Circa 120 de coordonatori ai acțiunilor de prevenire și protecție a copiilor față de violență din cadrul organelor locale de specialitate în domeniul învățământului, școlilor profesionale, colegiilor și centrelor de excelență, au participat în perioada 30 martie-6 aprilie la un curs de seminare metodice privind intervenția în caz de tentativă de suicid la tineri și prevenirea acestui fenomen. Aceștia au fost informați despre rolul instituției de învățământ în prevenirea suicidului, intervenția în caz de tentativă de suicid și suicid la tineri, precum și dezvoltarea abilităților tinerilor de navigare sigură în mediul online.

Rodica Josanu, șefa Secției Juridice la Ministerul Educației, a menționat că acțiunile de prevenire a suicidului și siguranța online sunt părți integrante ale politicii de protecție a copilului față de abuz și neglijare, pe care toate instituțiile de învățământ trebuie să le dezvolte în scopul asigurării interesului superior al copilului.

„Obiectivul specific al Ministerului Educației este de a înțelege fenomenul suicidului în așa fel încât să putem discuta despre aceasta cu elevii și cu părinții, să oferim repere metodologice utile pentru aplicarea lor în cazuri de tentativă de suicid și, cel mai important, pentru a preveni situațiile de suicid”, a precizat Rodica Josanu.

În cadrul seminarelor metodice, Daniel Mazepa, Specialist principal din cadrul Secției prevenire a Direcției generale securitate publică a Inspectoratului General al Poliției (IGP) și Rozalina Crudu, reprezentanta Centrului pentru Combaterea Crimelor Informatice al IGP au prezentat informații cu privire la siguranța în spațiul online, metode de protecție, precum și soluții strategice de asigurare de către angajații din sectorul educație a securității online a copiilor și tinerilor.

Potrivit lui Daniel Mazepa, până în prezent, s-a reușit îmbunătățirea mecanismului de intervenție în cazurile de tentativă de suicid și comportament autodistructiv și suicid la copii și tineri.

„Analizând experiența altor state în domeniul siguranței online și prevenirii autovictimizării la copii, poliția a stabilit un mecanism unic și funcțional de intervenție sistemică în asemenea cazuri, cu implicarea specialiștilor multidisciplinari (psihologi, juriști, specialiști IT). Este important ca specialiștii din educație să fie atenți la interesele tinerei generații și să se adapteze la nivelul provocărilor și trăirilor lor”, a specificat Daniel Mazepa.

În procesul de lucru, participanții au fost ghidați și de către Liuba Ceban, psiholog, fondatoarea Liniei Verde pentru Prevenire a Suicidului, care a menționat că fenomenul suicidar prin jocuri periculoase online nu prezintă pericol pentru copiii ce au relații de încredere cu părinții și îngrijitorii lor și pentru familiile în care părinții și copiii pot să comunice deschis.

„Riscurile apar atunci când relația dintre părinți și copii este complicată, când copiii trăiesc experienţe de viaţă ce le afectează dezvoltarea emoţională şi socială. Angajații instituțiilor de învățământ, înțelegând factorii ce influențează vulnerabilitatea, pot să identifice copiii în situații de risc și să intervină, în conformitate cu legislația”, a precizat aceasta.

Instruirile au fost organizate de către Ministerul Educației, în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și cu suportul Fundației LED Moldova. 

Pe 23 martie 2017, peste 20 de coordonatori ai acțiunilor de prevenire a violenței față de copii din licee, gimnazii și grădinițe din 9 raioane și municipii au paticipat la a II-a etapă de formare privind Politica de Protecție a Copilului. În cadrul instruirii, participanții au identificat situațiile problematice și de risc în care pot ajunge copiii și au dezvoltat reguli și instrucțiuni clare ce trebuie urmate de angajații din școală/grădiniță pentru a preveni sau gestiona cazurile de abuz.

După primul atelier de lucru, unii coordonatori au reușit să inițieze elaborarea politicii. Livia Bujor, managera instituției preșcolare nr. 19 din Bălți și totodată coordonatoarea acțiunilor de prevenire a violenței față de copii, a creat o comisie internă ce a lucrat asupra politicii mai bine de două luni. „Aceasta conține reguli și instrucțiuni pentru mai multe situații: comportamentul cadrului didactic de sprijin, atunci când se află unu la unu cu copilul; vizitele persoanelor străine; excursiile copiilor cu ieșiri de pe teritoriu etc.” explică Livia Bujor.

