atunci când unii băieți iau în derâdere faptul că fetele poartă absorbante. Asta nu este rușinos, asta ține de sănătatea și igiena corpului”, a remarcat Romana Vasilachi, ex-membră a CNE ÎPT.

„Viața sexuală e definită de mai multe aspecte decât doar de dorința sexuală și contactul sexual: senzualitate, intimitate emoțională, identitate de gen, sănătatea reproducerii, abuzul sexual. Or, senzualitatea e confortul de a ne explora corpul, de a-l cunoaște, nevoia de a fi mângâiat și de a mângâia, iar aceasta începe încă de la naștere. Ea ține și de capacitatea de a lua decizii pentru propriul corp și de a pune limite legate de atingeri: e corpul meu, numai eu am dreptul să-l ating, iar dacă permit niște atingeri, numai eu decid în privința lor.

E foarte important ca atunci când abordăm subiecte legate de educația sexuală, informațiile să fie adaptate vârstei, să nu existe acțiunea de prejudecată, să se ofere posibilitatea de a se explora propriile atitudini și valori și de a afla care e poziția altor persoane față de sexualitate” a subliniat Bogdana Bursuc în cadrul ședinței de lucru.

CIDDC sprijină copiii în procesul de monitorizare a propriilor drepturi. În acest scop, în urma solicitărilor venite din partea elevilor implicați în diverse activități facilitate de CIDDC de a cerceta modul în care este abordată educația sexuală în școală, o temă complexă și sensibilă, organizația a propus elaborarea unui studiu în domeniu.

Amintim că, în luna februarie 2017, o delegație de adolescenți din Republica Moldova a prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului raportul privind Respectarea drepturilor copilului. Acest raport reflectă viziunea copiilor despre modul în care sunt respectate prevederile Convenției cu privire la Drepturile Copilului în Republica Moldova. Unul dintre drepturile care au fost monitorizate este dreptul la sănătate, aspect legat de sănătatea sexual-reproductivă a adolescenților.

Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, în Observaţiile finale cu privire la raportul periodic combinat al patrulea şi al cincilea al Republicii Moldova (anul 2017), recomandă îmbunătăţirea educaţiei privind sănătatea reproducerii la adolescenţi, în toate școlile, pentru a reduce numărul sarcinilor în rândul adolescentelor, inclusiv prin consolidarea rețelei centrelor de sănătate prietenoase tinerilor.

Bullyingul va fi subiect principal de discuție la orele de Dirigenție, Decizii pentru un mod sănătos de viață, Dezvoltare personală, Educație civică, Educație pentru societate și la alte discipline, începând cu săptămâna viitoare, potrivit unei recomandări a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC). Aceasta a fost emisă la atelierul „Prevenirea și combaterea bullyingului în instituțiile de învățământ profesional tehnic”, organizat în două sesiuni online de MECC, Consiliul Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic (CNE ÎPT), Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), Fundația Liechtenstein Development Service (LED), Asociația „Educație pentru Dezvoltare” (AED), Școala Profesională nr. 5 din Chișinău la 5 mai curent.

La eveniment, peste 250 de elevi, profesori, psihologi, directori ai instituțiilor de învățământ profesional tehnic au analizat produsele media create de membrii CNE ÎPT în cadrul primei lor campanii online, „Școală fără bullying”.

Participanții și-au exprimat angajamentul să susțină, începând cu luna mai 2020, campania CNE ÎPT, să acorde o mai mare atenție acțiunilor de prevenire a bullyingului și, în acest scop, să colaboreze mai intens cu Consiliile Elevilor.

„Oricine se poate implica în stoparea bullyingului. Important este să aibă atitudine”, a menționat Doru Negară, președintele Consiliului Elevilor de la Centrul de Excelență în Transporturi.

„Dezacordul e reacția pe care trebuie să o avem atunci când observăm că cineva este umilit”, a menționat Tatiana Gîrneț, elevă la Școala Profesională nr. 1 din Cahul.

„Atât timp cât noi tăcem, transmitem agresorului mesajul să continue”, a adăugat Roman Cătălin, președintele Consiliului Elevilor de la Școala Profesională nr. 2 din Chișinău.

„În timpul exercițiului de simulare a bullyingului, am simțit curajul colegilor care au făcut un pas în față pentru a proteja victima, a spus Marian Beca”, liderul Consiliului Elevilor de la Școala Profesională nr. 5 din Chișinău.