„Și insituția noastră a început dezvoltarea politicii. Am organizat și o formare cu alți manageri din Bălți. Au fost persoane care au făcut și descoperiri. De exemplu, un lucru elementar, închiderea ușilor de la intrarea în clădire pe parcursul aflării copiilor în grădiniță... Ține de securizarea copiilor - îi protejează de persoanele străine ce intră în grădiniță. De atunci, există registru în care fiecare persoană străină ce instă în grădiniță înscrie numele, scopul și datele de contact”, povestește Maria Calistru, managera și coordonatoarea acțiunilor de prevenire a cazurilor de violență față de copii din instituția preșcolară nr. 28, Bălți.

„Lumea este tot mai conștientă că trebuie să protejeze copiii”, adaugă Maria Calistru.

Și Diana Gherman, de la Centrul Republican pentru Asistență Psihopedagogică, susține că o politică de protecție a copiilor este un instrument ce permite prevenirea și gestionarea cazurilor de abuz într-un mod mai eficient.

„Avem foarte multe provocări în societate, foarte multe cazuri de abuz și exploatări ale copiilor. Din acest motiv, avem nevoie de instrumente concrete, practice ca să protejăm viața copilului în diferite situații și să fim mai informați despre cum trebuie să procedăm. Era nevoie mult mai devreme de făcut acest document... Această politică este detaliată și flexibilă, fiecare instituție poate s-o adapteze la propriul context”, menționează Diana Gherman.

Până la următoarea fază de formare, participanții vor avea sarcina de a iniția sau îmbunătăți o politică a instituției de învățămând de protecție a copilului.

Instruirile sunt organizate de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, în parteneriat cu Ministerul Educației și Alianța ONG-urilor active în domeniul protecției sociale a copilului și familei.  

Galerie foto: http://bit.ly/2o8ZfpL

Persoană de contact:

Irina Gușan, Coordonoatoare comunicare, CIDDC

tel: +373 068499746

email:  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.  

Elevii din colegii și școli profesionale sunt invitați să participe în concursul de selectare a noii componențe a Consiliului Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic (CNE ÎPT), ce va activa pe durata anului de studii 2017-2018.

Ministerul Educației îndeamnă Consiliile Elevilor din instituțiile de învățământ să desfășoare concursul intern de selectare a candidaților în perioada 7 martie – 20 mai 2017 și să transmită dosarul acestora până pe 31 mai 2017 la adresa  Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. .

Dosarul candidaților la concurs va include următoarele acte:

- CV-ul candidatului;

- acordul informat al părintelui/îngrijitorului pentru candidații ce au sub 18 ani;

- o scrisoare de motivaţie din partea candidatului;

- procesul-verbal al şedinţei organului de autoconducere al elevilor din instituţia de învăţământ.

Membrii CNE ÎPT vor fi aleşi pentru un an școlar și se vor convoca trimestrial, pentru a discuta cu angajaţii şi conducerea Ministerului Educației, precum și cu reprezentanți ai altor structuri de stat, despre problemele care îi preocupă, în special cele ce ţin de relevanța şi calitatea educaţiei.

Concursul de selectare a membrilor Consiliul Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic are loc anual, începând cu 2014. Activitatea consiliului are loc pe lângă Ministerul Educației și este susținută Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC).

Scopul consiliului este de a asigura dreptul la opinie și libera exprimare a elevilor. Astfel, Ministerul Educației are posibilitatea să obțină informații din prima sursă despre problemele cu care se confruntă sistemul educațional. În același timp, consiliul constituie o platformă prin care elevii pot să-și facă vocea auzită referitor la toate aspectele ce țin de activitatea instituțiilor de învățământ, precum și un mecanism prin care conducerea ministerului consultă opinia lor în elaborarea politicilor educaționale.

Un consiliu similar există și pentru elevii din gimnazii și licee.

Până pe 30 aprilie 2017, persoanele fizice, plătitoare de impozite, pot selecta o organizație necomercială spre care pot direcționa 2 procente din impozitul pe venitul calculat pentru anul 2016.

Procedura are loc odată cu depunerea Declarației cu privire la impozitul pe venit. Aceasta oferă contribuabililor posibilitatea de a decide în ce scop să fie utilizate două procente din impozitul lor și nu înseamnă calcularea unui impozit suplimentar.

Aproape 500 de organizaţii necomerciale și culte religioase au fost incluse în Lista beneficiarilor de mecanismul prevăzut în „Legea 2%”. Organizațiile selectate au depus cererea de înregistrare în perioada 5-29 decembrie 2016 și au prezentat informațiile necesare pentru a demonstra eligibilitatea. Solicitanții au demonstrat că activează cel puţin un an, nu au datorii la bugetul public naţional pentru perioadele fiscale anterioare şi desfăşoară activităţi de utilitate publică sociale, morale, culturale sau de caritate.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) este înregistrat în Lista beneficiarilor sub numărul 155.

CIDDC este o organizație ce ajută responsabilii de bunăstarea copiilor să-și dezvolte capacitățile pentru a asigura respectarea drepturilor copilului. De asemenea, centrul susține copiii și părinții lor să-și ceară drepturile.

Pentru a desemna cele 2% din impozitul său pe venit, persoana fizică trebuie să selecteze o singură organizație din lista beneficiarilor, să noteze Numărul de identificare de stat (IDNO) al ei; să completeze Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formular CET 15) și să introducă INDO-ul beneficiarului selectat în secțiunea „Desemnare procentuală”; până pe 30 aprilie 2017 să prezinte declarația organului fiscal.

Persoanele ce doresc să direcționeze 2 procente din impozit pentru CIDDC, trebuie să noteze IDNO 1010620007454 înîn secțiunea „Desemnare procentuală” din Declarația pe venit.

Odată ajunse la beneficiari, sumele obținute în urma desemnării procentuale urmează să fie utilizate în următoarele scopuri:

 1. pentru susținerea activităților de utilitate publică a organizațiilor necomerciale, sau a activităților sociale, morale, culturale sau de caritate ale entităților religioase;

 2. pentru acoperirea cheltuielilor administrative în mărime de:

     ·50% dacă suma obținută este de până la 50 000 lei inclusiv,

     ·40% dacă suma obținută este mai mare 50 000 și nu depășește 100 000 lei;

     ·30% dacă suma obținută este mai mare de 100 000 și nu depășește 500 000 lei;

     ·25% dacă suma obținută este mai mare de 500 000 lei, însă nu mai mult de 250 000 lei.

Pentru a asigura transparența cheltuirii banilor publici, Guvernul va institui un mecanism de control prin care beneficiarii desemnărilor procentuale vor prezenta rapoarte privind modul de utilizare a mijloacelor obținute în urma desemnării procentuale.

49 de copii, susținuți de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, au elaborat un raport despre cum se respectă drepturile copilului în Republica Moldova. După ce a fost lansat la Chișinău pe 27 ianuarie, în cadrul unui club de presă organizat în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice, în februarie 2017, tinerii vor merge la Geneva pentru a prezenta documentul Comitetului ONU pentru drepturile copilului.

Raportul Respectarea drepturilor copilului conține studii de caz, fotografii, constatări și recomandări  privind respectarea drepturilor copilului la: educație; protecție față de violență, abuz și neglijare; sănătate; protecție față de exploatare prin muncă; mediu familial.

Referindu-se la dreptul la educație, copiii au formulat mai multe concluzii ce se referă la accesibilitatea școlii, resursle financiare, materiale și umane ale instituțiilor de învățământ, dar și modul în școala ține cont de nevoile copiilor și îi pregătește pentru viața de adult.

În opinia elevilor, școala oferă puțin spațiu pentru a discuta subiecte și a practica activități pe care copiii le consideră importante pentru dezvoltarea lor multilaterală, de exemplu: abilități de comunicare, sănătatea reproductivă, orientarea profesională și drepturile omului.

„În plus, programul școlar este supraîncărcat. De exemplu, liceenilor le ia in jur de 6 ore să-și facă temele. Elevilor din clasele primare le ia și până la 4 ore, ceea ce este prea mult pentru un copil de 8 ani. Ei nu reușesc să se implice în activitățile extrașcolare și nu au timp liber pentru a înțelege tot volumul de informație primit la școală”, menționează Daria, membră a grupului de copii ce a lucrat asupra raportului.