Cadrele didactice au recunoscut că bullyingul printre elevi există, menționând că vor să consulte opinia elevilor pe acest subiect și sunt dispuși să contribuie la prevenirea fenomenului în strânsă colaborare cu ei.

„Personalul didactic ar fi bine să aibă o pregătire temeinică în prevenirea cazurilor de bullying, așa încât să intervenim corespunzător și la timp, în strânsă colaborare cu elevii, psihologul școlar și părinții”, a spus Carolina Cheianu-Tudos, profesoară la Colegiul Tehnic al UTM.

Lucia Caraiman, directorea Școlii Profesioanale nr. 5 din Bălți, a menționat că pentru a minimiza riscul situațiilor de bullying, „este important să promovăm relațiile prietenoase între elevi, toleranța față de colegi indiferent de capacități și, în general, să consultăm opinia elevilor asupra oricărei probleme”.

Psihologul Sergiu Toma, care a ghidat atelierul, a intervenit cu completări și a subliniat eventualele riscuri: „Mă bucur că elevii nu doar conștientizează că bullyingul e o problemă, ci și sunt gata să se implice în combaterea acestui fenomen. Recomandarea mea, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, este ca în cadrul acestei campanii să se evite rușinarea și/sau învinuirea cuiva. Or, agresorii sunt și ei victime. Scopul campaniei este să discutăm deschis despre bullying, într-o manieră respectuoasă, inclusivă și autentică”.

Silviu Gîncu, șeful Direcției învățământ profesional tehnic a MECC, a încurajat cadrele didactice să manifeste deschidere față de ideile elevilor și să asigure fiecărui adolescent un climat emoțional favorabil în procesul de studii. „Cercetarea metodelor de prevenire a bullyingului, atât din perspectiva elevilor, cât și a profesorilor, mai ales în condiții de învățare online, ne va permite să îmbunătățim procesul educațional la distanță. Elaborarea unei politici antibullying a instituției de învățământ împreună cu elevii, cadrele de conducere și didactice, părinții poate contribui substanțial la schimbarea climatului educațional”, a adăugat el.

Potrivit lui Iosif Moldovanu, facilitator în cadrul CIDDC, „e un semn bun pentru toată comunitatea că mai mulți directori de școli sunt deschiși să abordeze problema bullyingului. Campania membrilor CNE ÎPT ne oferă ocazia să cercetăm cum acest fenomen se manifestă și în mediul online. Cunoaștem că elevii care până nu demult evitau să se implice în dezbateri au devenit mai încrezători să-și exprime opiniile acasă. Totodată, inițiativa CNE ÎPT ne va ajuta să elaborăm, în câțiva ani, un document funcțional antibullying. Cu siguranță, efectele implicării elevilor de acum le vom simți și peste ani”, a opinat el.

Reamintim că membrii CNE ÎPT, după circa șase luni de ateliere de lucru offline și online, au făcut publice produsele media ale primei lor campanii online, „Școală fără bullying”, la 30 aprilie curent. Acțiunea lor este susținută de MECC, LED, AED, Școala Profesională nr. 5 din Chișinău, ghidată de psihologul Sergiu Toma și facilitată de CIDDC, organizaţie nonguvernamentală ce activează în Republica Moldova de peste 20 de ani și susține copiii să-și facă vocea auzită și să influențeze deciziile adulților (părinți, profesori, autorități).

Elevii sunt deciși să contribuie la dezvoltarea unei școli unde fiecare coleg de-al lor să fie respectat și acceptat așa cum este. Subiectul a fost abordat de către membrii Consiliului Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic, întruniți la cea de-a doua sesiune online a celui de-al patrulea atelier al CNE ÎPT. În cadrul sesiunii, adolescenții au prezentat produsele media ale primei lor campanii online, „Școală fără bullying”. Acțiunea este inițiată de CNE ÎPT, susținută de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), Fundația Liechtenstein Development Service (LED), Asociația „Educație pentru Dezvoltare” (AED), Școala Profesională nr. 5 din Chișinău, facilitată de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) și ghidată de psihologul Sergiu Toma.

Fiecare elev a avut ocazia să împărtășească ce simte și ce crede despre fotografiile și mesajele campaniei, ce ar îmbunătăți la ele, cum le-ar promova mai departe printre semenii săi și ce riscuri trebuie să ia în considerare în tot acest proces complex.