Deși statul este obligat să asigure accesul tuturor copiilor la educație, sunt grupuri de copii care au acces limitat la școală, spun tinerii.

„Este cunoscut faptul că în unele școli se colectează taxe. Sunt părinți ce nu au posibilitatea să le achite. Unii nu pot achita nici măcar chiria manualelor sau nu pot procura rechizite școlare. În alte cazuri, școlile nu sunt adaptate pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, copiii cu dizabilități locomotorii”, explică Daria.

Cu toate că în fiecare școală trebuie să existe un consiliu al elevilor și deciziile, inclusiv cele ce țin de buget, trebuie să fie luate cu participarea elevilor, implicarea copiilor este formală, iar opinia lor nu este luată în considerare de cele mai multe ori, arată raportul copiilor. În același timp, membrii consiliului de elevi sunt constrânși să îndeplinească unele responsabilități ale diriginților sau altor adulți din școală, mai spune tânăra:

„Sunt atestate cazuri în care membrii consiliului sunt impuși de adulți să meargă acasă la copiii ce nu frecventează școala, să afle situația existentă și să convingă părinții să lase copiii să frecventeze școala. O altă idee este că opinia elevilor despre modul în care sunt organizate lecțiile la fel nu este luată în considerare. Profesorii predau strict după curriculum, nu țin cont de capacitățile și doleanțele elevilor și nici nu cer un feedback”.

Grupul de adolescenți a colectat punctele de vedere a peste 900 de copii: fete și băieți, din sate și orașe, care locuiesc cu părinți și care au părinți plecați la muncă peste hotare, din familii numeroase, în contact cu legea, mame adolescente, de etnii diferite etc., din circa 20 de localități ale Republicii Moldova.

Pentru a colecta opiniile a mai multor semeni și pentru a disemina informații accesibile pentru toți copiii despre drepturile lor, adolescenții au decis să creeze o platformă online – Platforma Copiilor, unde fiecare copil s-ar simți în siguranță să vorbească despre cum îi sunt respectate drepturile. Prin intermediul acestui mecanism, copiii vor disemina raportul lor, precum și Observațiile finale ale Comitetului.

De ce copiii au elaborat acest raport

Odată cu ratificarea Convenţiei privind  Drepturile Copilului, în decembrie 1990, Republica Moldova și-a asumat obligația de a raporta o dată la 5 ani în fața Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului cum sunt respectate drepturile copilului în stat. Pe lângă raportul Guvernului, Comitetul examinează și un raport prezentat de societatea civilă, ce îl completează pe cel guvernamental. De obicei, din acest raport face parte și raportul elaborat de copii.

În baza acestor premise, începând cu 1 iulie 2014, un grup de copii, denumit Grupul de Reflecție (GR), susținut de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), și-a început activitatea de compilare a raportului privind respectarea drepturilor copiilor în Republica Moldova. Raportul grupului a fost expediat Comitetului în octombrie 2016, iar în februarie 2017 reprezentanții GR vor merge la Geneva pentru a-l prezenta membrilor Comitetului.

Din Grupul de Reflecție fac parte 49 de copii și tineri din 21 de regiuni ale țării, inclusiv Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și raioanele din stânga Nistrului, care au vârsta cuprinsă între 12-18 ani. Aceştia, la rândul lor, reprezintă diferite grupuri de lucru ale copiilor şi consilii consultative de la nivel local, raional și național, inclusiv copii cu necesităţi speciale, copii de etnie romă, beneficiari ai serviciilor de îngrijire rezidențială, membri ai Consiliilor Naționale ale Elevilor din învățământul general și din cel profesional tehnic, participanți la Turnamentul Național în domeniul Drepturilor Copilului/ Omului, membri ai rețelei de Educatori de la Egal la Egal Y-Peer.

Persoană de contact:

Irina Gușan, Coordonoatoare comunicare, CIDDC

tel: +373 068499746

email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

În școală, în familie, în societate copiii nu sunt învățați cum să rezolve conflictele pe cale pașnică, fără violență; cum să identifice și unde să se adreseze în cazul în care sunt martori sau victime ale violenței. Este una din constatările regăsite în raportul Respectarea drepturilor copilului. Documentul a fost elaborat de copii și descrie modul în care sunt recpectate drepturile copilului în Republica Moldova, iar în februarie 2017 va fi prezentat Comitetului ONU pentru drepturile copilului.

Fiind susținuți de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, grupul de adolescenți a colectat punctele de vedere a peste 900 de copii: fete și băieți, din sate și orașe, care locuiesc cu părinți și care au părinți plecați la muncă peste hotare, din familii numeroase, în contact cu legea, mame adolescente, de etnii diferite etc., din circa 20 de localități ale Republicii Moldova.

Raportul conține studii de caz, fotografii, constatări și recomandări privind respectarea drepturilor copilului la: educație; protecție față de violență, abuz și neglijare; sănătate; protecție față de exploatare prin muncă; mediu familial.

În opinia tinerilor, violența fizică este o metodă prin care adulții educă și disciplinează copiii. „De exemplu, un profesor poate să tragă de urechi sau de păr un elev, pentru a-l disciplina”, explică Vlad, unul dintre membrii grupului ce a lurcat asupra raportului.

Totodată, acțiunile violente din partea adulților devin exemple de urmat pentru copii. Iar adulții fie nu sunt conștienți de acest fapt, fie sunt cei ce susțin copiii să lovească în alți copii.

„Profesorii de foarte multe ori tachinează elevii, îi numesc cu cuvinte jignitoare. Copiii preiau acest comportament și îl aplică în continuare... De foarte multe ori, adulții sunt cei care încurajează copiii să aplice violență pentru soluționarea unor conflicte. Probabil știți și voi mult renumita frază „dăi înapoi””, adaugă Vlad.

Un alt tip de violență despre care tinerii au vorbit în raport este violența sexuală. Copiii spun că deși acest subiect este des întâlnit în societate, despre el, totuși, se vorbește puțin.

„Violența sexuală este un subiect tabu. Adulții, printre care chiar și părinții și profesorii, nu sunt pregătiți să discute pe acest subiect, se rușinează și deja și copiilor le este rușine să vorbească cu adulții pe acest subiect. Totodată, dacă se întâmplă un caz de violență sexuală, copilul se face vinovat de acest fapt. Adulții înaintând versiunea că el s-a îmbrăcat așa provocator sau comportamentul lui provocator a generat aceste acțiuni”, explică tânărul.

Referidu-se la prevenirea tuturor tipurilor de violență, tinerii spun că în „localități nu există un mecanism eficient și, cel mai importat – confidențial, de raportare a cazurilor de violență. Copiii se tem să spună care este problema lor pentru că le e frică că această problemă va ieși la iveală și ei vor fi blamați”.

Pe lângă problemele identificate, tinerii au inclus în raportul lor un set de recomandări adresate autorităților ce sunt responsabile să asigure respectarea drepturilor copilului.

Pentru a colecta opiniile a mai multor semeni și pentru a disemina informații accesibile pentru toți copiii despre drepturile lor, adolescenții au decis să creeze o platformă online – Platforma Copiilor, unde fiecare copil s-ar simți în siguranță să vorbească despre cum îi sunt respectate drepturile. Prin intermediul acestui mecanism, copiii vor disemina raportul lor, precum și Observațiile finale ale Comitetului.

Context:

Odată cu ratificarea Convenţiei privind  Drepturile Copilului, în decembrie 1990, Republica Moldova și-a asumat obligația de a raporta o dată la 5 ani în fața Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului cum sunt respectate drepturile copilului în stat. Pe lângă raportul Guvernului, Comitetul examinează și un raport prezentat de societatea civilă, ce îl completează pe cel guvernamental. De obicei, din acest raport face parte și raportul elaborat de copii.

În baza acestor premise, începând cu 1 iulie 2014, un grup de copii, denumit Grupul de Reflecție (GR), susținut de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), și-a început activitatea de compilare a raportului privind respectarea drepturilor copiilor în Republica Moldova. Raportul grupului a fost expediat Comitetului în octombrie 2016, iar în februarie 2017 reprezentanții GR vor merge la Geneva pentru a-l prezenta membrilor Comitetului.