„Mulți, atât elevi, cât și profesori, nu știu ce înseamnă cuvântul bullying. Prin intermediul acestei campanii, avem ocazia să explicăm fenomenul pe înțelesul fiecăruia”, a menționat Roman Duminică, elev la Școala Profesională nr. 1 din Bălți.

„Oricât de diferite au fost opiniile noastre în timpul discuției, totuși am ajuns la o concluzie comună: Bullyingul trebuie oprit, iar scopul nostru este să-i facem pe cât mai mulți oameni să înțeleagă asta”, a spus Tatiana Gîrneț, elevă la Școala Profesională nr. 2 din Cahul.

„Aceste imagini m-au făcut să înțeleg că e foarte important să fiu mai atentă la ce se întâmplă în jurul meu și să mă implic în anumite situații, chiar dacă ele pe mine aparent nu mă privesc”, a adăugat Maria-Magdalena Doina, elevă la Școala Profesională nr. 3 din Bălți.

„Datorită acestei campanii, i-am cunoscut mai bine pe membrii CNE ÎPT. Am surprins în fotografii diverse situații de bullying, pe care elevi de la Școala Profesională nr. 5 din Chișinău și câțiva membri ai CNE ÎPT le-au jucat, fără ca acestea să fie regizate. Din sute de imagini, le-am ales pe cele mai reprezentative. A fost o experiență autentică”, a spus Gheorghe Galbura, elev la Colegiul Național de Comerț al ASEM, membru al comunității Platforma Copiilor.

Potrivit lui Sergiu Toma, psiholog, campania online „Școală fără bullying” este o premieră pentru țara noastră. „Campanii de acest gen ale tinerilor nu s-au mai făcut în Republica Moldova, mai ales în situații de pandemie. Oameni reali au luat parte la situații autentice de bullying. Imaginile exprimă și tristețe, și frică, și agresiune, și curiozitate, și multe alte emoții. Dar a fost un joc în care fiecare participant a fost informat despre rolul său și care a fost desfășurat numai cu acordul fiecăruia. Or, în procesele de acest gen, participanții trebuie protejați de riscuri”, a opinat el.

Silviu Gîncu, șeful Direcției învățământ profesional tehnic a MECC, prezent la eveniment, le-a mulțumit elevilor pentru perseverența de a continua campania. De asemenea, el și-a exprimat disponibilitatea de a le răspunde la întrebări, în caz că întâmpină anumite dificultăți în procesul educațional la distanță. „Este important să ne conectăm, mai ales în această perioadă, când, pe alocuri, se constată o lipsă de comunicare. Numai comunicând, putem să vedem când e cazul să intervenim pentru a îmbunătăți procesele din sistem, inclusiv pentru a preveni și a stopa cazurile de bullying”, a subliniat el.

„Membrii CNE ÎPT au un angajament civic puternic și de durată. Ei au inițiat această campanie, iar Gheorghe, de la Platforma Copiilor, a surprins procesul prin fotografie. Imaginile și mesajele elaborate de tineri sunt rezultatul unei munci îndelungate, desfășurate în mai multe sesiuni offline și online de la finele anului 2019 până în prezent. Scopul lor este să provoace discuții pe tema bullyingului, să sensibilizeze elevii pe această temă, să mobilizeze participarea cadrelor didactice la prevenirea fenomenului. Prevenirea bullyingului este un proces de durată și CIDDC, în colaborare cu partenerii săi, va continua să acorde elevilor și profesorilor suport pe parcursul întregului proces”, a menționat Iosif Moldovanu, facilitator în cadrul CIDDC.

Amintim că membrii CNE ÎPT au lansat, la 18 februarie 2020, prima lor campanie de prevenire a bullyingului în instituțiile de învățământ, după mai multe discuții cu elevi, profesori și psihologi din școli profesionale, colegii, centre de excelență. Ei au ajuns la concluzia că fenomenul poate fi diminuat dacă adolescenții și adulții ar fi mai bine informați despre acest subiect.

CIDDC este o organizaţie nonguvernamentală care activează în Republica Moldova de peste 20 de ani și susține copiii să-și facă vocea auzită și să influențeze deciziile adulților (părinți, profesori, autorități). Totodată, CIDDC informează şi instruiește adulții să înțeleagă ce nevoi are copilul și ce responsabilități au ei în legătură cu realizarea acestora în familie, la școală sau în orice alt mediu.

Galerie foto:

• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
•