Din Grupul de Reflecție fac parte 49 de copii și tineri din 21 de regiuni ale țării, inclusiv Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și raioanele din stânga Nistrului, care au vârsta cuprinsă între 12-18 ani. Aceştia, la rândul lor, reprezintă diferite grupuri de lucru ale copiilor şi consilii consultative de la nivel local, raional și național, inclusiv copii cu necesităţi speciale, copii de etnie romă, beneficiari ai serviciilor de îngrijire rezidențială, membri ai Consiliilor Naționale ale Elevilor din învățământul general și din cel profesional tehnic, participanți la Turnamentul Național în domeniul Drepturilor Copilului/ Omului, membri ai rețelei de Educatori de la Egal la Egal Y-Peer.

Persoană de contact:

Irina Gușan, Coordonoatoare comunicare, CIDDC

tel: 068499746

email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice invită reprezentanții mass-media la Prezentarea raportului copiilor din Moldova pentru Comitetul ONU privind Drepturile Copiilor.  Raportul va fi examinat de către comitetul ONU, în luna februarie 2017, la Geneva.

Raportul reflectă punctele de vedere a peste 900 de copii: fete și băieți, din sate și orașe, care locuiesc cu părinți și care au părinți plecați la muncă peste hotare, din familii numeroase, în contact cu legea, mame adolescente, de etnii diferite etc., din circa 20 de localități ale Republicii Moldova.

În cadrul evenimentului câțiva copii, reprezentanți ai Grupului de Reflecție, vor prezenta constatările și recomandările lor privind respectarea drepturilor copilului la: educație; protecție față de violență, abuz și neglijare; sănătate; protecție față de exploatare prin muncă; mediu familial.

În cadrul aceluiași eveniment va avea loc lansarea și prezentarea Platformei Copiilor de monitorizare a respectării Convenției ONU pentru Drepturile Copilului.

Evenimentul va avea loc vineri, 27 ianuarie, cu începere de la ora 11.00, la sediul Centrului de Investigații Jurnalistice, str. Mihail Kogălniceanu 66, etajul IV, Chișinău.      

Context:

Odată cu ratificarea Convenţiei privind  Drepturile Copilului, în decembrie 1990, Republica Moldova și-a asumat obligația de a raporta o dată la 5 ani în fața Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului cum sunt respectate drepturile copilului în stat. Pe lângă raportul Guvernului, Comitetul examinează și un raport prezentat de societatea civilă, ce îl completează pe cel guvernamental. De obicei, din acest raport face parte și raportul elaborat de copii.

În baza acestor premise, începând cu 1 iulie 2014, un grup de copii, denumit Grupul de Reflecție (GR), susținut de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), și-a început activitatea de compilare a raportului privind respectarea drepturilor copiilor în Republica Moldova. Raportul grupului a fost expediat Comitetului în octombrie 2016, iar în februarie 2017 reprezentanții GR vor merge la Geneva pentru a-l prezenta membrilor Comitetului.

Din Grupul de Reflecție fac parte 49 de copii și tineri din 21 de regiuni ale țării, inclusiv Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și raioanele din stânga Nistrului, care au vârsta cuprinsă între 12-18 ani. Aceştia, la rândul lor, reprezintă diferite grupuri de lucru ale copiilor şi consilii consultative de la nivel local, raional și național, inclusiv copii cu necesităţi speciale, copii de etnie romă, beneficiari ai serviciilor de îngrijire rezidențială, membri ai Consiliilor Naționale ale Elevilor din învățământul general și din cel profesional tehnic, participanți la Turnamentul Național în domeniul Drepturilor Copilului/ Omului, membri ai rețelei de Educatori de la Egal la Egal Y-Peer.

Irina Gușan, Coordonoatoare comunicare, CIDDC

tel: 068499746

email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Onest, responsabil, curajos, amabil, binevoitor, curios, harnic şi descurcăreţ. Aşa ar trebui să fie un copil în opinia cadrelor didactice de la Şcoala Profesională nr. 3 din Chişinău.

Imaginea copilului a fost descrisă de către 30 de profesori şi maiştri din şcoală ce au fost instruiţi să utilizeze metode de educaţie pozitivă şi să prevină sau să gestioneze situaţiile de conflict.

Seminarul de instruire vine ca răspuns la socitările cadrelor didactice şi a administraţiei şcolii ce identificat mai multe teme pe care ar dori să le abordeze în cadrul programului de instruiri, explică facilitatoarea Diana Postu.  „Este a treia întâlnire pe care o desfăşurăm în această şcoală. La primele seminare am discutat despre prevenirea violenţei asupra copiilor, inclusiv cum să identificăm şi să raportăm un caz suspect de abuz. De asemenea, am discutat despre emoţii: legătura dintre factorii externi, emoţiile pe care le trăim şi comportamentul pe care îl avem”, explică Diana Postu.

Instituţia face parte din 20 de şcoli profesionale din ţară susţinute de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), cu suportul financiar al Fundația Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein (LED), să devină mai prietenoase şi sigure pentru copii.

Programul are la bază rezultatele studiului Bunăstarea copiilor – studenți ai școlilor profesionale din Moldova, efectuat CIDDC și Fundația LED în anul 2014.

Studiul a scos în evidență mai multe detalii despre nivelul de bunăstare și asigurare a necesităților de bază (financiare, educative, psiho-sociale), printre care și faptul că tinerii nu își cunosc drepturile lor în calitate de studenţi, iar profesorii şi maiştrii utilizează practici negative de educţie.  

Deși Republica Moldova a ratificat Convenția ONU privind Drepturile Copilului cu peste 20 de ani în urmă, drepturile copiilor încă nu sunt bine cunoscute în Moldova. Potrivit unui studiu elaborat de copii în anul 2013, doar unul din patru copii cunoaște despre Convenție.

Același studiu arată că informația pe care copiii o cunosc despre drepturile lor este incompletă sau selectivă, pentru că deseori adulții înțeleg greșit ideea și esența unui drept sau sunt cointeresați să ofere copiilor mesaje eronate. De exemplu, 70% au menționat dreptul la educație și doar 2% au numit dreptul la viaţa privată, dreptul la acces la informaţie corespunzătoare sau dreptul la protecţie faţă de exploatare economică.

În acest context, pe 9 decembrie, în ajunul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, în jur de 80 de cadre didactice din mai multe regiuni ale republicii, profesori universitari, studenți și specialiști în domeniul educației civice au participat la a doua ediţie a Conferinței Naționale „Educaţia privind drepturile omului/drepturile copilului: obiective, finalităţi şi realităţi”. 

Organizând acest eveniment, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) şi-a propus să contribuie la o înţelegere mai profundă a conceptului de Educaţie în domeniul drepturilor omului/ copilului şi la îmbunătăţirea procesului de învăţare a drepturilor omului/ copilului în sistemul educaţional.

„Prima ediţie a evenimentului a arătat că avem nevoie de oportunităţi prin care să împărtăşim practicile de predare-învăţare a drepturilor omului în şcoală. Avem politici dezvoltate, dar trebuie să îmbunătăţim lucrurile la nivel de practică. În cadrul acestui eveniment oferim participanţilor posibiltatea de a împărtăşi experienţe şi de a le analiza din perspectiva strategiilor didactice de învăţare-predare-evaluare, a competenţelor necesare cadrelor didactice, dar și a modalităților de împuternicire a copiilor în revendicarea propriilor drepturi”, a menţionat Cezar Gavriliuc, directorul executiv al CIDDC.

În urma atelierelor de lucru din cadrul conferinței, Ana Chitic, profesoară de educațe civică la Liceul Teoretic Sireți, a accentuat necesitatea de a corela informaţia studiată cu realităţile din viaţa copiilor: „Trebuie să lucrăm pe studii de caz, reieşind din necesităţile şi interesele copilului. Trebuie să informăm elevii şi părinţii despre titularii de obligaţii - instituţiile şi persoanele la care pot apela pentru ajutor”.

În plus, profesorii, indiferent de disciplina predată, trebuie să respecte opinia copilului şi să acţioneze în interesul lui, a mai adăugat Ana Chitic.

Conferinţa a fost organizată în cadrul proiectului „Educaţie civică participativă şi incluzivă”, implementat de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, în colaborare cu Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova şi Facultatea de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, cu susţinerea organizaţiei ERIKS Development Partner din Suedia.

GALERIA FOTO: http://bit.ly/2gsMdBC

Au observat timp de două luni dacă în școli și colegii sunt instalate rampe de acces pentru persoane cu dificultăți locomotorii și dacă profesorii obligă elevii să-și disciplineze semenii și să asigure securitatea în școală și cămin. Este tema pentru acasă realizată de membrii Consiliului Național al Elevilor din colegii și școli profesionale. Concluziile la care au ajuns le-au prezentat Ministerului Educației la ședința consiliului ce a avut loc în perioada 24-26 noiembrie.

Cristina Boaghi, viceministra educației, prezentă la deschiderea evenimentului, a reiterat mesajul ministerului prin care încurajează participarea elevilor în luarea deciziilor atât la nivel de școală, prin intermediul consiliilor elevilor, cât și la nivel de minister, prin intermediul consiliului național de elevi.

La finalul celor trei zile de lucru, tinerii consilieri au prezentat ministerului mai multe concluzii privind aspecte pe care le-au monitorizat în instituțiile lor.

„După ce am analizat cât de accesibile sunt școlile pentru persoane ce se deplasează în cărucioare, am depistat mai multe lucruri ce ne îngrijorează: chiar dacă unele școli au instalat rampe de acces la intrare, persoanele aflate în cărucior nu au acces la etajele superioare, iar veceurile practic nu sunt adaptate. În alte școli, rampele sunt instalate sub un unghi mare, practic sunt abrupte. Dar sunt și școli în care nu există rampe deloc”, spune o membră a consiliului.

Potrivit tinerilor consilieri, unele practici din școli îi constrâng pe elevi să nu frecventeze orele sau le pun siguranța în pericol.

„În școli elevii încă sunt impuși să fie pe post de gardieni. Adică ei trebuie să nu permită persoanelor străine să intre în școală și cămin, să noteze, inclusiv la intrarea în școală, întârzierile elevilor. În loc de prima pereche ei pot fi impluși să facă ordine în cămin, să măture teritoriul și sunt amenințați că vor fi dați afară din cămin dacă nu fac aceste lucruri”, explică unul dintre consilieri.

În cele trei zile de forum, elevii au discutat cu mai multe persoane despre protejarea și asigurarea drepturilor tinerilor. Împreună cu Igor Meriacre, directorul executiv al asociației obștești Motivație, consilierii au discutat despre modul în care o instituție de învățământ trebuie adaptată pentru persoane cu dizabilități locomotorii. Mihail Cotorobai, Avocatului Poporului privind Drepturile Omului, le-a vorbit elevilor despre relația dintre activitatea unui consiliu de elevi funcționat și drepturile omului.

Totodată, elevii au organizat și câteva dezbateri. Împreună cu experții de la Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal și Federația Națională a Sindicatelor au vorbit despre protecția datelor cu caracter personal și rolul sindicatelor din instituțiile de învățământ profesional tehnic în protecția drepturilor tinerilor. Iar Mihai Fusu, directorul Centrului de Arte Coliseum, a invitat tinerii să discute despre acostarea tinerilor în mediul online. Mesajele și experiențele povestite de elevi, alături de experiența altor copii și tineri, vor ajuta echipa centrului de arte să creeze o piesă de teatru despre hărțuirea și abuzul în mediul online.

Consiliul Național al Elevilor din învățământul profesional tehnic este o structură consultativă pe lângă Ministerul Educației. Astfel, ministerul are posibilitatea să obțină informații din prima sursă despre problemele cu care se confruntă sistemul educațional. În același timp, consiliul constituie o platformă prin care elevii pot să-și facă vocea auzită referitor la toate aspectele ce țin de activitatea instituțiilor de învățământ, precum și un mecanism prin care conducerea ministerului consultă opinia lor în elaborarea politicilor educaționale.

Consiliul este format din 36 de copii și tineri care au fost selectaţi în urma unui concurs național, desfăşurat de Ministerul Educației în perioada martie-mai 2016. Actuala componenţă este formată din 19 de fete şi 17 băieţi, reprezentanţi ai 21 şcoli profesionale şi 11 colegii și 4 Centre de Excelență.

Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și Fundația, în colaborare cu Ministerul Educației al Republicii Moldova, Centrul Republican pentru Copii şi Tineret ,,Artico” și cu susținerea Fundației Servicii de dezvoltare din Liechtenstein (LED), susține activitatea CNE ÎPT pentru a asigura dreptul la opinie și libera exprimare a elevilor.

• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
• Click to open image!
•